Produse pentru copii
» Acasa » Dictionar roman-francez
Incearca noul TRANSLATOR ONLINE - GRATUIT

Dictionar roman-francez

Traducere din limba romana in limba franceza
Introduceti cuvantul :
Rezultate
  • Traducere lb. română ->lb. franceză
  • Explicații lb. română «_»
  • Cuvant cautat: «_»
    a = interj. ah, oh: A, ce zi frumoasă! ah (oh), quel beau jour!. tiens: A, uite-l! tiens, le voilа. prep. (precedă infinitivul): A munci travailler. (exprimă un raport de asemănare): Miroase a fum ça sent la fumée. (introduce un numeral distributiv) а: Trei saci a de kg. trois sacs а kilos.
    abajur = s.n. abat-jour s.m. invar.
    abandona = vt. abandonner, quitter (qqn.); renoncer (а qqch.) vt. vi. (sport) abandonner.
    abandonare = s.f. abandon s.m.; renoncement s.m.
    abanos = s.m. (bot.) ébénier s.m. (lemnul de abanos) ébene s.f.
    abataj = s.n. abattage s.m.
    abate = abbé s.m. abate vt. détourner, dévier: A abate cursul unui râu détourner le cours d'une riviere. déprimer, décourager: Vestea l-a abătut cette nouvelle l'a déprimé. amener: Ce vânt te abate pe la noi? quel bon vent t'amene chez nous? vr. s'écarter, s'éloigner: A se abate din drum s'écarter de son chemin. s'arrêter (en passant): Ducându-se la piaţă, ea s-a abătut pe la noi en allant au marché, elle s'est arrêtée chez nous. (despre calamităţi, nenorociri) frapper vt.: O nenorocire s-a abătut asupra lor un malheur les a frappés.
    abatere = dérivation s.f.: Abaterea apelor la dérivation des eaux. (deviere) déviation s.f. (încălcare) infraction s.f. (în expr.) O abatere de la regulă une exception а la regle.
    abator = abattoir s.m.
    abatut = abattu (-ue), déprimé(-ée), découragé(-ée).
    abces = (med.) abces s.m.
    abdica = abdiquer vt., vi. (cu prep. а).
    abdicare = abdication s.f.
    abdomen = abdomen [abdmεn] s.m.
    abecedar = abécédaire s.m.
    aberant = aberrant(-ante).
    aberatie = aberration s.f.
    abia = (cu greu, anevoie) а grand-peine, difficilement: Bătrânul abia mergea le vieillard marchait а grand-peine. (aproape deloc) c'est а peine si: Abia se mai vedeau c'est а peine si on les voyait encore. (de îndată ce, numai ce) а peine: Abia venise а peine était-il arrivé.
    abil = adj. habile, adroit(-oite). adv. habilement, adroitement.
    abilitate = habileté s.f., dextérité s.f., adresse s.f.
    abis = abîme s.m.; gouffre s.m.
    abject = abject(-ecte), répugnant (-ante).
    abnegatie = abnégation s.f.
    aboli = abolir, abroger.
    abolire = abolition s.f., abrogation s.f.
    abominabil = abominable, affreux(-euse), atroce.
    abona = (s')abonner
    abonament = abonnement s.m.
    abonat = abonné(-ée).
    aborda = aborder: A aborda o problemă aborder un probleme. entamer: A aborda o discuţie entamer une discussion.
    abordabil = abordable, accessible.
    abrevia = abréger.
    abreviere = abréviation s.f.
    abroga = abroger.
    abrogare = abrogation s.f.
    abrupt = abrupt(-e); escarpé(-ée).
    abrutiza = (s')abrutir.
    abrutizare = abrutissement s.m.
    absent = s.m.f. absent (-ente). adj. (fig.) distrait (-aite).
    absenta = absence s.f. (fig.) distraction s.f., inattention s.f.
    absenta = s'absenter vr.: El absentează astăzi il s'absente au-jourd'hui. manquer vt.: El a absentat de la ora de franceză il a manqué la classe de français.
    absolut = adj. absolu(-ue). par-fait(-aite), accompli(-ie). adv. absolument, totalement, tout а fait.
    absolutism = absolutisme s.m.
    absolutist = absolutiste adj. s.m.f.
    absolvent = personne qui a terminé un cycle d'études.
    absolvi = terminer une année scolaire, un cycle d'études: A absolvi liceul terminer ses études secon-daires. absoudre: A absolvi un inculpat absoudre un inculpé.
    absorbi = absorber: Nisipul absoarbe apa le sable absorbe l'eau. (fig.) préoccuper; captiver.
    absorbire = absorption s.f.
    absorbtie = absorption s.f.
    abstract = adj. abstrait (-aite). s.n. abstrait s.m.: În abstract abstraite-ment; dans l'abstrait.
    abstractie = abstraction s.f.
    absurd = absurde.
    absurditate = absurdité s.f., ineptie [inεpsi] s.f.
    abtine = s'abstenir.
    abtinere = abstention s.f.
    abunda = abonder.
    abundent = abondant(-ante).
    abundenta = abondance s.f. profusion s.f. opulence s.f. richesse s.f. (în expr.) Din abundenţă abondamment, copieusement.
    abur = (vapori) vapeur s.f.: Locomotivă cu aburi locomotive а vapeur. (ceaţă) brouillard léger s.m., brume s.f.
    abureala = buée s.f.
    aburi = vr. se couvrir de buée: Gea-mul s-a aburit la vitre s'est couverte de buée. vt. embuer, couvrir de buée.
    abuz = abus s.m.
    abuza = abuser.
    abuziv = abusif(-ive).
    ac = aiguille s.f.: A pune aţă în ac enfiler une aiguille. (cu determinări) Ac cu gămălie épingle s.f. Ac de siguranţă épingle s.f. de nourrice (de sûreté). Ac de păr épingle а cheveux s.f. (la unele insecte şi animale) dard s.m.; aiguillon s.m.: Acul viespei le dard de la guêpe. (în expr.) A sta ca pe ace être comme sur des épines. A scăpa ca prin urechile acului l'échapper belle.
    acadea = berlingot s.m.
    academic = académique.
    academician = académicien (-ienne).
    academie = académie s.f.
    acapara = accaparer.
    acaparare = accaparement s.m.
    acaparator = accapareur (-euse).
    acar = aiguilleur s.m.
    acasa = chez soi, а la maison: Acasă la mine chez moi. El nu e acasă il n'est pas chez lui.
    accelera = accélérer. (a grăbi) hâter, activer.
    acceleratie = accélération s.f.
    accelerator = accélérateur s.m.
    accent = accent s.m.; intonation s.f. (semn grafic) accent s.m. (în expr.) A pune accentul pe mettre l'accent sur.
    accentua = vt. accentuer. vr. (fig.) s'intensifier.
    accentuare = accentuation s.f. (fig.) intensification s.f.
    accepta = accepter, consentir vi. (cu prep. а), être d'accord (cu prep. avec).
    acceptabil = acceptable; satisfaisant(-ante).
    acceptare = acceptation s.f.
    acceptie = acception s.f.
    acces = acces s.m.: O cale de acces une voie d'acces. (med.) acces s.m.: Un acces de febră un acces de fievre.
    accesibil = accessible.
    accesoriu = adj. accessoire, secondaire [sgÝdεr]. s.n. accessoire s.m.
    accident = accident s.m.
    accidental = accidentel (-elle).
    accidentat = accidenté (-ée).
    acel (acea, acei, acele) = dem. ce m.sg., cet m.sg., cette f.sg., ces m.f.pl. (urmate, după substantiv, de particula -lа): Acel băiat ce garçon-lа. Acel om cet homme-lа.
    acela (aceea, aceia, acelea) = pron. dem. celui m.sg., celle f.sg., ceux m.pl., celles f.pl.: Acela care munceşte celui qui travaille. celui-lа m.sg., celle-lа f.sg., ceux-lа m.pl., celles-lа f.pl.: Cine e acela? qui est celui-lа? (în expr.) De aceea c'est pourquoi, voilа pourquoi. După aceea ensuite, apres. adj. dem. Vezi acel.
    acelasi (aceeasi, aceiasi, aceleasi) = dem. le même m.sg., la même f.sg., les mêmes m.f.pl.: E acelaşi lucru c'est la même chose.
    acest (aceasta, acesti, aceste) = dem. ce m.sg., cet m.sg., cette f.sg., ces m.f.pl. (uneori urmate, după substantiv, de particula -ci): Acest băiat ce garçon, ce garçon-ci. Acest copil cet enfant, cet enfant-ci. Aceşti oameni ces hommes, ces hommes-ci.
    acesta (aceasta, acestia, acestea) = pron.dem. celui-ci m.sg., celle-ci f.sg., cela, ceci n.sg., ceux-ci m.pl., celles-ci f.pl.: Îi cunosc pe aceştia je connais ceux-ci. Aceasta nu mă priveşte cela ne me regarde pas. adj. dem. Vezi acest.
    achita = (s')acquitter: A achita un acuzat acquitter un accusé. A achita o datorie acquitter une dette. A se achita de obligaţiile sale s'acquit-ter de ses obligations.
    achitare = acquittement s.m.
    achizitie = acquisition s.f.
    achizitiona = procurer; acquérir.
    acid = acide.
    aciua = se caser, se nicher.
    aclama = acclamer.
    aclamatie = acclamation s.f., ovation s.f.
    aclimatiza = (s')acclimater.
    aclimatizare = acclimatation s.f.
    acolo = lа; lа-bas: El nu e acolo il n'est pas lа. Acolo, iernile sunt aspre lа-bas, les hivers sont durs. y: L-am căutat la şcoală, dar nu era acolo je l'ai cherché а l'école, mais il n'y était pas. (precedat de prepoziţii) Pe acolo par lа. Dintr-acolo de lа. De acolo en, de lа: El vine de acolo il en vient, il vient de lа.
    acomoda = s'accommoder, s'adapter.
    acompania = accompagner.
    acompaniament = (muz.) accompagnement s.m.
    acont = acompte [akÝt] s.m.
    aconta = verser un acompte.
    acoperi = vt. couvrir; A acoperi o mobilă cu o husă couvrir un meuble d'une housse. recouvrir: Iarna, zăpada acoperă pământul en hiver, la neige recouvre le sol. joncher: Frunze uscate acopereau potecile des feuilles mortes jonchaient les sen-tiers. couvrir: A acoperi retragerea unei armate couvrir la retraite d'une armée. vr. se couvrir: Cerul se acoperă de nori le ciel se couvre (de nuages). se recouvrir: Vara, pajiştile se acoperă de iarbă en été les prairies se recouvrent d'herbe.
    acoperis = toit s.m. (ansamblul părţilor care formează acoperişul) toiture s.f.
    acord = accord s.m., entente s.f. (muz., gram.) accord s.m. (în expr.) A fi de acord être d'accord. A munci în acord travailler aux pieces.
    acorda = vt. accorder, octroyer, concéder. vi., vr. (muz., gram.) (s')accorder.
    acordeon = (muz.) accordéon s.m.
    acosta = vi. (mar.) accoster vt.: Vaporul a acostat la chei le bateau a accosté le quai. vt. accoster (qqn.), aborder (qqn.).
    acreala = aigreur s.f. âcrete s.f. (fig.) aigreur s.f. acrimonie s.f.
    acredita = accréditer.
    acreditare = (în expr.) Scrisori de acreditare lettres de créance.
    acri = (s') aigrir, (s') altérer. (în expr.) A i se acri cuiva de ceva en avoir marre.
    acrisor = aigrelet (-ette).
    acrobat = acrobate s.m.f.
    acrobatie = acrobatie [akrbasi] s.f.
    acru = aigre, acide. (fig.) grincheux (-euse). (în expr.) Lapte acru lait caillé. Varză acră choucroute. Piatră acră alun.
    act = (document) acte s.m., document s.m. (faptă, acţiune) action s.f. (teatru) acte s.m. (în expr.) Acte de identitate papiers (d'identité).
    actiona = vi. agir. vt. (în justiţie) actionner, poursuivre en justice. (a pune în mişcare) actionner.
    actiune = action s.f. (în expr.) A trece la acţiune passer aux faits.
    activ = actif (-ive).
    activa = vi. déployer une activité; agir vt. activer, accélérer, hâter.
    activitate = activité s.f.
    actor = acteur (-trice), comédien (-ienne).
    actual = actuel (-elle).
    actualitate = actualité s.f.
    acuarela = aquarelle [akwarεl] s.f.
    acum = (în momentul de faţă) maintenant; а présent. (în împrejurările actuale) actuellement; а présent. (îndată, imediat) tout de suite. (în expr.) De acum des maintenant. De acum înainte désor-mais. Acum doi ani il y a deux ans.
    acumula = accumuler.
    acumulare = accumulation s.f.
    acumulator = accumulateur s.m., batterie s.f.
    acustica = acoustique s.f.
    acut = aigu (-uë).
    acuza = accuser: A acuza pe cineva accuser qqn.
    acuzare = accusation s.f.
    acuzat = accusé(-ée) s.m.f.
    acuzatie = accusation s.f.
    acvariu = aquarium [akwarjm] s.m.
    acvatic = aquatique [akwatik].
    acvilin = aquilin adj.m.: Nas ac-vilin nez aquilin. perçant (-ante): Privire acvilină regard perçant.
    adânc = adj. profond (-onde): Rădăcini adânci des racines profondes. (în expr.) A trăi până la adânci bătrâneţe vivre jusqu'а l'extrême vieillesse. s.n. profondeur s.f.: Adâncul mării la profondeur de la mer. (mai ales la pl.) abîme s.m., gouffre s.m. adv. profondément.
    adânci = vt. approfondir: A adânci un şanţ approfondir un fossé. A adânci o problemă approfondir un probleme. vr. s'engouffrer, s'enfoncer. (fig.) se plonger.
    adâncime = profondeur s.f.
    adâncire = approfondissement s.m.
    adâncitura = creux s.m.; fosse s.f.; cavité s.f.
    adaos = adjonction s.f. supplément s.m.
    adapa = (s') abreuver.
    adapat = abreuvement s.m.
    adapatoare = abreuvoir s.m.
    adapost = abri s.m.: A se pune la adăpost se mettre а l'abri. asile s.m.: A găsit adăpost la un prieten il a trouvé asile chez un ami. (fig.) abri s.m., protection s.f.
    adaposti = vt. abriter, héberger: Acest hotel poate adăposti o sută de persoane cet hôtel peut abriter cent personnes. vr. s'abriter.
    adapta = (s') adapter; (s') acclimater. (s') ajuster.
    adaptare = adaptation s.f.; acclimatation s.f.
    adecvat = adéquat(-ate).
    ademeni = (a atrage) attirer. (a ispiti) tenter, séduire.
    ademenire = (atragere) attrait s.m. (ispitire) tentation s.f., sé-duction s.f.
    ademenitor = (atrăgător) attrayant(-ante). (ispititor) alléchant(-ante), séduisant (-ante).
    adept = adepte s.m.f., partisan (-ane).
    adera = adhérer (cu prep. а).
    aderent = adhérent (-ente).
    aderenta = adhérence s.f.
    adesea = souvent; fréquemment.
    adeseori = Vezi adesea.
    adevar = vérité s.f.: Adevăr absolut vérité absolue. vrai s.m.: A deosebi adevărul de minciună distinguer le vrai du faux. (în expr.) Într-adevăr en effet, vraiment.
    adevarat = vrai (-aie): Asta e adevărat cela est vrai. véritable, authentique, réel (-elle): Dragostea adevărată le véritable amour. (în expr.) Cu adevărat vraiment, en effet.
    adeveri = vt. confirmer. cer-tifier, attester. vr. se confirmer: Vestea se adevereşte la nouvelle se confirme.
    adeverinta = attestation s.f.; cer-tificat s.m. (chitanţă) reçu s.m., récépissé s.m.
    adeverire = attestation s.f., confirmation s.f.
    adeziune = adhésion s.f.
    adia = (despre vânt) souffler légerement. (despre miros) flot-ter dans l'air: Parfumul florilor adia încă le parfum des fleurs flottait encore dans l'air.
    adica = c'est-а-dire.
    adiere = souffle d'air s.m., vent doux (léger) s.m.
    adineauri = tout а l'heure.
    adio = adieu !
    adjectiv = (gram.) adjectif s.m.
    adjudeca = adjuger.
    adjunct = adjoint(-ointe): Director adjunct directeur adjoint.
    administra = administrer.
    administrare = administration s.f.
    administratie = administration s.f.
    administrativ = administratif (-ive).
    admira = admirer.
    admirabil = admirable; superbe, merveilleux(-euse).
    admiratie = admiration s.f.
    admite = admettre.
    admitere = admission s.f.: Examen de admitere concours d'admission.
    admonesta = admonester.
    admonestare = admonestation s.f.
    adolescent = adolescent (-ente).
    adolescenta = adolescence s.f.
    adopta = adopter.
    adoptare = adoption s.f.
    adoptiv = adoptif(-ive).
    adora = adorer.
    adorabil = adorable, ravissant (-ante), charmant(-ante).
    adoratie = adoration s.f.
    adormi = vi. s'endormir vr.: Cum s-a culcat a şi adormit sitôt couché il s'est endormi. vt. endormir: A adormi un copil endormir un enfant. (med.) endormir, anes-thésier.
    adormit = endormi(-ie); ensom-meillé(-ée). (fig.) indolent(-ente), endormi(-ie).
    adresa = adresse s.f: A greşi adresa se tromper d'adresse.
    adresa = (s')adresser.
    aduce = vt. (complement nume de lucru) a) apporter: Am adus cărţile j'ai apporté les livres; b) rapporter: A adus numeroase fotografii din călătoria sa il a rapporté de nom-breuses photos de son voyage. (complement nume de fiinţă) a) amener: Viu la tine, dar aduc şi pe prietenul meu je viens chez toi, mais j'amene mon ami aussi; b) ra-mener: A aduce copilul de la şcoală ramener l'enfant de l'école. (în expr.) A aduce înapoi ceva rappor-ter, rendre qqch. vi. (în expr.) A aduce cu cineva ressembler légerement а qqn. vr. (în expr.) A-şi aduce aminte se rappeler, se souvenir (urmat de prep. de).
    adulmeca = flairer: Câinele adulmecă vânatul le chien flaire le gibier.
    adult = adulte adj., s.m.f.
    aduna = vt. (a strânge la un loc) amasser: A aduna provizii amasser des provisions. (a strânge, ridicând de pe jos) ramasser: Adună hârtiile astea de pe jos ! ramasse ces papiers-lа! (a îngrămădi) entasser. (mat.) additionner. (în expr.) A-şi aduna gândurile se recueillir. vt., vr. (se) réunir, (se) rassembler: A-şi aduna prietenii acasă réunir ses amis chez soi.
    adunare = (mat.) addition s.f. réunion s.f. assemblée s.f.
    adunatura = (de obiecte) ramas-sis s.m. (de oameni) racaille s.f.
    adus = (despre oameni) courbé (-ée), voûté(-ée).
    adverb = (gram.) adverbe s.m.
    adversar = adversaire s.m.f.
    aer = air s.m. (înfăţişare, aspect) air s.m., allure s.f.: Are aerul unui actor il a l'air d'un acteur. (în expr.) În aer liber en plein air. A-şi da aere prendre de grands airs.
    aerian = aérien(-ienne).
    aerisi = aérer.
    aerisire = aération s.f.
    aerodinamic = aérodynamique.
    aeromodel = modele réduit d'avion s.m.
    aéroport = aéroport s.m.
    afabil = affable, aimable.
    afacere = affaire s.f.
    afacerism = affairisme s.m.
    afacerist = affairiste s.m.f.
    afara = adv. dehors: A rămas afară il est resté dehors. (în expr.) Afară de aceasta en outre, de plus. Afară de excepté, outre, sauf. A da pe cineva afară mettre qqn. а la porte. Din cale-afară outre mesure, trop. interj. dehors! hors d'ici!
    afecta = (a destina) affecter: A afectat aceşti bani pentru întreţi-nerea imobilului il a affecté cet argent а l'entretien de l'immeuble. (a mâhni) affecter, chagriner. (a simula un sentiment) affecter, feindre, simuler.
    afectare = affectation s.f.
    afectat = affecté(-ée).
    afectiune = affection s.f.
    afectiv = affectif(-ive).
    afectivitate = affectivité s.f., sensibilité s.f.
    afectuos = affectueux(-euse).
    afet = (de tun) affût s.m.
    afilia = s'affilier.
    afina = (bot.) myrtille s.f.
    afinitate = affinité s.f.
    afirma = (s')affirmer.
    afirmatie = affirmation s.f.
    afirmativ = affirmatif(-ive).
    afis = affiche s.f.
    afisa = vr. (s')afficher.
    afisier = tableau d'affichage s.m.
    afla = vt. apprendre: A aflat vestea cea mare il a appris la grande nouvelle. découvrir, trouver: A aflat adevărul il a découvert la vérité. vr. se trouver, être: Ei se aflau acolo ils se trouvaient lа. (mat.) trouver, obtenir: A afla volumul unei prisme trouver le volume d'un prisme. (în expr.) A se afla în treabă faire la mouche du coche.
    afluent = affluent s.m.
    afluenta = affluence s.f.
    afon = aphone.
    african = africain (-aine). s.m.f. (cu maj.).
    afront = affront s.m., outrage s.m.
    afuma = vt. fumer: A afuma carne, peşte fumer de la viande, du poisson. (a umple de fum) enfumer vi. (a scoate fum) fumer: O sobă care afumă un poêle qui fume. vr. se noircir.
    afumatura = viande fumée s.f.
    afunda = plonger vt., vi., (s')immerger, (s')enfoncer.
    afurisit = adj. maudit(-ite). s.m.f. (fam.) polisson(-onne), galopin s.m.
    agale = lentement, nonchalamment.
    agapa = agape s.f.
    agasa = agacer, irriter, énerver.
    agasant = agaçant(-ante), énervant(-ante).
    agata = vt. accrocher, suspendre, pendre: A agăţa un tablou accrocher un tableau. (a rupe) accro-cher: Ea şi-a agăţat ciorapul elle a accroché son bas. vr. s'accrocher; se cramponner.
    agatator = adj. (despre plante) grim-pant(-ante). s.f. (la haine) attache s.f.
    agenda = agenda s.m.
    agent = agent s.m.
    agentie = agence s.f.
    ager = (sprinten) agile, leste. .(isteţ) perspicace, intelligent(-en-te), sagace. (despre ochi, privire) perçant (-ante), vif(-ive).
    agerime = agilité s.f., vivacité s.f. perspicacité s.f., intelligence s.f., sagacité s.f.
    aghiotant = aide de camp s.m.
    agil = agile, leste, souple.
    agilitate = agilité s.f., souplesse s.f.
    agita = vr. (s')agiter.
    agitatie = agitation s.f.
    agitator = propagandiste s.m.f.
    aglomera = s'agglomérer.
    aglomeratie = agglomération s.f.
    agonie = agonie s.f.
    agoniseala = économies s.f.pl., pécule s.m.
    agonisi = vt. économiser, épargner.
    agrafa = agrafe s.f.
    agramat = ignorant (-ante), illettré(-ée).
    agrar = agraire.
    agrava = vt. aggraver, accroître. vr. s'aggraver, empirer vi.
    agravare = aggravation s.f.
    agrea = agréer.
    agreabil = adj. agréable.
    agresiune = agression s.f.
    agresiv = adj. agressif(-ive).
    agresivitate = agressivité s.f.
    agresor = agresseur s.m.
    agricol = adj. agricole.
    agricultor = agriculteur s.m., laboureur s.m.
    agricultura = agriculture s.f.
    agrisa = (bot.) groseille а maque-reau s.f.
    agronom = agronome s.m.
    agronomie = agronomie s.f.
    agurida = (bot.) raisin vert s.m.
    ahtiat = avide: Ahtiat de bani avide d'argent, âpre au gain.
    aici (aci) = ici. .(în expr.) Pe aici par ici. Până aici a) jusqu'ici; b) (fig.) assez! Aici i-aici c'est le moment ou jamais. De aici înainte désormais, dorénavant. Era cât pe-aci il s'en est fallu de peu.
    aidoma = identiquement, tel quel.
    aievea = réellement. en réalité.
    aiura = délirer. (fig.) diva-guer, parler а tort et а travers.
    aiurea = ailleurs. (în expr.) A vorbi aiurea divaguer, parler а tort et а travers. A merge într-aiurea aller au hasard. A fi cu gândul aiurea être absent.
    aiureala = divagation s.f. aber-ration s.f., absurdité s.f.
    aiurit = ahuri(-ie), étour-di(-ie), écervelé (-ée).
    ajun = veille s.f. (în expr.) În ajun la veille.
    ajunge = vi. arriver: A ajuns prea târziu il est arrivé trop tard. de-venir: A ajuns inginer il est devenu ingénieur. suffire, avoir assez: Asta ajunge cela suffit. Nu ajunge cafeaua il n'y a pas assez de café. atteindre vt.: Apele au ajuns la cota maximă les eaux ont atteint la cote d'alerte. (în expr.) A ajunge departe réussir dans la vie. A ajuns rău il a mal tourné. A ajuns de râsul lumii il est devenu la risée du monde. vt. (a ajunge din urmă) re-joindre, rattraper. atteindre: A-şi ajunge scopul atteindre son but.
    ajusta = vt. ajuster.
    ajustor = ajusteur s.m.
    ajuta = vt. aider: M-a ajutat să duc bagajele il m'a aidé а porter les bagages. secourir, assister, seconder: A ajuta un rănit secourir un blessé. vr. s'aider.
    ajutator = adj. auxiliaire [oksiljεr].
    ajutor = s.n. aide s.f.: Am nevoie de ajutorul tău j'ai besoin de ton aide. appui s.m., secours s.m., soutien s.m. (în expr. ) A veni în ajutorul cuiva apporter son aide а qqn. A da o mână de ajutor donner un coup de main, épauler. s.m.f. aide s.m.f. interj. au secours!
    ala (aia, aia, alea) = pron. dem. celui(-lа), celle(-lа), ceux(-lа), celles(-lа) (Vezi acela). (în expr.) De ce..., de aia plus... plus: De ce joc, de aia aş juca plus je danse, plus je danserais. Tocmai de aia et c'est pourquoi.
    alai = cortege s.m.; procession s.f. (în expr.) Cu mare alai en grande pompe.
    alalalt (aialalta, aialalti, alelalte) = pron. dem. l'autre, les autres (Vezi celălalt).
    alaltaieri = adv. avant-hier.
    alaltaseara = adv. avant-hier soir.
    alama = laiton s.m.
    alambic = alambic s.m.
    alandala = adv. pêle-mêle, sens dessus-dessous. (în expr.) A vorbi alandala parler а tort et а travers.
    alapta = vt. allaiter.
    alaptare = s.f. allaitement s.m.
    alarma = alarme s.f., alerte s.f. (nelinişte) inquiétude s.f.
    alarma = vt. alarmer. vr. s'alar-mer, s'inquiéter.
    alarmant = adj. alarmant(-ante), in-quiétant(-ante).
    alatura = vr. (se) joindre; (se) rallier.
    alaturat = adj. contigu(-uë): Camere alăturate chambres con-tiguës. ci-joint(-ointe): Scrisoarea alăturată la lettre ci-jointe. adv. ci-joint.
    alaturi = adv. а côté (de), pres de: A pus cartea alături il a mis le livre а côté. A se aşeza alături de cineva s'asseoir а côté de qqn.
    alb = adj. blanc (blanche).
    albanez = adj. albanais(-aise). s.m.f. (cu maj.)
    albastrea = (bot.) bluet s.m.
    albastru = adj. bleu (-ue).
    albastrui = adj. bleuâtre.
    albeata = blancheur s.f. (med.) taie s.f.
    albi = vt. blanchir. vi. blanchir, vieillir.
    albicios = adj. blanchâtre.
    albie = baquet oblong s.m., cuvier s.m. (de apă curgătoare) lit s.m.
    albina = abeille s.f.
    albinarit = apiculture s.f.
    albituri = linge s.m., lingerie s.f.
    album = album [albm] s.m.
    alburiu = adj. blanchâtre.
    albus = blanc d'oeuf s.m.
    alcatui = vi. constituer, former, composer. vr. se former, être formé (composé) v. pasiv.
    alcatuire = constitution s.f., formation s.f., composition s.f. structure s.f.
    alchimie = alchimie s.f.
    alcool = alcool s.m.
    alcoolic = alcoolique adj., s.m.f.
    aldamas = pot de vin (а l'occasion d'un marché conclu) s.m.
    alee = alée s.f.
    alegator = électeur(-trice).
    alege = vt. (complement nume de lucru) choisir: A alege o cravată choisir une cravate. (complement nume de persoană) élire: A alege un deputat élire un député. (a tria) trier. vr. (în expr.) Nu s-a ales cu nimic il ne lui en est rien resté. Ce s-a ales din el? qu'est-il devenu?
    alegere = (de lucruri) choix s.m., tri s.m. (de persoane) élection s.f.
    alegoric = adj. allégorique.
    alegorie = allégorie s.f.
    alene = adv. nonchalamment.
    alerga = vi. courir. (în expr.) A alerga în fuga mare courir а toutes jambes, courir а perdre haleine. A alerga într-un suflet accourir.
    alergare = course s.f.
    alergator = s.m.f. (sport) coureur (-euse). adj. (în expr.) Pas alergător pas de course.
    alergatura = course s.f. dé-marches s.f.pl.: A obţinut autorizaţia după multă alergătură il a obtenu l'autorisation apres bien des dé-marches.
    ales = adj. (despre lucruri) choisi (-ie): Opere alese oeuvres choisies. (despre oameni) élu(-ue). (în expr.) Mai ales surtout. s.m.f. élu(-ue).
    alfabet = alphabet s.m.
    alfabetic = adj. alphabétique.
    alfabetiza = vt. alphabétiser.
    alfabetizare = alphabétisation s.f.
    alga = (bot.) algue s.f.
    algebra = algebre s.f.
    algerian = adj. algérien(-ienne). s.m.f. (cu maj.)
    alia = vr. (s')allier.
    aliaj = alliage s.m.
    alianta = alliance s.f.
    aliat = s.m.f. allié(-ée).
    alice = plomb s.m., plombs de chasse s.m.pl.
    alienat = aliéné(-ée), fou (folle).
    alienatie = aliénation s.f., folie s.f.
    aliment = aliment s.m.
    alimenta = vr. se nourrir, s'ali-menter. vt. (a hrăni) nourrir, alimenter. (a aproviziona) ap-provisionner.
    alimentar = alimentaire. s.f. magasin d'alimentation s.m.
    alimentatie = alimentation s.f.
    alina = vr. (se) calmer, (s')apaiser.
    alinare = calme s.m., apaisement s.m.
    alineat = alinéa s.m.
    alinia = vr. (s')aligner.
    aliniere = alignement s.m.
    alinta = vt. dorloter, cajoler, choyer, caresser. (a răsfăţa) gâter. vr. minauder vi.
    alintare = caresse s.f., cajolerie s.f., câlinerie s.f. (răsfăţ) gâterie s.f.
    alipi = vr. (se) joindre. (despre un teritoriu) (se) rattacher.
    alipire = adjonction s.f. (a unui teritoriu) rattachement s.m.
    almanah = almanach [almana] s.m.
    alo = interj. allô !
    aloca = vt. allouer, affecter.
    alocatie = allocation s.f.
    alocuri = adv. (în expr.) Pe alocuri par-ci, par-lа; par endroits.
    alpin = adj. alpin (-ine).
    alpinism = alpinisme s.m.
    alpiniste = alpiniste s.m.f.
    alt (alta, alti, alte) = adj. nehot. autre m.f.sg., autres m.f.pl.: Caut un alt caiet je cherche un autre cahier.
    altadata = adv. autrefois, naguere, jadis [Џadis].
    altar = autel s.m.
    altceva = pron. nehot. autre chose.
    altcineva = un autre, quel-qu'un d'autre.
    alteori = d'autres fois.
    altera I. = (s')altérer, (se) corrompre, (se) gâter: Căldura alterează alimentele la chaleur altere les aliments. vt. dénaturer: A altera un text dénaturer un texte.
    alterabil = altérable.
    alterare = altération s.f.
    alterna = alterner.
    alternativ = adj. alternatif(-ive). adv. alternativement.
    alteta = altesse s.f.
    altfel = autrement, différem-ment, d'une autre maniere: Noi gândim altfel nous pensons autre-ment. sinon: Fii cuminte, altfel mă supăr sois sage, sinon je me fâche. sans quoi: Împrumută-mi nişte bani, altfel nu pot pleca prête-moi un peu d'argent, sans quoi je ne pourrai pas partir. (în expr.) De altfel d'ailleurs; du reste. El e cu totul altfel il est bien différent.
    altitudine = altitude s.f.
    altminteri = autrement, sinon.
    altoi = (bot.) greffe s.f. altoi vt. (bot.) greffer.
    altoire = (bot.) greffage s.m.
    altul (alta, altii, altele) = un autre m.sg., une autre f.sg., d'autres m.f.pl.: Altul n-ar fi făcut-o un autre ne l'aurait pas fait. El nu e singur, mai sunt şi alţii il n'est pas seul, il y en a d'autres encore. l'autre m.f.sg., les autres m.f.pl. (se folosesc în opoziţie cu l'un, l'une, les uns, les unes): Nici unul nici altul ni l'un ni l'autre. (în expr.) Până una-alta en attendant. Din una-n alta de fil en aiguille.
    aluat = pâte s.f.
    aluminium = aluminium [aly-minjm] s.m.
    alun = (bot.) noisetier s.m., coudrier s.m.
    aluna = (bot.) noisette s.f. (alună americană) cacahouette s.f., arachide s.f.
    aluneca = glisser.
    alunecare = glissement s.m., glissade s.f. (în expr.) Alunecare de teren éboulement s.m.
    alunecos = glissant(-ante).
    alunga = chasser: A alunga un câine chasser un chien. (a fugări) pourchasser.
    alunis = coudraie s.f.
    alunita = grain de beauté s.m.
    aluzie = allusion s.f.
    alveola = alvéole s.m.
    alvita = nougat s.m.
    amabil = aimable, affable, gentil (-ille).
    amabilitate = amabilité s.f., gentillesse s.f.
    amageala = leurre s.m., duperie s.f.
    amagi = vt. leurrer, duper: Îl amăgea cu promisiuni il le leurrait par des promesses. vr. se leurrer, se faire des illusions.
    amagitor = trompeur(-euse).
    amâna = vt. ajourner: A amâna un proces ajourner un proces. différer, remettre; renvoyer: A amâna o întrevedere différer une entrevue. (a purta cu vorba, a tărăgăna) atermoyer (folosit mai ales la infinitiv), traîner en lon-gueur. vr. être ajourné, être remis v. pasiv.: Excursia s-a amânat l'excursion a été ajournée, on a ajourné l'excursion.
    amânare = ajournement s.m.: Amânarea unui proces l'ajournement d'un proces. délai s.m.: A obţine o amânare obtenir un délai.
    amândoi = les deux, tous (toutes) les deux, tous (toutes) deux.
    amanet = gage s.m,
    amaneta = mettre en gage.
    amanunt = détail [detaj] (pl. détails) s.m. (în expr.) Vânzare cu amănuntul vente au détail. Cu de-amănuntul minutieusement, dans tous les détails.
    amanuntit = détaillé(-ée) [de-taje].
    amar = adj. amer(-ere). (fig.) amer(-ere); douloureux(-euse): Reproşuri amare des reproches amers. (fig.) dur (dure): A avut o viaţă amară il a mené une vie dure. (în expr.) A face cuiva zile amare rendre la vie dure а qqn. adv. amerement: A regretat amar il a regretté amerement. s.n. amertume s.f., tristesse s.f. souffrance s.f., peine s.f.: Voia să-şi uite amarul il voulait oublier sa souffrance (ses peines). (în expr.) A-şi vărsa amarul soulager sa peine. De atâta amar de vreme depuis si longtemps.
    amaraciune = amertume s.f., tristesse s.f.
    amarât = adj. affligé(-ée), chagriné (-ée). s.m.f. malheureux(-euse).
    amareala = amertume s.f., saveur amere s.f.
    amarî = vt. (a căpăta gust amar) rendre amer. (a întrista, a mâhni) affliger, chagriner (qqn.). vr. (a deveni amar) devenir amer. (despre oameni) s'affliger, se chagriner.
    amarnic = adj. impitoyable, terrible, cruel(-elle): Soartă amarnică destin impitoyable. adv. impitoyablement, terriblement, cruellement: Nenorocirea l-a lovit amarnic le malheur l'a frappé impitoyablement.
    amarui = légerement amer(-ere).
    amator = amateur s.m.
    ambala = vr. (s')emballer.
    ambalaj = emballage s.m.
    ambasada = ambassade s.f.
    ambasador = ambassadeur s.m.
    ambiant = ambiant(-ante).
    ambianta = ambiance s.f.
    ambiguitate = ambiguïté s.f.
    ambiguu = adj. ambigu(-uë).
    ambii = num., pron. les deux.
    ambitie = s.f. ambition s.f.
    ambitiona = vt. stimuler (qqn.). vr. s'obstiner, s'entêter: Se ambiţionează să obţină marele premiu il s'obstine а remporter le grand prix.
    ambitios = adj. ambitieux(-euse).
    ambreia = vt. embrayer.
    ambreiaj = embrayage s.m.
    ambulant = ambulant(-ante).
    ambulanta = (serviciu medical mobil) ambulance s.f. (voiture d')ambulance s.f.
    ambulatoriu = adj. (med.) ambulatoire. s.n. (med.) dispensaire s.m.
    ameliora = vr. (s')améliorer.
    amenaja = vt. aménager, arranger.
    amenda = amende s.f.
    amenda = condamner а une amende.
    ameninta = vt. menacer.
    amenintare = menace s.f.
    amenintator = menaçant(-ante).
    american = américain(-aine). s.m.f. (cu maj.).
    ameriza = vi. amerrir.
    amerizare = amerrissage s.m.
    amestec = (de lucruri) mélange s.m. (imixtiune) immixtion s.f., ingérence s.f.
    amesteca = vt. mélanger, mêler: A amesteca vinurile mélanger les vins. (a încurca) embrouiller vr. se mêler: A se amesteca, în treburile altuia se mêler des affaires d'autrui. s'immiscer, s'ingérer: A se amesteca în viaţa particulară a unui prieten s'immiscer dans la vie privée d'un ami. (în expr.) Nu te amesteca unde nu-ţi fierbe oala mêle-toi de ce qui te regarde.
    amestecatura = (comestibilă de lichide) mixture s.f. (de obiecte) fouillis s.m.., (fam.) méli-mélo s.m. (de obiecte vechi) bric-а-brac s.m. invar.
    ameteala = vertige s.m.
    ameti = vi. avoir le vertige (des vertiges). vt. étourdir: Lovitura l-a ameţit le coup l'a étourdi. vr. (fam.) se griser.
    ametist = améthyste s.f.
    ametitor = adj. enivrant(-ante). (despre viteză) vertigineux (-euse).
    amfiteatru = amphithéâtre s.m.
    amiaza = midi s.m.: La amiază а midi. (în expr.) După-amiază apres-midi s.m.
    amic = ami(-ie).
    amical = amical(-ale, m.pl. -aux).
    amicitie = amitié s.f.
    aminte = (în expr.) A-şi aduce aminte de ceva (cineva) a) se sou-venir de qqch. (qqn.); b) se rap-peler qqch. (qqn.). A lua aminte faire attention pour bien fixer dans la mémoire.
    aminti = vr. se souvenir (cu prep. de), se rappeler. vt. (a aminti ceva cuiva) rappeler qqch. а qqn.
    amintire = souvenir s.m. (în expr.) În amintirea întâlnirii noastre en souvenir de notre rencontre.
    amiral = amiral (pl. amiraux) s.m.
    amnar = briquet s.m.
    amonte = (în expr.) În amonte en amont.
    amor = amour s.m. personne aimée s.f. (în expr.) Amor-propriu amour-propre s.m.
    amoral = adj. amoral (-ale; m.pl. -aux).
    amoreza = vr. s'éprendre, tomber amoureux vi.
    amorf = adj. amorphe.
    amorteala = engourdissement s.m., raideur s.f. (indiferenţă, inerţie) torpeur s.f.
    amorti = s'engourdir vr.: Degetele începeau să-i amorţească ses doigts commençaient а s'engourdir.
    amortiza = amortir.
    amortizare = amortissement s.m.
    amortizor = amortisseur s.m.
    amper = ampere s.m.
    ampermetru = ampermetre s.m.
    amplifica = vr. (s')amplifier. (se) développer, (s')intensifier.
    amplificare = amplification s.f. développement s.m., intensification s.f.
    amplificator = amplificateur s.m.
    amploare = ampleur s.f.
    amplu = ample, large. dé-taillé(-ée).
    amprenta = empreinte s.f.: Am-prente digitale empreintes digitales.
    amputa = vt. amputer.
    amputare = amputation s.f.
    amputare = amputation s.f.
    amuti = devenir muet, perdre l'usage de la parole. (fig.) rester tout interdit (interloqué), demeurer court: Auzind vestea, el amuţi en entendant la nouvelle, il resta tout interdit.
    amuza = vr. (s')amuser, (se) divertir.
    amuzament = amusement s.m., divertissement s.m.
    amuzant = amusant(-ante).
    amvon = chaire s.f.
    an = a) an s.m. (nu poate fi urmat de un adjectiv calificativ); b) année s.f. (are înţelesul de durată şi poate fi urmat de un adjectiv calificativ). (în expr.) În anul en (l'an-née) Anul acesta cette année. Anul trecut l'année derniere, l'année passée. Anul viitor l'année prochaine. Acum un an il y a une année. De un an depuis une année. An de an tous les ans, chaque année. Anul şcolar l'année scolaire. Câţi ani ai? quel âge as-tu? Anul nou le Nouvel an. Ziua de anul nou le jour de l'an, le premier de l'an. La mulţi ani ! tous mes (nos) voeux!
    anacronic = adj. anachronique [ana-krnik].
    anacronism = anachronisme [ana-krnism] s.m.
    anale = annales s.f.pl. chroniques [krnik] s.f.pl.
    analfabet = analphabete s.m.f., adj.
    analfabetism = analphabétisme s.m.
    analitic = adj. analytique.
    analiza = analyse s.f.
    analiza = vr. (s')analyser.
    analog = analogue.
    analogie = analogie s.f.
    ananas = (bot.) ananas [ana-na(s)] s.m.
    ananghie = embarras s.m., dif-ficulté s.f. (în expr.) A fi la ananghie être dans de mauvais draps.
    anapoda = (pe dos) а l'envers: şi-a pus ciorapii anapoda il a mis ses bas а l'envers. (altfel de cum trebuie) de travers: A judeca ana-poda raisonner de travers. (fără noimă) а tort et а travers.
    anarhic = adj. anarchique.
    anarhie = anarchie s.f.
    anarhism = anarchisme s.m.
    anarhist = anarchiste s.m.f.
    anatema = anatheme s.m.
    anatomic = adj. anatomique.
    anatomie = anatomie s.f.
    ancheta = enquête s.f. (cercetare ştiinţifică) enquête s.f., recherche s.f., investigation s.f.
    ancheta = enquêter vi. (cu prep. sur): A ancheta o crimă enquêter sur un crime. conduire une enquête (sur).
    anchetator = enquêteur (-euse).
    anchetator = enquêteur (-euse).
    anchiloza = vr. (med.) s'ankyloser. (fig.) devenir routinier.
    anchilozat = adj. (med.) ankylosé(-ée). (fig.) routinier (-iere).
    ancora = vi. (mar.) jeter l'ancre, mouiller, être ancré v. pasiv: Vapo-rul a ancorat în port le navire a jeté l'ancre dans le port. vt. ancrer: A ancora un cablu ancrer un câble.
    ancora = (mar). ancre s.f.
    andiva = endive s.f.
    andrea = aiguille а tricoter s.f.
    anecdota = anecdote s.f.
    anémia = vr. (s')anémier.
    anemic = anémique.
    anemie = anémie s.f.
    anestezia = vt. anesthésier.
    anestezie = anesthésie s.f.
    anevoios = adj. malaisé(-ée), difficile, pénible.
    anexa = vt. annexer.
    anexa = annexe s.f.
    anexare = annexion s.f.
    anexiune = annexion s.f.
    angaja = vr. (s')embaucher: Uzina angajează muncitori l'usine embauche des ouvriers. (s')enga-ger: a) S-a angajat ca şofer il s'est engagé comme chauffeur; b) Acest articol nu angajează revista cet article n'engage pas la revue. vt. louer: Am angajat un autocar pentru excursia noastră nous avons loué un car pour notre excursion. engager, entamer: A angaja negocieri engager des pourparlers.
    angajament = engagement s.m.
    angajare = engagement s.m. embauche s.f., embauchage s.m.
    angarale = pl. ennuis s.m. pl., tracas s.m., soucis s.m. pl.
    angrena = vr. (s')engrener.
    angrenaj = engrenage s.m.
    anihila = vr. (s')annihiler, (s')ané-antir.
    anihilare = annihilation s.f., ané-antissement s.m.
    anima = vr. (s')animer.
    animal = animal (pl. -aux) s.m. (în expr.) Animal de povară bête de somme. adj. animal(-ale; m.pl. -aux).
    animalic = adj. bestial(-ale; m.pl. -aux), brutal(-ale; m.pl. -aux).
    animalitate = animalité s.f., bestiali-té s.f.
    animatie = animation s.f., entrain s.m.
    animator = s.m.f. animateur (-tri-ce).
    animozitate = animosité s.f.
    anina = vt. suspendre, accrocher. vr. s'accrocher.
    aniversa = célébrer: A aniversa un eveniment célébrer un événement. commémorer. (în expr.) A aniversa ziua de naştere a cuiva fêter l'anniversaire de qqn.
    aniversare = anniversaire s.m.: Aniversarea eliberării patriei l'anni-versaire de la libération de la patrie. (în expr.) Aniversarea zilei sale de naştere la fête de son anniversaire, son anniversaire.
    anomalie = anomalie s.f.
    anonim = anonyme adj., s.m.f.
    anonimat = anonymat s.m.
    anorganic = inorganique. (în expr.) Chimie anorganică chimie minérale.
    anormal = s.m.f. anormal(-ale; m.pl. -aux).
    anost = adj. fade, insipide.
    anotimp = saison s.f.
    ansamblu = ensemble s.m. (în expr.) În ansamblu dans l'ensemble. Vedere de ansamblu vue d'ensemble.
    antagonism = antagonisme s.m.
    antebrat = avant-bras s.m. invar.
    antecedente = pl. antécédents s.m. pl.
    antena = antenne s.f.
    anterior = adj. antérieur(-eure). adv. antérieurement, précédem-ment.
    anteriu = (preoţesc) soutane s.f. (boieresc) cafetan s.m.
    antiaerian = adj. antiaérien(-ienne).
    antibiotic = antibiotique adj., s.m.
    antic = adj. antique. ancien (-ienne): Istoria antică l'histoire ancienne. s.m. pl. les anciens s.m. pl. (cu art.)
    anticamera = antichambre s.f.
    anticar = bouquiniste s.m. adj. antichar adj. invar. la f.: Grenade anticar des grenades antichars.
    anticariat = librairie du bouqui-niste s.f.
    antichitate = antiquité s.f.
    anticipa = anticiper.
    anticipare = anticipation s.f.
    anticlérical = anticlérical (-ale; m.pl. -aux) adj., s.m.f.
    anticolonialist = anticolonialiste adj., s.m.
    anticonstitutional = adj. anticonstitutionnel(-elle).
    antidemocratic = adj. antidémocratique.
    antidot = antidote s.m.
    antifascist = antifasciste [ÿtifa∫ist].
    antilopa = antilope s.f. (în expr.) Piele de antilopă peau de daim, cuir suede.
    antimarxist = antimarxiste adj., s.m.f.
    antimonarhic = antimonarchique. s.m.f. antimonarchiste s.m.f.
    antinevralgic = antinévralgique s.m.
    antipatie = antipathie s.f.
    antipatic = antipathique.
    antipod = antipode s.m.
    antirabic = antirabique.
    antiseptic = antiseptique.
    antitanc = antichar adj. invar. la f.
    antiteza = antithese s.f.
    antologie = anthologie s.f.
    antracit = anthracite s.m.
    antract = entracte s.m.
    antren = entrain s.m.
    antrena = vr. (s')entraîner.
    antrenament = entraînement s.m.
    antrenant = entraînant(-ante).
    antrenor = entraîneur s.m.
    antrepozit = entrepôt s.m.
    antreprenor = entrepreneur (-euse).
    antreu = vestibule s.m.
    antricot = entrecôte s.f.
    antropofag = anthropophage s.m.f.
    antropofag = anthropophage s.m.f.
    anual = annuel(-elle).
    anuar = annuaire s.m.
    anula = (s')annuler.
    anulare = annulation s.f.
    anume = adj. invar. certain (-ai-ne): Avea un fel anume de a vorbi il avait une certaine maniere de parler. spécial(-ale; m.pl. -aux): Îţi trebuie o unealtă anume il te faut un outil spécial. adv. expres: A făcut-o anume il l'a fait expres. а savoir, notamment: Sunt trei posibi-lităţi, şi anume il y a trois solutions, а savoir. exactement, précisément: Cât anume? combien exactement?
    anumit = certain (-aine): Într-o anumită zi un certain jour.
    anunt = annonce s.f.: A da un anunţ la un ziar insérer une annonce dans un journal.
    anunta = (s')annoncer.
    anvelopa = (pentru vehicule) pneu s.m.
    anvergura = envergure s.f.
    anxietate = anxiété s.f., état d'an-goisse s.m.
    apa = eau s.f. (cu determinări) Apă curgătoare eau courante, cours d'eau. Apă stătătoare eau stagnante. Apă de colonie eau de Cologne. Apă tare eau forte. (în expr.) A intra la apă (despre ţesături) rétrécir au lavage. A nu fi în apele sale ne pas être dans son assiette. A-i lăsa gura apă faire venir l'eau а la bouche.
    apanaj = apanage s.m.
    apara = vt. défendre: A-şi apăra patria défendre sa patrie. sou-tenir: A-şi apăra un punct de vedere soutenir son point de vue. pro-téger: Haine care apără de frig des vêtements qui protegent du froid. vr. se défendre. se pro-téger.
    aparare = défense s.f. (în expr.) A lua apărarea cuiva prendre la défense de qqn. Apărarea are cu-vântul la parole est а la défense.
    aparat = appareil s.m. (în expr.) Aparat de fotografiat appareil-photo. Aparatul de radio le poste de radio, la radio.
    aparataj = appareillage s.m.: Aparataj electric appareillage électrique.
    aparator = défenseur s.m.
    aparea = apparaître, surgir: Un automobil apăru deodată în faţa lui une voiture apparut brusquement devant lui. paraître: Articolul va apărea mâine l'article paraîtra demain.
    aparent = adj. apparent(-ente). adv. apparemment, en apparence, selon toute apparence.
    aparenta = apparence s.f.: În aparenţă en apparence. (în expr.) După toate aparenţele selon toute apparence, apparemment. A salva aparenţele sauver les apparences. Aparenţele înşală tout ce qui brille n'est pas or.
    aparitie = apparition s.f: A-şi face apariţia faire son apparition. parution s.f.: Apariţia unui nou dicţio-nar la parution d'un nouveau dictionnaire.
    apartament = appartement s.m.
    aparte = adv. а part, séparément: Acest caz va fi examinat aparte ce cas sera examiné а part. adj. а part: Este un om aparte c'est un homme а part. particulier(-iere): A considera fiecare fapt ca un caz aparte considérer chaque fait comme un cas particulier.
    apartenenta = appartenance s.f.
    apartine = appartenir.
    apas = apache s.m.
    apasa = vi. appuyer: A apăsa pe pedala acceleratorului appuyer sur la pédale de l'accélérateur. pres-ser vt., vi.: Pentru a deschide cutia, apăsaţi aici pour ouvrir la boîte presser ici. peser: A apăsa pe o pârghie peser sur un levier. vt. (fig.) peser vi.: Singurătatea îl apasă la solitude lui pese. (a asupri) oppresser.
    apasare = pression s.f. (fig.) oppression s.f.
    apasat = adj. (despre paşi, umblet) pesant (-ante). adv. а pas pesants, pesamment: Mergea apăsat il marchait а pas pesants. (în expr.) A vorbi apăsat parler en appuyant sur les mots.
    apasator = accablant(-ante): O căldură apăsătoare une chaleur accablante. .(fig.) oppressif(-ive).
    apatic = apathique.
    apatie = apathie s.f.
    apeduct = aqueduc s.m.
    apel = appel s.m.: A face apelul faire l'appel.
    apela = faire appel (а qqn.).
    apendicita = appendicite s.f.
    aperitiv = apéritif s.m.
    apetisant = appétissant(-ante).
    apetit = appétit s.m.
    apicol = apicole.
    apicultor = apiculteur s.m.
    apicultura = apiculture s.f.
    aplana = vr. (s')aplanir: A aplana un conflict aplanir un conflit.
    aplauda = vt. applaudir.
    aplauze = applaudissements s.m. pl.
    apleca = (se) pencher; (s')incliner: Se aplecă să ridice sacul il se pencha pour soulever le sac. vr. (în expr.) A i se apleca cuiva avoir mal au coeur.
    aplecare = inclinaison s.f. (predispoziţie) facilité s.f., penchant s.m.
    aplica = (s')appliquer.
    aplicabil = applicable.
    aplicare = application s.f.: Aplicarea unei hotărâri l'application d'une décision.
    aplicatie = application s.f: Aplicaţii de dantelă pe o rochie applica-tions de dentelle sur une robe. (fig.) aptitude s.f., talent s.m.
    apogeu = apogée s.m.
    apoi = ensuite, puis: El intră, apoi se aşeză il entra, puis il s'assit. apres: În dreapta e o farmacie, apoi o şcoală а droite il y a une pharmacie, et apres, une école. apres quoi: Mai întâi luăm masa, apoi pornim la drum nous allons d'abord déjeuner, apres quoi nous nous mettons en route. (în expr.) şi apoi? et apres? et puis?
    apologie = apologie s.f.
    apometru = compteur d'eau s.m.
    aport = apport s.m.
    apos = adj. aqueux(-euse).
    apostol = apôtre s.m.
    apostrof = (gram.) apostrophe s.f.
    apostrofa = apostropher.
    apoteoza = apothéose s.f.
    apozitie = (gram.) apposition s.f.
    aprecia = (a evalua) évaluer, estimer. apprécier: E apreciat pentru munca lui on l'apprécie pour son travail. estimer, considérer: Apreciem că şi-a făcut datoria nous estimons qu'il a fait son devoir.
    apreciabil = appréciable.
    apreciere = évaluation s.f., estimation s.f. appréciation s.f.
    apreta = apprêter.
    aprig = adj. (iute, înfocat) fou-gueux(-euse), impétueux (-euse). (crunt) implacable, impitoyable. (lacom) avide. adv. fou-gueusement. impitoyablement.
    aprilie = avril s.m.: Luna aprilie le mois d'avril.
    aprinde = allumer: A aprinde focul allumer le feu. A aprinde lumina allumer l'électricité. met-tre le feu: A aprinde o căpiţă de fân mettre le feu а une meule de foin. vr. s'allumer.
    aproape = pres (precedat deseori de tout, si, tres): El locuieşte aproape de aici il demeure tout pres d'ici. proche: Casa lui e aproape de a noastră sa maison est proche de la nôtre. presque: Are aproape treizeci de ani il a presque trente ans.
    aproba = approuver. vr. (în expr.) Se aprobă! approuvé!
    aprobare = approbation s.f.
    aprod = huissier s.m.
    aprofunda = approfondir.
    aprofundare = approfondissement s.m.
    apropia = vr. approcher vi., s'ap-procher, se rapprocher (cu prep. de): Te apropii de adevăr tu ap-proches de la vérité. Vaporul se apropie de ţărm le bateau s'ap-proche de la côte. vt. approcher, rapprocher: Apropie scaunul! approche la chaise !
    apropiat = proche: Un sat foarte apropiat un village tres proche. O rudă apropiată un proche parent. (fig.) intime: Un prieten apropiat un ami intime.
    apropiere = rapprochement s.m. (în expr.) în apropiere tout pres. Prin apropiere aux environs.
    apropo = а propos.
    apropria = s'approprier (qqch.).
    aproviziona = (s')approvisionner, (se) ravitailler.
    aprovizionare = approvisionnement s.m., ravitaillement s.m.
    aproximatie = approximation s.f.
    aproximativ = adj. approximatif(-ive). adv. approximativement, environ, а peu pres.
    apt = apte, capable.
    aptitudine = aptitude s.f., prédis-position s.f., penchant s.m.
    apuca = vt. saisir, attraper: Era să cadă, dar l-am apucat de braţ il allait tomber, mais je l'ai saisi par le bras. empoigner: Ea apucă coada măturii si alungă câinii elle empoigna le manche du balai et chassa les chiens. happer: Îl apucă de guler il le happa au colet. (în expr.) Ce te-a apucat? qu'est-ce qui t'a pris? L-a apucat ploaia la pluie l'a surpris. vr. se mettre: A se apuca de treabă se mettre au travail. s'ac-crocher: A se apuca de o creangă s'accrocher а une branche.
    apucatura = (deprindere rea) mauvaise habitude s.f.
    apune = (despre aştri) se coucher: Soarele va apune peste o oră le soleil se couchera dans une heure. décliner.
    apus = (despre aştri) coucher s.m.: Apusul soarelui le coucher du soleil. (punct cardinal) ouest s.m.; couchant s.m. occident s.m.: Ţările din apus les pays d'occident. (fig.) déclin s.m., déchéance s.f. adj. passé(-ée), disparu (-ue).
    apusean = occidental(-ale; m. pl. -aux).
    ara = labourer.
    arab = arabe. s.m.f. (cu maj.).
    arabil = arable; labourable.
    arac = échalas s.m.; tuteur s.m.
    aragaz = (maşină de gătit) cuisiniere а gaz s.f., fourneau а gaz s.m. (gazul folosit) butane s.m.: O butelie de aragaz une bouteille de butane.
    arahida = (bot.) arachide s.f., ca-cahouette s.f.
    arama = cuivre s.m.
    aranja = arranger, ranger. vr. s'arranger.
    aranjament = arrangement s.m.
    arata = vt. montrer: A-şi arăta buletinul de identitate montrer sa carte d'identité. faire voir: Arată-mi ce ai în buzunar ! fais voir ce que tu as dans ta poche! indiquer: Ceasul meu arată ora şase ma montre indique six heures. témoigner: A arăta simpatie cuiva témoigner de la symphatie а qqn. vi. (în expr.) Ea arată bine elle a bonne mine. vr. se montrer: S-a arătat curajos il s'est montré courageux.
    aratare = (indicare) indication s.f. spectre s.m., fantôme s.m.
    aratator = (de ceas) aiguille s.f. (în expr.) Deget arătător index s.m.
    aratos = (despre fiinţe) de belle allure. (despre lucruri) imposant(-ante).
    aratura = labour s.m., labourage s.m. champ labouré s.m.
    arbitra = arbitrer.
    arbitraj = arbitrage s.m.
    arbitrar = adj. arbitraire. adv. arbitrairement.
    arbitru = arbitre s.m.
    arbora = arborer.
    arbore = arbre s.m.
    arbust = arbuste s.m.
    arc = (armă) arc s.m. (cu determinări) Arc de ceas ressort. Arc de triumf arc de triomphe.
    arcada = arcade s.f.
    arcui = arquer, courber. vr. se courber.
    arcus = archet s.m.
    arde = vi. brûler: Focul arde le feu brûle. brûler, être allumé: Lampa mai arde în camera lui la lampe brûle encore dans sa chambre. (în expr.) A arde de nerăbdare brûler d'impatience. vt. (a consuma) brûler: A ars multe lemne il a brûlé beaucoup de bois. (în expr.) A fi ars de soare être hâlé par le soleil. vr. se brûler: A se arde la deget se brûler le doigt. (în expr.) S-a ars becul l'ampoule est grillée.
    ardei = (bot.) piment s.m. (cu determinări) Ardei gras poivron s.m. Ardei iute piment fort.
    ardeiat = pimenté(-ée), piquant (-ante).
    ardezie = ardoise s.f.
    ardoare = ardeur s.f.
    arena = arene s.f.
    arenda = affermage s.m., amodiation s.f. (în expr.) A da (a lua) în arendă donner (prendre) а ferme, а bail.
    arenda = affermer, amodier.
    arendas = fermier(-iere), métayer(-yere).
    arest = (loc de detenţie) maison d'arrêt s.f., prison s.f. (în expr.) A pune la arest mettre aux arrêts.
    aresta = arrêter.
    arestare = arrestation s.f.
    argasi = tanner.
    argat = valet de ferme s.m.
    argila = argile s.f.
    argilos = argileux(-euse).
    argint = argent s.m. (în expr.) Argint-viu vif-argent.
    arginta = argenter.
    argintarie = argenterie s.f.
    argintiu = (despre culoare) argenté(-ée). (despre sunete, voce) argentin(-ine).
    argou = argot s.m.
    argument = argument s.m.
    argumenta = argumenter.
    argumentare = argumentation s.f.
    arhaic = archaïque [arkaik].
    arhaism = archaïsme [arkaism] s.m.
    arheolog = archéologue [arkelg] s.m.
    arheologic = archéologique [arke-lЏik].
    arheologie = archéologie [arkelЏi] s.f.
    arhipelag = archipel s.m.
    arhitect = architecte s.m.
    arhitectura = architecture s.f.
    arhiva = archives s.f.pl.
    arhivar = archiviste s.m.
    arici = (zool.) hérisson s.m.
    arid = aride.
    arie = (loc neted, suprafaţă) aire s.f. (muz.) air s.m.: O arie de operă un air d'opéra.
    arierat = arriéré(-ée).
    ariergarda = arriere-garde (pl. arriere-gardes) s.f.
    aripa = aile s.f.
    aripioara = (de pasăre, peşte) aileron s.m.
    aristocrat = aristocrate s.m.f.
    aristocratic = aristocratique.
    aristocratie = aristocratie [aris-tkrasi] s.f.
    aritmetic = arithmétique.
    aritmetica = arithmétique s.f.
    arma = arme s.f.: Armă de foc arme а feu. (în expr.) A fi sub arme être sous les drapeaux.
    arma = armer.
    armament = armement s.m.
    armasar = étalon s.m.
    armata = armée s.f. (în expr.) A face armata faire son service militaire.
    armator = armateur s.m.
    armistitiu = armistice s.m.; cessez-le-feu s.m. invar.
    armonica = petit accordéon s.m. (de gură) harmonica s.m.
    armonie = harmonie s.f.
    armonios = harmonieux (-euse).
    armoniza = vr. (s')harmoniser.
    armonizare = harmonisation s.f.
    armura = armure s.f.
    aroga = s'arroger vr.: A-şi aroga un drept s'arroger un droit.
    arogant = arrogant(-ante).
    aroganta = arrogance s.f.
    arpacas = orge perlé s.m., gruau s.m.
    arpagic = (bot.) ciboulette s.f., civette s.f.
    arpegiu = arpege s.m.
    arsita = chaleur torride s.f., fournaise s.f., canicule s.f.
    arsura = brûlure s.f.
    arta = art s.m.
    artagos = hargneux(-euse), grincheux(-euse).
    artar = (bot.) érable s.m., faux platane s.m.
    artera = artere s.f.
    artezian = (în expr.) Fântână arteziană a) puits artésien; b) jet d'eau.
    articol = article s.m.
    articula = articuler.
    articulatie = articulation s.f.
    artificial = adj. artificiel (-ielle); factice. adv. artificiellement.
    artificiu = artifice s.m. ruse s.f. (în expr.) Foc de artificii feu d'artifice.
    artilerie = artillerie s.f.
    artilerist = artilleur s.m.
    artist = (plastic) artiste s.m.f. (de teatru) acteur(-trice), comédien (-ienne). interprete s.m.f.
    artistic = artistique. adv. artistiquement, artistement.
    artizanat = artisanat s.m.
    arunca = vt. jeter, lancer: A arunca o piatră jeter une pierre. (în expr.) A arunca un pod în aer faire sauter un pont. vr. se jeter: A se arunca în apă se jeter а l'eau. se précipiter, s'élancer.
    aruncare = lancement s.m.: Aruncarea suliţei le lancement du javelot.
    aruncatura = jet s.m. (în expr.) La o aruncătură de băţ а un jet de pierre. Dintr-o aruncătură de ochi d'un seul coup d'oeil.
    arvuna = arrhes s.f. pl.
    arvuni = donner des arrhes.
    arzator = brûlant(-ante). torride, ardent(-ente): Un soare ar-zător un soleil ardent. (fig.) pressant(-ante), brûlant(-ante).
    as = as [as] s.m.
    asa = adj. tel (telle), pareil (-eille): Să faci aşa o greşeală! faire une pareille erreur! adv. ainsi: E aşa şi nu altfel c'est ainsi et pas autrement. si, tellement: Era aşa de frumos acolo il y faisait si beau. (în expr.) Aşa cum ainsi que. Şi aşa mai departe et ainsi de suite. Aşa şi-aşa comme ci, comme ça. Cum aşa? comment donc? Nu-i aşa? n'est-ce pas? Aşa că a) donc, par conséquent; b) de sorte que. Aşa da! bon, d'accord!
    asadar = adv. donc, par conséquent.
    asalt = assaut s.m.: A lua cu asalt prendre d'assaut.
    asalta = assaillir [asajir].
    asambla = assembler.
    asamblare = assemblage s.m.
    asana = assainir; assécher.
    asanare = assainissement s.m.; assechement s.m.
    asasin = assassin s.m., criminel (-elle).
    asasina = assassiner.
    asasinat = assassinat s.m., meurtre s.m.
    ascendent = adj. ascendant (-ante). s.n. ascendant s.m.; influence s.f.
    ascendenta = ascendance s.f.
    ascensiune = ascension s.f.
    ascensor = ascenseur s.m.
    ascet = ascete s.m.f.
    aschie = copeau (pl. -eaux) s.m. écharde s.f.: I-a intrat o aşchie în deget il a une écharde dans le doigt.
    asculta = vi. écouter: A asculta un cântec écouter une chanson. A asculta pe la uşi écouter aux portes. obéir: A asculta de (pe) cineva . obéir а qqn. vt. interroger, examiner: Profesorul ascultă un elev le professeur interroge un éleve. (med.) ausculter.
    ascultator = obéissant (-ante): Un copil ascultător un enfant obéissant. s.m.f. pl. auditeurs s.m.f.pl.
    ascunde = vt. cacher: A ascunde un obiect cacher un objet. dissimuler: A ascunde un sentiment dissimuler un sentiment. taire: A ascunde adevărul taire la vérité. vr. se cacher, se planquer.
    ascuns = adj. caché (-ée), disimulé (-ée), tapi(-ie). s.n. (în expr.) Pe ascuns en cachette, en secret.
    ascunzatoare = cachette s.f. (de hoţi) repaire s.m.
    ascuti = vt. affiler, aiguiser, affûter: A ascuţi un cuţit affiler un couteau. tailler: A ascuţi un creion tailler un crayon. vr. s'aiguiser. (fig.) s'intensifier.
    ascutime = (a minţii) perspicacité s.f.
    ascutis = (tăiş) tranchant s.m. (vârf) pointe s.f.
    ascutit = (despre tăiş) aiguisé (-ée), affilé -ée) , tranchant(-ante). (despre vârf) pointu(-ue). aigu(-uë): Unghi ascuţit angle aigu. (despre minte) perspicace, sagace. (în expr.) A avea limba ascuţită avoir la langue bien affilée.
    ascutitoare = (de creion) taille-crayon s. m.
    aseara = hier soir.
    asedia = assiéger.
    asediator = assiégeant s. m.
    asediu = siege s.m.
    aseleniza = alunir.
    aselenizare = alunissage s.m.
    asemăna = comparer. vr. se ressembler: Ei se aseamănă ils se ressemblent se comparer: Nu mă pot asemăna cu el je ne peux pas me comparer а lui.
    asemănare = ressemblance s.f. analogie s.f. (în expr.) Fără asemănare sans pareil, sans égal.
    asemănător = ressemblant (-ante); analogue.
    asemenea = adj. pareil(-eille), tel (-elle). adv. pareillement. (în expr.) De asemenea de même; en outre.
    asentiment = assentiment s.m. acquiescement s.m.
    aservi = asservir.
    aservire = asservissement s.m.
    aşeza = vr. s'asseoir: A se aşeza pe un scaun s'asseoir sur une chaise. (în expr.) A se aşeza la masă s'attabler. se poser: Rândunica s-a aşezat pe o ramură l'hirondelle s'est posée sur une branche. vt. asseoir: A aşeza un copil pe scaun asseoir un bébé sur une chaise. poser, placer, mettre.
    aşezământ = établissement s.m.; institution s.f.
    aşezare = rangement s.m.: Aşezarea rufelor în dulap le rangement du linge dans l'armoire. (geografică) position, situation géographique s.f. (aşezare rurală, urbană) agglomération rurale, urbaine s.f.
    asfalt = asphalte s.m.; bitume s.m.
    asfalta = asphalter; bitumer.
    asfinţi = (despre aştri) se coucher. (fig.) décliner.
    asfinţit = (de aştri) coucher s.m.: Asfinţitul soarelui le coucher du soleil. (punct cardinal) ouest s.m., couchant s.m. (fig.) déclin s.m., fin s.f.
    asfixia = vr. (s') asphyxier, suffoquer vt., vi.
    asfixie = asphyxie s.f.
    asiatic = asiatique. s.m.f. (cu maj.).
    asiduitate = assiduité s.f.
    asiduu = adj. assidu(-ue). adv. assidûment.
    asigura = (s')assurer: L-am asigurat că voi veni je lui ai assuré que je viendrais.
    asigurare = assurance s.f.: Contract de asigurare contrat d'assurance. garantie s.f.
    asimila = vr. (s')assimiler.
    asimilare = assimilation s.f.
    asista = assister.
    asistent = assistant (-ante).
    asistenta = assistance s.f.
    asmuti = (un câine) ameuter. (fig.) inciter.
    asocia = vr. (s')associer.
    asociat = associé(-ée).
    asociatie = association s.f.
    asorta = vr. (s')assortir .
    aspect = aspect s.m.
    asperitate = aspérité s.f.
    aspic = gelée s.f.: Pui în aspic poulet а la gelée.
    aspira = vi. aspirer.
    aspiratie = aspiration s.f.
    aspirator = aspirateur (-trice). s.n. aspirateur s.m.
    aspri = vt. rendre rugueux. vr. devenir rugueux.
    asprime = rugosité s.f., aspérité s.f. (fig.) sévérité s.f., dureté s.f.
    aspru = adj. (la pipăit) rugueux (-euse), rêche. (despre păr) raide. (despre voce) âpre, rude. (despre persoane) dure, impitoyable, sévere. (despre climă) rigoureux(-euse). adv. durement, séverement.
    ast (asta, asti, aste) = ce (cet), cette, ces (Vezi acest). (în expr.) De astă dată cette fois-ci. Astă-noapte la nuit derniere. Astă-iarnă l'hiver dernier.
    asta (asta, astia, astea) = adj. dem. ce (cet), cette, ces. (Vezi acest). (în expr.) În noaptea asta cette nuit. În iarna asta cet hiver. pron. dem. celui (-ci), celle(-ci), ceux (-ci), celles(-ci). (Vezi acest) (în expr.) Cu toate astea malgré cela. Pentru asta c'est pourquoi. Asta e! c'est ça!
    astalalt (astalalta, astialalti, aste-lalte) = pron. dem. l'autre, les autres. celui-ci, celle-ci, ceux-ci, celles-ci.
    astâmpar = calme s.m., repos s.m. (în expr.) Fără astâmpăr agité, turbulent.
    astâmpara = vr. (s')apaiser, (se) calmer.
    astazi = aujourd'hui. а présent. (în expr.) Astăzi-mâine ces jours-ci. De astăzi pe mâine d'un jour а l'autre.
    astepta = vt. attendre: Aştept pe cineva j'attends qqn. patienter [pasjÿte]: Vă rog să mai aşteptaţi puţin je vous prie de patienter encore un peu. vr. s'attendre (а).
    asteptare = attente s.f.
    asterisc = astérisque s.m.
    asterne = vt. étendre: A aşterne un covor pe parchet étendre un tapis sur le parquet. vr. s'étendre, s'étaler: O vopsea care se aşterne bine une peinture qui s'étend bien.
    asternut = (de pat) literie s.f. (pentru animale) litiere s.f.
    astfel = adv. ainsi: El vorbi astfel il parla ainsi. de la sorte, de cette façon. (în expr.) Astfel încât de (telle) sorte que. adj. tel (telle): Un astfel de om un tel homme.
    astrahan = astrakan s.m.
    astringent = astringent (-ente).
    astronautica = astronautique s.f.
    astronom = astronome s.m.
    astronomie = astronomie s.f.
    astru = astre s.m.
    astupa = vt. (o sticlă) boucher. (o crăpătură) obstruer. (o fereastră) murer. vr. être bouché (obstrué).
    astupare = obturation s.f.
    asuda = suer, transpirer.
    asuma = assumer.
    asupra = sur: A se repezi asupra cuiva foncer sur qqn. (în expr.) A prinde pe cineva asupra faptului surprendre qqn. sur le fait.
    asupri = vt. opprimer.
    asupritor = oppresseur s.m. adj. oppressif (-ive).
    asurzi = vi. devenir sourd: El a asurzit il est devenu sourd. vt. (fig.) assourdir, abasourdir.
    asurzitor = adj. assourdissant (-ante), abasourdissant(-ante).
    asurzitor = assourdissant (-ante), abasourdissant(-ante).
    ata = fil s.m.: Aţă de cusut fil а coudre. (în expr.) Cusut cu aţă albă cousu de fil blanc.
    atac = attaque s.f.
    ataca = attaquer. s'attaquer (cu prep. а): A ataca un proiect s'attaquer а un projet.
    atacator = attaquant(-ante), assaillant s.m., agresseur s.m.
    atare = tel (telle), pareil (-eille). (în expr.) Ca atare par conséquent, donc.
    atârna = pendre, être suspendu v. pasiv: Fructele atârnă de ramuri les fruits pendent aux branches. peser: Acest pachet atârnă greu ce paquet pese lourd. dépendre: Soarta lui atârnă numai de hotărârea ta son sort ne dépend que de ta décision. vt., vr. (se) suspendre, (s')accrocher.
    atasa = vr. (s')attacher.
    atasament = attachement s.m., affection s.f., amitié s.f.
    atasat = attaché s.m.
    atât = si: Este o femeie atât de bună ! c'est une femme si bonne! tant; tellement: Vorbeşte atât de mult că plictiseşte pe toată lumea il parle tant qu'il ennuie tout le monde. El s-a schimbat atât de mult il a tellement changé. autant: Citeşte tot atât cât şi mine il lit autant que moi. (în expr.) Cu atât mai bine tant mieux. Cu atât mai rău tant pis. Cu cât... cu atât plus... plus.
    atâta = attiser: A aţâţa focul attiser le feu. (pe cineva) inciter (qqn.). (câinii) ameuter. (în expr.) A aţâţa curiozitatea piquer la curiosité.
    atâta = adj. nehot. tant: Are atâtea cărţi că nu ştie unde să le pună il a tant de livres qu'il ne sait oщ les mettre. (în expr.) De atâtea ori tant de fois. Atâta pagubă tant pis. Pentru atâta lucru pour si peu de chose. pron. nehot. ce, cela, ça: Numai atâta rien que ça. (în expr.) Am atâtea de făcut j'ai tant de choses а faire. Atâta mai lipsea il ne manquait plus que ça. adv. Vezi atât.
    atâtare = instigation s.f., provocation s.f., incitation s.f.
    atâtator = instigateur(-trice), provocateur (-trice), incitateur (-trice).
    ateism = athéisme s.m.
    atelaj = attelage s.m.
    atelier = atelier s.m.
    atent = adj. attentif (-ive): A fi atent la ceva faire attention а qqch. (amabil) aimable, attentionné (-ée). (în expr.) Fiţi atenţi! faites attention! adv. attentivement. aimablement.
    atenta = attenter (cu prep. а).
    atentat = attentat s.m.
    atentie = attention s.f. petit cadeau s.m., attention s.f.
    atenua = atténuer.
    atenuare = atténuation s.f.
    ateriza = atterrir.
    aterizare = atterrissage s.m.
    atesta = attester, certifier. (a dovedi) prouver, témoigner.
    ateu = athée s.m.f., adj.
    atinge = vt. toucher: A atinge un obiect toucher un objet. (a atinge uşor) frôler, effleurer: Mingea a atins uşor plasa la balle a frôlé le filet. vr. toucher vi.: El nu s-a atins de mâncare il n'a pas touché au plat.
    atingere = attouchement s.m. (atingere uşoară) frôlement s.m., effleurement s.m.
    atinti = braquer.
    atipi = s'assoupir.
    atipire = assoupissement s.m.
    atitudine = attitude s.f., maintien s.m. (în expr.) A lua atitudine prendre position.
    atlas = atlas [atlas] s.m.: Atlas geografic atlas géographique.
    atlet = athlete s.m.f.
    atletic = athlétique.
    atletism = athlétisme s.m.
    atmosfera = atmosphere s.f.
    atmosferic = atmosphérique.
    atom = atome s.m.
    atomic = atomique.
    atos = fibreux(-euse), filandreux (-euse).
    atotputernic = tout-puissant (toute-puissante), omnipotent (-ente).
    atotstiutor = omniscient(-ente).
    atractie = attraction s.f.: Atracţie moleculară attraction moléculaire. attraction s.f., sympathie s.f. (farmec) attrait s.m., charme s.m.
    atractiv = attrayant(-ante), captivant(-ante).
    atragator = attrayant(-ante).
    atrage = vr. (s')attirer.
    atribui = attribuer; accorder.
    atribut = attribut s.m. Limbajul este atributul omului le langage est l'attribut de l'homme. (gram.) complément du nom s.m.
    atributie = attribution s.f.
    atroce = atroce, horrible, monstrueux(-euse).
    atrocitate = atrocité s.f., cruauté s.f., barbarie s.f.
    atrofia = (s')atrophier.
    atunci = adv. alors: Până atunci jusqu'alors. (în expr.) De atunci des lors, depuis. Pe atunci dans le temps, en ce temps-lа. conj. en ce cas, alors.
    audienta = audience s.f.
    audiere = audience s.f.: Audierea martorilor l'audience des témoins.
    auditie = audition s.f.
    auditiv = auditif(-ive).
    auditoriu = auditoire s.m.
    augur = augure s.m.: A fi de bun (de rău) augur être de bon (de mauvais) augure.
    august = août [u] s.m.: Luna august le mois d'août.
    aur = or s.m.: Un inel de aur une bague en or.
    aurar = orfevre s.m.
    aureola = auréole s.f., nimbe s.m. (fig.) gloire s.f.
    auri = dorer.
    aurire = dorage s.m., dorure s.f.
    aurora = aurore s.f.
    auster = austere, sobre.
    austeritate = austérité s.f., sobriété s.f.
    australian = australien (-ienne). s.m.f. (cu maj).
    austriac = autrichien(-ienne). s.m.f. (cu maj.).
    autentic = authentique.
    autenticitate = authenticité s.f.
    autentifica = authentifier, certifier, légaliser
    autentificare = authentification s.f., légalisation s.f.
    autobiografic = autobiographique.
    autobiografie = autobiographie s.f.
    autobuz = autobus s.m.
    autocamion = camion (automobile) s.m.
    autocar = autocar s.m., car s.m.
    autocisterna = camion-citerne (pl. camions-citernes) s.m.
    autocritica = autocritique s.f.
    autodidact = autodidacte s.m.f.
    autogara = gare routiere s.f.
    autograf = autographe adj., s.m.
    autohton = autochtone [otktn].
    automat = automatique. s.m. automate s.m.
    automatic = adj. automatique. adv. automatiquement.
    automatism = automatisme s.m.
    automatiza = automatiser.
    automatizare = automatisation s.f., automation s.f.
    automobil = automobile s.f. (autoturism) voiture s.f., auto s.f.
    automobilist = automobiliste s.m.f.
    automotor = autorail [otraj] s.m.
    autonom = autonome.
    autonomie = autonomie s.f.
    autoportret = autoportrait s.m.
    autopsie = autopsie s.f.
    autor = auteur s.m. écrivain s.m., auteur s.m.
    autoritar = autoritaire. adv. d'une maniere autoritaire.
    autoritate = autorité s.f.
    autoriza = autoriser.
    autorizatie = autorisation s.f.
    autoservire = libre-service s.m. invar., self-service s.m. invar.: Magazin cu autoservire magasin а libre-service. Restaurant cu auto-servire restaurant self-service.
    autostop = autostop s.m. invar.
    autostrada = autoroute s.f.
    autosugestie = autosuggestion s.f.
    autoturism = voiture s.f., auto s.f.
    auxiliar = auxiliaire.
    auz = ouïe s.f.: A avea auzul bun avoir l'ouïe fine.
    auzi = entendre: Aud un zgomot j'entends un bruit. (a auzi de cineva, de ceva) entendre parler: N-am mai auzit de el je n'ai plus entendu parler de lui. (a afla ceva) apprendre, entendre dire: Am auzit că e bolnav j'ai appris (j'ai entendu dire) qu'il était malade. (în expr.) Se aude că on dit que.
    aval = (în expr.) În aval en aval.
    avangarda = avant-garde (pl. avant-gardes) s.f.
    avanpost = avant-poste (pl. avant-postes) s.m.
    avanpremiera = avant-premiere (pl. avant-premieres) s.f.
    avans = (plată anticipată) avance s.f., acompte [akÝt] s.m.
    avansa = avancer: Lucrările avansează les travaux avancent. vt. (a ridica în grad) promouvoir: A fost avansat colonel il a été promu colonel. avancer: A avansa bani avancer de l'argent.
    avansare = avancement s.m.: Avansarea lucrărilor l'avancement des travaux. A obţine o avansare obtenir de l'avancement. (a unei sume de bani) versement anticipé s.m.
    avânt = élan s.m.: A-şi lua avânt prendre son élan. essor s.m.: Avântul economiei l'essor de économie .
    avânta = s'élancer, prendre son élan.
    avantaj = avantage s.m.
    avantaja = avantager, favoriser.
    avantajos = avantageux (-euse), convenable.
    avar = s.m.f. avare.
    avaria = avarier.
    avarie = avarie s.f.
    avariere = avarie s.f.
    avaritie = avarice s.f.
    avea = avoir; posséder: Au o casă la mare ils ont une maison au bord de la mer. (în expr.) N-aveţi pentru ce ! il n'y a pas de quoi! N-ai decât! Зa te regarde. vr. (în expr.) A se avea bine (rău) cu cineva être en bons (mauvais) termes avec qqn. v. aux. a) avoir: A primit scrisoarea il a reçu la lettre; b) être: Ea a plecat elle est partie.
    aventura = s'aventurer.
    aventura = aventure s.f.
    aventurier = aventurier(-iere).
    aventuros = aventureux(-euse).
    avere = richesse s.f., fortune s.f.
    aversa = averse s.f.
    aversiune = aversion s.f.
    avertisment = avertissement s.m.
    avertiza = avertir.
    aviatie = aviation s.f.
    aviator = aviateur(-trice).
    avid = avide.
    aviditate = avidité s.f.
    avion = avion s.m.: A călători cu avionul voyager en avion.
    aviz = avis s.m.
    aviza = aviser, prévenir, avertir. vi. décider: Directorul va aviza le directeur va décider.
    avocat = avocat(-ate).
    avutie = fortune s.f., richesse s.f.; avoir s.m.
    ax = axe s.m.
    axa = axer.
    axa = axe s.m.
    axioma = axiome s.m.
    azi = aujourd'hui. (în expr.) Azi-dimineaţă ce matin. Azi-noapte la nuit derniere. De azi înainte dorénavant, des aujourd'hui, désor-mais. A trăi de azi pe mâine vivre au jour le jour. Azi-mâine ces jours-ci. În ziua de azi de nos jours.
    azil = asile s.m.
    azvârli = vt. lancer, jeter: A azvârli mingea în aer lancer le ballon en l'air. vr. s'élancer, se précipiter.
    ba = non, pas du tout. (în expr.) Ba da si, si fait. Ba bine că nu certainement, pour sûr. Nici da, nici ba ni oui, ni non. Ba..., ba tantôt..., tantôt.
    baba = vieille femme s.f. (în expr.) Zilele babelor (Babele) les giboulées de mars. A se juca de-a baba-oarbă jouer а colin-maillard.
    babalâc = vieux gaga s.m., vieux ramollo s.m.
    babesc = qui a l'air vieillot, suranné. (în expr.) leac băbesc remede de bonne femme.
    babornita = vieille sorciere s.f.
    bac = (platformă plutitoare) bac s.m.
    bacalaureat = baccalauréat s.m., (fam.) bachot s.m., bac s.m. s.m.f. bachelier(-iere).
    bacan = épicier s.m.
    bacanie = épicerie s.f.
    baci = maître berger s.m.
    bacil = bacille s.m.
    bacsis = pourboire s.m.
    bacterie = bactérie s.f.
    badaran = rustre s.m., goujat s.m., malotru(-ue)
    baga = vt. introduire: A băga cheia în broască introduire la clef dans la serrure. fourrer, mettre: A-şi băga mâinile în buzunar se fourrer les mains dans les poches. (a face să intre) enfoncer, faire entrer. (în expr.) A-şi băga minţile în cap devenir raisonnable, s'assagir. A băga de seamă s'apercevoir. vr. se faire embaucher: S-a băgat ucenic il s'est fait embaucher apprenti. se fourrer: Se bagă peste tot il se fourre partout.
    bagaj = bagage s.m.
    bagare = (în expr.) Cu băgare de seamă avec soin, attentivement. A fi cu băgare de seamă a) faire attention; b) être sur ses gardes.
    bagatela = bagatelle s.f.
    bagateliza = minimiser.
    bagheta = baguette s.f.
    baiat = garçon s.m. fils [fis] s.m. (în expr.) E băiat bun c'est un brave type.
    baie = bain s.m.: A face o baie prendre un bain. (cadă) baignoire s.f. (în expr.) Cameră de baie salle de bains. A merge la băi aller dans une station balnéaire.
    baietas = garçonnet s.m.
    bâigui = vi. divaguer, parler а tort et а travers. vi., vr. marmotter, marmonner, bredouiller.
    bâiguiala = divagation s.f. mar-mottement s.m., marmonnement s.m., bredouillement s.m.
    baioneta = baïonnette s.f.
    bâjbâi = tâtonner.
    bâjbâiala = tâtonnement s.m.
    bâjbâit = (în expr.) Pe bâjbâite а tâtons, en tâtonnant.
    bal = bal (pl. -als) s.m.
    balabani = vr. tituber vi., chanceler vi. vt. balancer: A-şi bălăbăni braţele balancer les bras.
    balaceala = pataugeage s.m., pataugement s.m., barbotage s.m.
    balaci = patauger vi., barboter vi., (fam.) patouiller vi.
    balada = ballade s.f.
    balama = gond s.m., charniere s.f. (în expr.) A scoate pe cineva din balamale sortir qqn. de ses gonds.
    balamuc = asile d'aliénés s.m. (gălăgie, dezordine) tohubohu s.m.
    balan = (despre oameni) blond (-onde). (despre animale) blanc (blanche).
    balangani = tituber vi., chanceler vi.
    balansa = se balancer.
    balansare = balancement s.m. oscillation s.f.
    balansoar = fauteuil а bascule s.m., berceuse s.f. (leagăn, scrânciob) balançoire s.f.
    balanţă = balance s.f.
    bălării = mauvaises herbes s.f.pl.
    balaur = dragon s.m.
    bâlbâi = bégayer, bredouiller.
    bâlbâiala = bégaiement s.m., bredouillement s.m.
    bâlbâit = begue.
    bâlci = foire s.f.
    balcon = balcon s.m.
    baldachin = baldaquin s.m.
    bale = pl. bave s.f.
    balena = (zool.) baleine s.f.
    balerin = danseur (-euse); ballerine s.f.
    balet = ballet s.m.
    baletista = ballerine s.f., danseuse s.f.
    baliga = (de bovine) bouse s.f.; (de cal) crottin s.m.
    baligar = bouse s.f.; crottin s.m. (îngrâşământ) fumier s.m.
    baliverna = baliverne s.f., sornette s.f.
    baliza = balise s.f.
    balmaji = (a încurca, a amesteca) embrouiller. (a îngăima) marmotter, marmonner.
    balnear = balnéaire.
    balon = ballon s.m.
    balot = balle s.f.: Baloturi de bumbac des balles de coton. ballot s.m.
    balotaj = ballotage s.m.
    balsam = baume s.m.
    balanta = balance s.f.
    balta = étang s.m.: Bălţile Dunării les étangs du Danube. (de întindere mijlocie) marais s.m. (băltoacă mai mare) mare s.f. (în expr.) A lăsa baltă laisser en plan. Las-o baltă! n'en parlons plus!
    baltag = hachereau s.m.
    baltat = (despre îmbrăcăminte) bariolé(-ée), bigarré(-ée). (despre animale) tacheté(-ée), truité(-ée).
    baltoaca = (mică) flaque d'eau s.f. (mare) mare s.f.
    balustrada = (de terasă) balustrade s.f. (de scară) rampe s.f.
    bama = (bot.) gombo s.m., cornes grecques s.f. pl.
    bambus = (bot.) bambou s.m.
    ban = centime s.m.: N-a cheltuit un ban il n'a pas dépensé un centime. sou s.m.: A strânge ban cu ban épargner sou а sou. A nu avea un ban n'avoir pas le sou. (la pl.) argent s.m. sg.: Bani de buzunar argent de poche. (în expr.) Bani mărunţi de la monnaie. Bani gheaţă de l'argent comptant. A fi plin de bani être cousu d'or.
    banal = banal (-ale; m. pl.-als).
    banalitate = banalité s.f., lieu commun s.m.
    banaliza = devenir banal, se banaliser.
    banan = bananier s.m.
    banana = banane s.f.
    banc = (de nisip) banc de sable s.m. (de probă) banc d'essai s.m. (fam.) blague s.f., plaisanterie s.f.: A face bancuri dire des blagues.
    banca = (de şcoală, de grădină etc.) banc s.m. (instituţie de credit) banque s.f.
    bancar = bancaire.
    bancher = banquier s.m.
    banchet = banquet s.m., festin s.m.
    bancheta = banquette s.f.
    banchiza = banquise s.f.
    bancnota = billet (de banque) s.m.: O bancnotă de zece franci un billet de dix francs. papier-monnaie (pl. papiers-monnaies) s.m.
    banda = (ceată, şleahtă) bande s.f. (fâşie îngustă) bande s.f.: Bandă de magnetofon bande magnétique. (în expr.) Bandă de montaj chaîne de montage. A lucra la bandă travailler а la chaîne. Bandă de circulaţie couloir.
    bandaj = bandage s.m., pansement s.m.
    bandaja = bander: A bandaja o rană bander une plaie. A-şi bandaja braţul bander son bras.
    banderola = bande s.f.: Adresa lui e pe banderola ziarului son adresse est sur la bande du journal. brassard s.m.
    bandit = bandit s.m.
    banditesc = de brigandage.
    banditism = banditisme s.m.
    banduliera = bandouliere s.f.
    banesc = pécuniaire, d'argent.
    banet = grande somme d'argent s.f. fortune s.f.
    banita = boisseau s.m.
    banos = (despre afaceri) rentable. (despre ocupaţii) lucratif (-ive).
    bântui = sévir, faire rage.
    banui = (a presupune) supposer, se douter vr. (cu prep. de). (a suspecta) soupçonner. (a presimţi) deviner, pressentir.
    banuiala = soupçon s.m. (neîncredere) méfiance s.f.
    banuitor = soupçonneux (-euse). (neîncrezător) méfiant(-ante).
    banut = centime s.m. (la pl.) argent s.m.sg.
    bara = barre s.f.
    bara = barrer.
    baraca = baraque s.f. (la pl. ansamblu de barăci) baraquements s.m. pl.
    baraj = barrage s.m.
    barba = (de păr) barbe s.f. (bărbie) menton s.m.
    barbar = barbare, primitif (-ive), sauvage adj., s.m.f.
    barbarie = barbarie s.f., sauvagerie s.f.
    barbat = homme s.m. (soţ) mari s.m., époux s.m.
    barbatesc = mâle: O voce bărbătească une voix mâle. d'homme, pour homme: Cămaşă bărbătească chemise d'homme. énergique; courageux(-euse).
    barbateste = vigoureusement, énergiquement; courageusement.
    barbatie = virilité s.f., vigueur s.f. énergie s.f., courage s.m.
    barbie = (la oameni) menton s.m.
    barbier = coiffeur s.m. barbier s.m.
    barbieri I. = vr. (se) raser. vr. se faire la barbe.
    barbison = barbiche s.f.
    barbos = barbu(-ue).
    barca = barque s.f.: Barcă cu vâsle, cu pânze barque а rames, а voiles. canot s.m.: Barcă de salvare canot de sauvetage. Barcă cu motor canot automobile.
    barcagiu = batelier s.m.
    barda = hache s.f.; cognée s.f.
    barem = adv. au moins: Barem de-ar veni la timp au moins s'il arrivait а temps. s.n. bareme s.m.
    bareta = barrette s.f.
    bârfeala = médisance s.f.
    bârfi = vt. médire vi., dire du mal: A bârfi pe cineva médire de qqn.
    bârfitor = médisant (-ante).
    baricada = barricade s.f. (în expr.) A muri pe baricade mourir sur la breche.
    baricada = vr. (se) barricader.
    bariera = barriere s.f. (de cale ferată) barriere d'un passage а niveau. (a unui oraş) quartier périphérique s.m.
    bariton = (muz.) baryton s.m.
    bârlog = tanniere s.f., repaire s.m.
    bârna = poutre s.f., solive s.f.
    baroc = baroque adj., s.m.
    barometru = barometre s.m.
    baron = baron s.m.
    baroneasa = baronne s.f.
    baros = masse s.f. (pentru prelucrarea metalelor) marteau de forgeron s.m. (pentru sfărâmarea pietrei) casse-pierre (pl. casse-pier-res) s.m.
    barosan = gros (-osse). important(ante), imposant(ante). s.m. (fam.) grosse légume s.f., gros bonnet s.m.
    barou = barreau s.m.
    barza = cigogne s.f.
    barzaun = bourdon s.m.
    bas = (muz.) basse s.f.: O voce de bas une voix de basse.
    basca = béret basque s.m.
    baschet = basketball [baskεtbol] s.m.sg., basket s.m.sg.
    bascula = balance а bascule s.f., bascule s.f.
    bascula = basculer, se balancer vr.
    basculant = basculant(-ante): Autocamion basculant camion а benne basculante.
    baset = basset s.m.
    basica = vessie s.f.: Băşica udului la vessie urinaire. vésicule s.f.: Băşica fierii la vésicule biliaire. (umflătură a pielii) ampoule s.f., cloque s.f.
    basm = conte de fée s.m., conte s.m. (fig.) histoire а dormir debout s.f., sornette s.f.
    basma = fichu s.m., mouchoir s.m.
    basorelief = basrelief (pl. basreliefs) s.m.
    basta = assez! C'en est assez! ça suffit! (în expr.) şi cu asta, basta! un point, c'est tout!
    bastard = (copil nelegitim) bâtard (-arde). (plantă sau animal) hybride s.m.
    bastiment = bâtiment s.m.
    bastina = (în expr.) De baştină originaire.
    bastinas = autochtone [otktn] adj., s.m.f. indigene adj., s.m.f.
    bastion = bastion s.m.
    baston = canne s.f.
    bat = bâton s.m. (în expr.) A pune beţe în roate mettre des bâtons dans les roues.
    bâta = gourdin s.m.
    bâtâi = se trémousser vr., frétiller vi.
    bâtâiala = trémoussement s.m., frétillement s.m.
    bataie = correction s.f., volée s.f. (bătălie, luptă) bataille s.f. (bătaie între două sau mai multe persoane) altercation s.f., rixe s.f., mêlée s.f. (cu determinări) Bătaie de inimă palpitation. Bătaia inimii le battement du coeur. Bătaia tunului la portée du canon. Bătaie de joc raillerie. (în expr.) A se lua la bătaie en venir aux coups, se battre. A mânca bătaie recevoir une raclée (une volée). A snopi în bătăi rouer de coups. Bătaie de cap souci, tra-cas.
    bataios = impulsif(-ive), vio-lent(-ente). batailleur (-euse).
    batal = (zool.) bélier châtré s.m. mouton s.m.; Carne de batal de la viande de mouton.
    batalie = bataille s.f., combat s.m.
    batalion = bataillon s.m.
    batator = battoir s.m.: Bătător de covoare battoir de tapis. adj. (în expr.) Bătător la ochi a) qui saute aux yeux; b) voyant.
    batatori = Fouler le sol. vr. (de-spre mâini) se couvrir de callosités.
    batatorit = (despre un teren) foulé(-ée). (despre mâini) cou-vert(-erte) de callosités, calleux (-euse).
    batatura = (ogradă) avant-cour (pl. avant-cours) s.f., cour s.f. (la picioare) cor s.m. (la mâini) cal s.m., durillon s.m., callosité s.f.
    bataus = bagarreur s.m., batailleur s.m.
    bate = vt. battre: A bate un câine battre un chien. secouer: A bate covoarele secouer les tapis. enfoncer: A bate un cui enfoncer un clou. (despre ceasuri) sonner. fouetter, battre: A bate frişca fouetter la creme. (în expr.) A-şi bate capul se creuser la tête. A bate câmpii battre la campagne, divaguer. A bate drumurile battre le pavé. A bate pasul pe loc piétiner, ne pas avancer. vi. frapper: A bate la uşă frapper а la porte. (în expr.) A bate din palme applaudir. A bate în retragere battre en retraite. A bate la ochi sauter aux yeux. Culoarea aceasta bate în albastru cette couleur tire au bleu. A-şi bate joc de cineva se moquer de qqn. Bate vântul il fait du vent. vr. se battre: A se bate în duel se battre en duel. (în expr.) A se bate cap în cap se contredire.
    baterie = batterie s.f.
    batic = carré s.m., batik s.m.
    batista = mouchoir s.m.
    batjocori = (a face de râs) railler, bafouer. (a insulta grav) outrager.
    batjocoritor = railleur(-euse). outrageant(-ante).
    batjocura = (bătaie de joc) raillerie s.f. (insultă grava) outrage s.m. (în expr.) A fi de batjocură être un objet de risée.
    bâtlan = (zool.) héron s.m.
    batos = raide. (despre oameni) inflexible, rigide.
    batoza = batteuse s.f.
    batrân = adj. vieux, vieil (vieille; m.pl. vieux): Un bătrân savant un vieux savant. Un om bătrân un vieil homme. (în vârstă) âgé(-ée): O femeie bătrână une femme âgée. s.m.f. vieux s.m., vieillard s.m., vieille s.f.
    batrânesc = ancien(-ienne), d'autrefois: Cântec bătrânesc bal-lade ancienne, chanson d'autrefois. (în expr.) Vorbă bătrânească proverbe, dicton.
    batrânete = vieillesse s.f.
    batrânicios = vieillot(-otte).
    bautor = buveur(-euse). (be-ţiv) ivrogne (ivrognesse).
    bautura = boisson s.f.: Băutură răcoritoare boisson rafraîchissante. (băutură alcoolică) boisson s.f.: A se deda la băutură s'adonner а la boisson.
    baza = base s.f.: Baza unui edificiu la base d'un édifice. fondement s.m., principe s.m.: Bazele unei ştiinţe les fondements d'une science.
    baza = s'appuyer, se baser, se fonder.
    bâzâi = (despre insecte) bourdonner. (despre copii) pleurnicher.
    bâzâit = bourdonnement s.m.
    bazalt = basalte s.m.
    bazin = bassin s.m.
    bea = boire.
    beat = ivre; soûl (soûle).
    beat = ivre; soûl (soûle).
    beci = cave s.f.
    behai = bêler.
    behait = bêlement s.m.
    bej = beige.
    belciug = (de lacăt) piton s.m.
    belea = (încurcătură neprevăzută) tuile s.f. (neplăcere, necaz) ennui s.m., embarras s.m.
    belgian = belge. s.m.f. (cu maj.).
    beligerant = belligérant (-ante) adj., s.m.
    belsug = abondance s.f. (în expr.) Din belşug en abondance, abondamment.
    benchetui = festoyer, faire ripaille, faire bombance.
    beneficia = bénéficier. profiter .
    beneficiar = bénéficiaire s.m.f., adj.
    beneficiu = bénéfice s.m. profit s.m.
    benevol = bénévole, gracieux (-eu-se).
    benign = (med.) bénin(-igne).
    bentita = liseré s.m.
    benzina = essence s.f.
    berarie = brasserie s.f.
    berbec = (zool.) bélier s.m.
    berbeleacul = (în expr.) De-a berbeleacul en culbutant.
    berc = (despre animale) qui n'a pas de queue; anoure.
    bere = biere s.f.
    berechet = abondance s.f. adv. en abondance, а profusion.
    bereta = béret s.m.
    bestial = bestial(-ale; m.pl. -aux), féroce.
    bestialitate = bestialité s.f., férocité s.f.
    bestie = bête féroce s.f. (fig) brute s.f.
    beteag = infirme.
    beteala = fils d'or s.m.pl. (de mireasă) parure d'une mariée s.f.
    betie = (stare de beţie) ivresse s.f., ébriété s.f. (viciul) ivrognerie s.f. (în expr.) Beţie de cuvinte verbiage s.m., redondance s.f.
    betiv = ivrogne(-gnesse).
    beton = béton s.m.
    betona = bétonner.
    betoniera = bétonniere s.f.
    bezmetic = écervelé(-ée), braque.
    bezna = ténebres s.f.pl. (fig.) obscurantisme s.m.
    bibelou = bibelot s.m.
    biberon = biberon s.m.
    bibilica = (zool.) pintade s.f.
    biblic = biblique.
    biblie = Bible s.f.
    bibliografie = bibliographie s.f.
    bibliografie = bibliographie s.f.
    bibliotecar = bibliothécaire s.m.f.
    bici = fouet s.m. (în expr.) Lovitură de bici coup de fouet.
    bicicleta = bicyclette s.f., vélo s.m.
    biciclist = cycliste s.m.f.
    biciui = fouetter. (despre ploaie, vânt) cingler: Vântul ne biciuia faţa le vent nous cinglait le visage. (fig.) fustiger: A biciui moravurile fustiger les moeurs. vr. se flageller.
    biciuire = fouettement s.m.; flagellation s.f. (fig.) fustigation s.f.
    biciuitor = cinglant(-ante).
    biciusca = cravache s.f. petit fouet s.m.
    bidinea = brosse de peintre en bâtiment s.f.
    bidon = bidon s.m. (ploscuţă folosită de turişti) gourde s.f.
    biela = bielle s.f.
    bienal = biennal(-ale; m.pl. -aux).
    bienala = biennale s.f.
    biet = pauvre (folosit înaintea substantivului): Un biet cerşetor un pauvre mendiant. (despre morţi) défunt (-te).
    bifa = (a nota cu un mic semn) pointer. (a şterge) biffer: Am bifat paranteza j'ai biffé la parenthese.
    bifurca = bifurquer vi.
    bifurcatie = bifurcation s.f.
    bijuterie = bijou (pl. -oux) s.m., joyau (pl. -aux) s.m.
    bijutier = bijoutier s.m., joaillier s.m., orfevre s.m.
    bila = (fiere) bile s.f; fiel s.m. (sferică) bille s.f.
    bilant = bilan s.m.
    bilateral = bilatéral (-ale; m.pl. -aux).
    bilet = billet s.m. ticket s.m.: Bilet de peron ticket de quai.
    biliard = billard s.m.
    bilingv = bilingue.
    bilunar = bimensuel(-elle).
    bimotor = bimoteur adj., s.m.
    binar = binaire.
    bine = adv. bien: El munceşte bine il travaille bien. (la comparativ de superioritate) mieux: Ea munceşte mai bine elle travaille mieux. bon: Aceşti trandafiri miros bine ces roses sentent bon. (în expr.) A o duce bine (cu sănătatea) aller (se porter) bien. A se face bine (după o boală) se remettre, se rétablir. A pune ceva bine mettre qqch. en lieu sûr. E mai bine il vaut mieux. Bine aţi venit ! soyez les bienvenus! Ba bine că nu! certainement! Bine ţi-a făcut! tu l'as bien mérité! s.m.sg. bien s.m.sg.: A vrea binele cuiva vouloir le bien de qqn. (în expr.) A vorbi pe cineva de bine dire du bien de qqn. A face cuiva bine aider qqn. De bine, de rău tant bien que mal.
    binecrescut = bien élevé(-ée).
    binecuvânta = bénir.
    binecuvântare = bénédiction s.f.
    binecuvântat = béni (-ie), heureux(-euse): Ţară binecuvântată pays béni (heureux). (binefăcător) bienfaisant (-ante): Ploaie binecuvântată pluie bienfaisante.
    binefacator = bienfaisant [bjß-fzÿ ] (-ante). s.m.f. bienfaiteur (-trice).
    binefacere = bienfaisance [bjßfzÿs] s.f.
    bineînteles = bien entendu, cela va sans dire, cela va de soi.
    binevenit = bienvenu (-ue): Fiţi binevenit soyez le bienvenu.
    binevoi = (a avea bună-voinţă ) bien vouloir, avoir la bonté (de): Vă rog să binevoiţi je vous prie de bien vouloir. daigner: El n-a binevoit să vie il n'a pas daigné venir. (la imperativ pers. a II-a pl.) veuillez: Binevoiţi a cunoaşte veuillez connaître.
    binevoitor = adj. bienveillant (-ante). s.m.f. personne bien intentionnée.
    binisor = assez bien, passablement. (în expr.) A lua pe cineva cu binişorul parler doucement а qqn.
    binoclu = jumelle s.f. (folosit mai ales la pl.).
    biograf = biographe s.m.
    biografie = biographie s.f.
    biolog = biologiste s.m.
    biologic = biologique.
    biologie = biologie s.f.
    biped = bipede.
    birjar = cocher s.m.
    birocrat = bureaucrate s.m.f.
    birocratic = bureaucratique.
    birocratie = bureaucratie [byrokrasi] s.f.
    birou = bureau s.m.
    birt = petit restaurant s.m. gargotte s.f.
    birtas = gargotier s.m.
    birui = vaincre. (fig.) maîtriser.
    biruinta = victoire s.f.
    biruitor = adj. victorieux(-euse). s.m. vainqueur s.m.
    bis = interj. bis.
    bisa = bisser.
    biscuit = biscuit s.m.
    biserica = église s.f.
    bisericuta = petite église. (fig.) coterie s.f., clan s.m.
    bisturiu = bistouri s.m.
    bivol = buffle s.m.
    bivolita = bufflonne s.f., bufflesse s.f.
    bizar = bizarre, étrange. adv. bizarrement, étrangement.
    bizarerie = bizarrerie s.f., étrangeté s.f.
    bizui = compter [kÝte] (cu prep. sur), se fier (cu prep. а): A se bizui pe cineva compter sur qqn. être fondé v. pasiv: Afirmaţia lui nu se bizuie pe nimic son affirmation n'est fondée sur rien.
    blajin = aimable, affable, doux (douce).
    blam = blâme s.m.
    blama = blâmer.
    blana = fourrure s.f.: Un palton de blană un manteau de fourrure. (palton îmblănit) pelisse s.f. (scândură) planche s.f.
    blanar = fourreur s.m.
    blanarie = magasin de fourrures s.m.
    blând = (despre oameni) doux (douce), aimable, gentil(-ille). (despre animale) docile.
    blândete = douceur s.f., gentillesse s.f.
    blazat = blasé(-ée).
    blazon = blason s.m.
    bleg = (despre fiinţe) mou (molle), veule. (despre urechile animalelor) pendantes. adj., s.m.f. (despre oameni) niais (-aise), nigaud(-aude).
    blestem = malédiction s.f., anatheme s.m.
    blestema = maudire. vi. blasphémer.
    bleu = bleu(-ue).
    blid = écuelle s.f.
    blinda = blinder.
    blindaj = blindage s.m.
    bloc = bloc s.m.: Un bloc de granit un bloc de granit. (clădire) grand immeuble а plusieurs étages s.m.
    bloca = (se) bloquer.
    blocada = blocus s.m.
    blocare = blocage s.m.: Blocarea unui mecanism le blocage d'un mécanisme. (blocarea circulaţiei) embouteillage s.m.
    blond = blond(-onde).
    bluza = corsage s.m., blouse s.f.
    boaba = baie s.f., grain s.m.
    boala = maladie s.f.
    boare = brise s.f., souffle léger s.m. (fig.) odeur agréable s.f., parfum s.m.
    boarfe = pl. bardes s.f. pl., nippes s.f.pl.
    bob = grain s.m.: Bob de fasole grain de haricot. bob s.n. (sport) bobsleigh [bbslεg] s.m.
    bobârnac = chiquenaude s.f. (fig. ) remarque malveillante s.f.
    bobina = bobine s.f.
    bobina = bobiner.
    bobinaj = bobinage s.m.
    bobinator = bobineur(-euse).
    boboc = (de floare) bouton s.m. (de raţă) caneton s.m. (de gâscă) oison s.m. (fig.) blanc-bec (pl. blancs-becs) s.m.
    bocanc = brodequin s.m. (de sport) gros soulier, chaussure de sport.
    boccea = balluchon s.m.
    bocciu = moche.
    bocet = lamentation s.f., gémissement s.m. vocero s m., chant funebre des pleureuses s.m.
    boci = pleurer vi. vr. se lamenter en pleurant. vt. pleurer, plaindre.
    bodega = café s.m.; bistrot s.m.
    boem = boheme.
    bogat = riche, opulent (-ente). abondant(-ante): O recoltă bogată une récolte abondante.
    bogatas = richard(-arde).
    bogatie = richesse s.f., opulence s.f. abondance s.f.
    boi = teindre. vr. (despre femei) se farder outrageusement.
    boia = paprika s.m.
    boicot = boycottage s.m.
    boicota = boycotter.
    boier = boyard s.m., grand seigneur s.m. (moşier) propriétaire foncier s.m.
    boieresc = seigneurial(-ale; m. pl. -aux).
    boierime = classe des boyards s.f.; aristocratie s.f.
    bolboroseala = (de cuvinte) bredouillement s.m., grommellement s.m. (de lichide) bouillonnement s.m.
    bolborosi = vi. (despre oameni) bredouiller, grommeler. vi. (despre lichide) bouillonner.
    bolnav = malade adj., s.m.f.
    bolnavicios = maladif(-ive).
    bolovan = grosse pierre s.f.
    bolta = voûte s.f.: Bolta cerească la voûte céleste. (de verdeaţă) charmille s.f. (de viţă) treille s.f.
    bolti = voûter.
    boltit = voûté(-ée); arqué(-ée).
    bomba = bombe s.f.
    bomba = bomber vt., vi.
    bombaneala = bougonnement s.m., grommellement s.m.
    bombani = bougonner, grommeler.
    bombarda = bombarder.
    bombardament = bombardement s.m.
    bombastic = bombastique.
    bomboana = bonbon s.m.
    bombonerie = confiserie s.f.
    bon = bon s.m.: Bon de benzină bon d'essence. (bon de plată într-un magazin) fiche s.f.
    bondar = (zool.) bourdon s.m., frelon s.m.
    bondoc = trapu(-ue).
    boneta = bonnet s.m.
    bont = émoussé(-ée).
    bor = (la pălărie) bord s.m.
    borangic = (firul) fils de soie grege s.m. pl. (ţesătură) soie grege s.f.
    borcan = pot s.m.; bocal (pl. -aux) s.m.: Un borcan de dulceaţă, de muştar un pot de confiture, de mou-tarde.
    bord = (mar.) bord s.m.
    bordei = hutte s.f., chaumiere s.f.
    borderou = bordereau s.m.
    bordura = bordure s.f.
    boreal = boréal(-ale; m.pl. -aux): Auroră boreală aurore boréale.
    borfas = chapardeur(-euse), cam-brioleur(-euse).
    bormasina = perforeuse s.f.
    borna = borne s.f.
    boroboata = frasque s.f., bévue s.f.
    bors = (culin.) bortsch [brt∫] s.m.
    boschet = bosquet s.m.
    boscorodi = bougonner, grommeler. vt. gronder, sermonner.
    bostan = (bot.) citrouille s.f., courge s.f., potiron s.m.
    bosumfla = se renfrogner, bouder vi.
    bosumflat = renfrogné(-ée), de mauvaise humeur.
    bot = museau s.m.; gueule s.f. (în expr.) A pune pe cineva cu botul pe labe mater qqn., clouer le bec a qqn.
    botanic = botanique.
    botanica = botanique s.f.
    botanist = botaniste s.m.
    botez = baptême [batεm] s.m.
    boteza = baptiser [batize]. vr. être baptisé.
    boti = (se) chiffonner.
    botnita = museliere s.f.
    bou = boeuf (pl. boeufs [boe]) s.m.
    bour = aurochs [ork(s)] s.m.
    bovin = bovin(-ine). s.f. pl. bovines s.m. pl.
    box = (sport) boxe s.f.
    boxa = box s.m.
    boxa = boxer vi., vt.
    boxer = boxeur s.m., pugiliste s.m.
    braconaj = braconnage s.m.
    braconier = braconnier s.m.
    brad = (bot.) sapin s.m. (lemn de brad) bois blanc s.m.: O masă de brad une table en bois blanc.
    bradet = sapiniere s.f.
    brambura = (în expr.) A umbla brambura déambuler. A vorbi brambura parler а tort et а travers.
    brancarda = brancard s.m.
    brancardier = brancardier s.m.
    brânci = (în expr.) A umbla în (pe) brânci aller а quatre pattes. A munci pe brânci travailler d'arrache-pied. s.m. (în expr.) A da cuiva brânci bousculer qqn.
    brândusa = (bot.) (de primăvară) crocus s.m. (de toamnă) colchique s.m.
    bransa = branche s.f., domaine d'activité s.m.
    brânza = fromage s.m.
    brat = bras s.m. brassée s.f.: Un braţ de lemne une brassée de bois. (în expr.) Braţ la braţ bras dessus, bras dessous.
    bratara = bracelet s.m.
    brâu = ceinture portée par les paysans. taille s.f. (în expr.) A sta cu mâinile în brâu rester les bras croisés.
    brav = brave, vaillant(-ante).
    brava = braver.
    bravo = bravo.
    bravura = bravoure s.f., vaillance s.f. exploit s.m.
    brazda = sillonner.
    brazda = sillon s.m. (în expr.) A se da pe brazdă a) se corriger; b) s'accommoder, s'adapter.
    brazilian = adj. brésilien(-ienne). s.m.f. (cu maj.).
    breasla = corporation s.f.
    breaz = (despre animale) marqué d'une tache blanche sur la tête. (în expr.) A fi cunoscut ca un cal breaz être connu comme le loup blanc.
    bresa = breche s.f.
    bretele = pl. bretelles s.f. pl.
    breton = frange (de cheveux) s.f.
    brevet = brevet s.m.
    breveta = breveter.
    briceag = canif s.m.
    bricheta = (de aprins ţigări) briquet s.m. (de ars) briquette s.f.
    brici = rasoir s.m.
    brigada = équipe d'ouvriers s.f. brigade s.f.
    brigadier = membre d'une équipe d'ouvriers. brigadier s.m.
    briliant = brillant s.m.
    briza = brise s.f.
    broasca = (zool.) grenouille s.f. (cu determinări) Broască râioasă crapaud s.m. Broască ţestoasă tortue s.f. (încuietoare) serrure s.f.
    broboada = châle s.m.
    broboana = goutte de sueur s.f.
    broda = broder.
    broderie = broderie s.f.
    bronsita = (med.) bronchite s.f.
    bronz = bronze s.m.
    bronza = bronzer: A bronza o ramă bronzer un cadre. (despre soare, vânt) brunir, bronzer, hâler: Soarele bronzează pielea le soleil brunit la peau. vr. (se) bronzer vr., vi., brunir vi.
    bronzat = (despre obiecte) bronzé -ée). (despre oameni) bronzé -ée), hâlé(-ée),bruni(-ie).
    brosa = broche s.f.
    broscoi = (zool.) crapaud s.m.
    brosura = brochure s.f.
    bruma = gelée blanche s.f., frimas s.m. (cantitate mică) pincée s.f.
    brun = brun(-une).
    brunet = brun(-une).
    brusc = brusque adv. brusquement.
    brusca = brusquer.
    brut = brut(-ute).
    bruta = brute s.f.
    brutal = brutal(-ale; m.pl. -aux). adv. brutalement.
    brutalitate = brutalité s.f.
    brutaliza = brutaliser, maltraiter.
    brutar = boulanger s.m.
    brutarie = boulangerie s.f.
    buba = bouton s.m.; furoncle s.m.
    buboi = furoncle s.m.
    bubos = couvert(-erte) de boutons.
    bubui = gronder, tonner v. impers.
    bubuit = grondement s.m.
    bubuitura = grondement s.m.
    bucal = buccal(-ale; m.pl. -aux).
    bucata = morceau s.m.: O bucată de pâine un morceau de pain. (în expr.) A face bucăţi mettre en pieces. Om dintr-o bucată homme integre. A vinde cu bucata vendre en détail.
    bucatar = cuisinier s.m.
    bucatareasa = cuisiniere s.f.
    bucatarie = cuisine s.f.
    bucatica = petit morceau s.m., fragment s.m.
    buchet = bouquet s.m.
    buchisi = piocher.
    bucium = trompe de berger s.f.
    bucla = boucler: A-şi bucla părul boucler ses cheveux.
    bucla = boucle s.f.: O buclă de păr une boucle de cheveux. Bucla unui fluviu la boucle d'un fleuve.
    buclat = (despre păr) bouclé (-ée), en boucles.
    bucluc = embêtement s.m., ennui s.m. querelle s.f., discorde s.f.
    bucura = se réjouir: Mă bucur de succesul tău je me réjouis de ton succes. jouir vi.: A se bucura de un drept jouir d'un droit. vt. réjouir (qqn.), faire plaisir (а qqn.) vi.
    bucurie = joie s.f.
    bucuros = joyeux(-euse), enchanté(-ée). adv. volontiers, de bon gré.
    budinca = pudding [pudiђ] s.m.
    bufet = (mobilă) buffet s.m. (local public) buvette s.f., café s.m.
    bufnita = (zool.) hibou (pl. hiboux) s.m.
    bufon = buffon s.m.
    buget = budget s.m.
    bugetar = budgétaire.
    buhait = bouffi(-ie).
    buiestru = amble s.m. adj. ambleur(-euse). (nărăvaş) rétif(-ive).
    buimac = ahuri(-ie), étourdi(-ie).
    buimaceala = ahurissement s.m., étourdissement s.m.
    buimaci = ahurir, étourdir. vr. perdre la tête.
    bujie = bougie s.f.
    bujor = (bot.) pivoine s.m.
    bulb = (bot.) bulbe s.m.
    bulbucat = (despre ochi) saillants, а fleur de tête.
    buldog = (zool.) bouledogue s.m.
    buldozer = bulldozer s.m.
    buletin = bulletin s.m.
    bulevard = boulevard s.m.
    bulgar = bulgare. s.m.f. (cu maj.)
    bulgare = (de pământ) motte s.f. (de zăpadă) boule de neige s.f.
    bulin = cachet s.m.
    bulion = pâte de tomates s.f.
    bulon = boulon s.m.
    buluc = en masse.
    bumbac = coton s.m. (în expr.) Ţesătură de bumbac cotonnade. Industria bumbacului industrie cotonniere. s.m. (arbustul) cotonnier s.m.
    bun = adj. bon (bonne): O idee bună une bonne idée. (la comparativ de superioritate) meilleur(-eure): Acest vin e mai bun ce vin est meilleur. (la superlativ relativ) le (la, les.) meilleur: Acest vin e cel mai bun ce vin est le meilleur. (în expr.) Un om bun un homme généreux. Oameni buni de braves gens. A avea suflet bun avoir une âme généreuse. A fi bun la inimă avoir bon coeur. A fi bun de gură être beau parleur, être bavard. O vorbă bună une parole bienveillante. Vreme bună beau temps. Într-o bună zi un beau jour. Fii bun! sois gentil! adv. bon, bien. s.n. bien s.m.: Bunuri productive des biens productifs.
    buna-credinta = bonne foi s.f.: A fi de bună-credinţă être de bonne foi.
    buna-cuviinta = décence s.f., bien-séance s.f.
    bunaoara = par exemple.
    bunastare = aisance s.f., prospérité s.f.
    bunavoie = (în expr.) De bunăvoie de bon gré.
    bunavointa = bienveillance s.f., indulgence s.f. zele s.m., bonne volonté s.f.
    bunic = grand-pere (pl. grands-peres) s.m., grand-papa (pl. grands-papas) s.m. (la pl., bunicul şi bunica) grands-parents s.m. pl.
    bunica = grand-mere (pl. grand-meres) s.f., grand-maman (pl. grand-mamans) s.f.
    bun-simt = bon sens s.m.
    bura = bruiner v. impers.: Burează il bruine.
    burduf = outre s.f.: Un burduf de vin une outre de vin. (de acordeon, de aparat fotografic, de vagon de tren) soufflet s.m. (în expr.) A fi burduf de carte être un puits de science. A lega pe cineva burduf garrotter qqn.
    burete = (zool.) éponge s.f.
    burghez = bourgeois (-oise).
    burghezie = bourgeoisie s.f.
    burghiu = vrille s.f., foret s.m.
    buric = nombril [nÝbri] s.m., ombilic s.m.
    burlac = célibataire adj., s.m.f.
    burlacie = célibat s.m.
    burlan = (de scurgere a apei de ploaie) tuyau de descente s.m., descente s.f. (de sobă) tuyau de poêle s.m.
    burnita = bruiner v. impers.
    burnita = bruine s.f.
    bursa = bourse s.f.
    bursier = boursier (-iere).
    bursuc = (zool.) blaireau s.m.
    burta = ventre s.m., bedaine s.f. (fam.). tripes s.f. pl.: Ciorbă de burtă de la soupe aux tripes.
    burtos = ventru(-ue).
    buruiana = mauvaise herbe s.f.
    busi = pl. (în expr.) De-a buşilea а quatre pattes.
    busola = boussole s.f.
    bust = buste s.m.
    bustean = souche s.f. (în expr.) A dormi buştean dormir comme une souche.
    busuioc = (bot.) basilic s.m.
    butelie = bouteille s.f.: Butelie de aragaz bouteille de butane.
    butoi = tonneau (pl. -x) s.m.
    buton = bouton s.m.
    butoniera = boutonniere s.f.
    butuc = bûche s.f. (buştean) souche s.f. (de viţă) cep (de vigne) s.m. (de roată) moyeu s.m.
    butucanos = grossier(-iere); lour-daud(-aude).
    buturuga = bûche s.f.
    buza = (la oameni) levre s.f. (la animale) babine s.f. (margine) rebord s.m. (în expr.) A rămâne cu buzele umflate être Gros-Jean comme devant.
    buzat = lippu(-ue).
    buzdugan = masse d'armes s.f.
    buzna = (în expr.) A (da) intra buzna entrer en coup de vent, faire irruption.
    buzunar = poche s.f.
    buzunari = dévaliser, voler а la tire.
    ca = qui: Cred că vei reuşi je crois que tu réussiras. car: Scoală-te, că e târziu leve-toi, car il est tard. (în expr.) Cu toate că bien que, quoique (urmate de un verb la conjunctiv). Numai că seulement.
    ca = adv. comme: Alb ca zăpada blanc comme la neige. que: E mai tânăr ca mine il est plus jeune que moi. en tant que: Ca pictor, îi plac mai ales culorile en tant que peintre, il aime surtout les couleurs. (în expr.) Ca şi ainsi que, de même que. conj. que: Cred că va sosi primul je crois qu'il arrivera le premier. (urmat de să) afin que, pour que (urmate de un verb la conjunctiv): Ţi-am dat cartea ca s-o citeşti je t'ai donné le livre afin que tu le lises. (în expr.) Ca şi cum (când) comme si.
    cabala = cabale s.f., intrigue s.f.
    cabana = chalet s.m.; refuge s.m.
    cabanier = gérant(-ante) d'un chalet.
    cabina = cabine s.f.
    cabinet = cabinet s.m., bureau (pl. -x) s.m.
    cablu = câble s.m.
    cabotin = cabotin(-ine) s.m.f.
    cabrioleta = cabriolet s.m.
    cacao = cacao s.m.
    caci = car.
    caciula = bonnet de fourrure s.m.
    caciuli = quémander vt., faire des courbettes vi.
    cacofonie = cacophonie s.f.
    cada = (de baie) baignoire s.f. (în industrie) cuve s.f.
    cadaveric = cadavérique.
    cadavru = cadavre s.m.
    cadea = vi. tomber: A căzut si şi-a rupt piciorul il est tombé et s'est fracturé la jambe. s'affaisser vr.: Ea îşi pierdu cunoştinţa şi căzu elle perdit la connaissance et s'affaissa. (în expr.) A cădea la un examen échouer а un examen, être collé. A cădea la învoială tomber d'accord. vr. unipers. convenir v. impers.: Se cade să-i mulţumeşti il convient que tu le remercies. (în expr.) Asta nu se cade cela ne se fait pas.
    cadelnita = encensoir s.m.
    cadenta = cadence s.f.
    cadentat = adj. cadencé(-ée), rythmé(-ée). adv. en cadence.
    cadere = chute s.f. (în expr.) Căderea nopţii la tombée de la nuit. Cădere de apă chute d'eau.
    cadou = cadeau s.m., don s.m., présent s.m. (cadou de Anul Nou) étrenne s.f. (folosit mai ales la pl.).
    cadra = cadrer, concorder, correspondre.
    cadran = cadran s.m.
    cadre = pl. cadres s.m. pl. personnel s.m.
    cadrilat = quadrillé(-ée), en carreaux.
    cadru = cadre s.m.: Cadrul unui tablou le cadre d'un tableau. (pervaz de uşă, fereastră) cadre s.m., châssis s.m.; embrasure s.f.
    cafea = café s.m.: Cafea prăjită café torréfié. Cafea măcinată café moulu. Cafea neagră café noir (turc). Cafea cu lapte café au lait.
    cafenea = café s.m.
    cafeniu = marron. adj. invar.
    cai = regretter se repentir.
    caiac = kayak s.m.
    caiet = cahier s.m.
    caimac = (de lapte) creme s.f. (de cafea) mousse s.f.
    câine = chien s.m. (în expr.) A tăia frunză la câini se tourner les pouces.
    câinos = haineux(-euse).
    cainta = regret s.m. repentir s.m.
    cais = abricotier s.m.
    caisa = abricot s.m.
    cal = cheval (pl. -aux) s.m. (cu determinări) Cal de călărie cheval de selle. Cal de tracţiune cheval de trait. Cal-putere cheval vapeur (prescurtat CV).
    calabalâc = bataclan s.m., attirail s.m.
    calapod = embauchoir s.m. (fig.) moule s.m., patron s.m., modele s.m.
    calare = а cheval. а califourchon.
    calaret = cavalier(-iere).
    calari = chevaucher. aller а cheval vi.
    calarie = équitation s.f.
    calator = voyageur (-euse). (despre păsări) migrateur(-trice). s.m.f. voyageur(-euse). (pe vapor) passager(-ere).
    calatori = voyager.
    calatorie = voyage s.m.
    calau = bourreau (pl. -x) s.m.
    calauza = guide s.m.
    calauzi = guider. (a îndruma) diriger, conduire.
    calca = vi. marcher: Nu călca pe iarbă! ne marche pas sur le gazon. (în expr.) A călca în străchini mettre les pieds dans le plat. A călca strâmb faire un faux pas. A-şi călca pe inimă agir а contre-coeur. A călca în picioare fouler aux pieds. vt. franchir: A călca pragul casei franchir le seuil de la maison. écraser: Automobilul a călcat o pisică la voiture a écrasé un chat. (rufe) repasser. (în expr.) A călca o lege enfreindre une loi. A-şi călca cuvântul manquer а sa parole.
    calcâi = talon s.m.
    calcar = calcaire s.m.
    calcatorie = pressing [presiђ] s.m.
    calcul = (mat.), s.m. (med.) calcul s.m.
    calcula = calculer.
    calculator = calculateur (-trice). s.n. calculateur s.m., machine а calculer s.f.
    cald = chaud (chaude): E cald il fait chaud. Mi-e cald j'ai chaud. (fig.) chaleureux(-euse), affec-tueux(-euse): O primire caldă un accueil chaleureux.
    caldarâm = pavé s.m.
    caldarar = chaudronnier s.m.
    caldare = chaudron s.m. (de aburi) chaudiere s.f.
    caldura = chaleur s.f.
    calduros = chaud (-e): O haină călduroasă un vêtement chaud. (fig.) chaleureux (-euse): O primire călduroasă un accueil chaleureux.
    cale = voie s.f.: Căi de comunicaţie voies de communication. Cale ferată voie ferrée; chemin de fer. (drum) chemin s.m., route s.f. (stradă largă) avenue s.f. (în expr.) Din cale-afară excessivement. A ieşi cuiva în cale aller au-devant de qqn. A face cale întoarsă rebrousser chemin. A găsi cu cale trouver bon. A fi pe cale de a (să) être sur le point de. A pune la cale préparer, manigancer, ourdir.
    caleidoscop = kaléidoscope s.m.
    calendar = calendrier s.m.
    calendaristic = (în expr.) An calendaristic année civile. Plan de muncă calendaristic calendrier de travail.
    cali = (un metal) tremper vt., vr. (fig.) (s')aguerrir, (s')endurcir.
    calibru = calibre s.m.
    calic = (sărac) miséreux (-euse), miteux(-euse). (zgârcit) avare.
    calici = lésiner vi.
    calicie = (sărăcie) misere s.f. (zgârcenie) avarice s.f., lésine s.f., ladrerie s.f.
    califica = qualifier. vr. (sport) se qualifier. (în muncă) obtenir une qualification (professionnelle).
    calificare = qualification s.f.
    calificativ = qualificatif s.m.
    caligrafic = calligraphique.
    caligrafie = calligraphie s.f.
    calimara = encrier s.m.
    calitate = qualité s.f.
    calitativ = adj. qualitatif(-ive). adv. qualitativement, au point de vue qualitatif.
    calm = adj. calme, tranquille, paisible. s.m. calme s.m.: A-şi păstra calmul garder son calme. tranquillité s.f.
    calma = vr. (se) calmer, (s')apaiser.
    calmant = calmant(-ante) adj., s.m., sédatif(-ive) adj., s.m.
    calomnia = calomnier.
    calomniator = calomniateur (-trice). adj. calomnieux(-euse).
    calomnie = calomnie s.f.
    calorie = calorie s.f.
    calorifer = (instalaţie) chauffage central s.m., calorifere s.m. (radiator) radiateur s.m.
    câlti = étoupe s.f. sg., bourre s.f. sg.
    calugar = moine s.m.
    calugaresc = monacal (-ale; m. pl. -aux).
    calugari = (despre bărbaţi) pren-dre l'habit; (despre femei) prendre le voile.
    calugarie = vie monacale s.f.
    calugarita = religieuse s.f.
    calus = bâillon s.m. (la vioară) sillet s.m. (în expr.) A pune cuiva căluşul în gură bâillonner qqn.
    calvar = calvaire s.m.
    cam = environ, а peu pres, approximativement: Sunt cam doi ani de atunci il y a environ deux ans depuis. un peu, quelque peu: E cam trist il est un peu triste. assez: Camera e cam mică la piece est assez petite.
    camara = office s.m.
    camarad = camarade, collegue s.m.f. ami(-ie).
    camaraderie = camaraderie s.f.
    camasa = chemise s.f.
    camata = usure s.f.
    camatar = usurier s.m.
    camatarie = usure s.f.
    camera = piece s.f.: Un aparta-ment cu trei camere un appartement а trois pieces. (cu determinări) Cameră de dormit chambre (а coucher). Cameră de baie salle de bains. Cameră de lucru cabinet de travail, bureau. Cameră mobilată chambre meublée, garnie. Cameră de cauciuc (pentru roţi, mingi de sport) chambre d'air.
    camila = chameau s.m.; chamelle s.f.
    camin = cheminée s.f. (casă părintească) foyer s.m. (cu determinări) Cămin cultural maison de la culture. Cămin studenţesc foyer d'étudiants. Cămin de zi garderie.
    camion = camion s.m., poids lourd s.m.
    camionagiu = camionneur s.m., routier s.m.
    camioneta = camionnette s.f., fourgonnette s.f.
    câmp = (şes) plaine s.f. (câmp cultivat) champ s.m.; Un câmp de trifoi un champ de trefle. (cu determinări) Câmp magnetic, electric champ magnétique, électrique. Câmp de bătălie champ de bataille. (în expr.) În plin câmp en plein champ. A bâte câmpii battre la campagne, divaguer. A-şi lua câmpii être au désespoir. Munca câmpului les travaux des champs. A fi în câmpul muncii avoir un emploi.
    campanie = campagne s.f.
    câmpenesc = champêtre.
    câmpie = plaine s.f.
    campion = champion(-ionne).
    campionat = championnat s.m.
    camufla = (se) camoufler, (se) dissimuler.
    camuflaj = camouflage s.m. (de noapte) black-out [blakawt] s.m., obscurcissement s.m.
    cana = (de apă) pot а eau s.m., broc s.m. (ceaşcă mare) grande tasse s.f.
    canal = canal (pl. -aux) s.m.
    canalie = canaille s.f.
    canaliza = canaliser.
    canalizare = canalisation s.f.
    canapea = canapé s.m.
    cancelarie = chancellerie s.f. (în expr.) Cancelaria profesorilor la salle des professeurs.
    cancer = (med.) cancer s.m.
    canceros = cancéreux(-euse).
    când = adv. quand: Când ai sosit? quand es-tu arrivé? (în expr.) Din când în când de temps en temps. Când... când tantôt... tantôt. conj. lorsque, quand: Când a intrat, m-am ridicat quand il est entré, je me suis levé. (în expr.) De când depuis que. De când lumea depuis toujours. Pe când pendant que, tandis que. Până când jusqu'a ce que. Ca şi când comme si.
    candela = veilleuse s.f.
    candelabru = candélabre s.m., grand chandelier s.m.
    candid = candide.
    candida = poser sa candidature.
    candidat = candidat(-ate).
    candidatura = candidature s.f.
    candoare = candeur s.f.
    cândva = (în trecut) autrefois, naguere. (în viitor) un jour, une fois.
    cânepa = chanvre s.m.
    cangrena = (med.) gangrene.
    cangur = kangourou s.m.
    canibal = cannibale s.m.
    canicula = canicule s.f.
    canicular = caniculaire.
    canin = canin(-ine). s.m. (dinte) canine s.f.
    canistra = jerrycan s.m.
    canoe = canoë [kane] s.m.
    canotaj = canotage s.m.
    cânt = chant s.m.
    cânta = (din gură) chanter. (la un instrument) jouer: A cânta la pian jouer du piano.
    cântar = balance s.f.
    cântareata = chanteuse s.f. (de operă) cantatrice s.f., chanteuse d'Opéra s.f.
    cântaret = chanteur s.m.
    cântari = peser. (în expr.) A cântari din ochi pe cineva toiser qqn.
    cântec = chanson s.f. (cu determinări) Cântec de leagăn ber-ceuse. Cântec bătrânesc ballade populaire. Cântec de dor complainte. Cântecul păsărilor le gazouillement des oiseaux.
    cantina = cantine s.f. (pentru studenţi) restaurant universitaire s.m.
    cantitate = quantité s.f.
    cantitativ = quantitatif(-ive).
    canto = bel canto s.m., chant s.m.
    canton = canton de voie ferrée s.m.
    cantona = cantonner.
    cantonament = cantonnement s.m.
    cantoneta = chansonnette s.f.
    cantonier = cantonnier s.m.
    cap = (pl. capete) s.n. tête s.f.: Mă doare capul j'ai mal а la tête. bout s.m.: De la un cap la altul d'un bout а l'autre. Cap la cap bout а bout. (în expr.) Din cap pâna în picioare des pieds а la tête. Cu noaptea în cap des l'aube. În ruptul capului jamais de la vie. A-şi pierde capul perdre la tête. A-şi bate capul se casser la tête. A-şi lua lumea în cap s'en aller а tous les vents. A-şi face de cap faire les quatre cents coup. (pl. capi) s.m. chef s.m., dirigeant s.m. (pl. capuri) s.n. cap s.m., promontoire s.m.
    capabil = capable.
    capac = couvercle s.m.
    capac = couvercle s.m.
    capastru = licou s.m.
    capat = bout s.m.: La capătul străzii au bout de la rue. (în expr.) A pune capăt mettre fin. A o scoate la capăt mener qqch. а bonne fin.
    capata = obtenir, recevoir: A căpătat o notă bună il a obtenu une bonne note. (a dobândi) acquérir.
    capatâi = chevet s.m.: Carte de căpătâi livre de chevet. (în expr.) A fi fără căpătâi n'avoir ni feu ni lieu.
    câpatâna = (de animal tăiat) tête s.f. (de om mort) crâne s.m. (cu determinări) Căpăţână de usturoi tête d'ail.
    capatânos = têtu(-ue), obstiné(-ée).
    capatui = établir, pourvoir d'un emploi. vr. faire son magot, s'établir.
    capcana = (pentru animale şi oameni) piege s.m. (pentru oameni) guet-apens (pl. guets-apens) s.m. (pentru şoareci) souriciere s.f.
    capcaun = ogre s.m.
    capetenie = commandant s.m., chef s.m.
    capia = (despre ovine, bovine) avoir le tournis. (despre oameni) s'emporter vr.; être cinglé v. pasiv. vt. embêter (qqn).
    capilar = capillaire adj., s.m.
    capita = meule s.f.: Căpiţă de fân meule de foin.
    capital = capital (pl. -aux) s.m. adj. capital(-ale; m.pl. -aux).
    capitala = capitale s.f. (de judeţ) chef-lieu (pl. chefs-lieux) s.m.
    capitalism = capitalisme s.m.
    capitalist = capitaliste s.m.f., adj.
    capitan = capitaine s.m. (căpetenie) commandant s.m., chef s.m.
    capitel = chapiteau (pl. -eaux) s.m.
    capitol = chapitre s.m.
    capitonat = capitonné(-ée).
    capitula = capituler.
    capitulare = capitulation s.f.
    capodopera = chef-d'oeuvre (pl. chefs-d'oeuvre) s.m.
    caporal = caporal (pl. -aux) s.m.
    capot = peignoir s.m., robe de chambre s.f.
    capota = capoter.
    capota = capote s.f.
    capra = chevre s.f. (în compuse) Capră-neagră chamois s.m. (sport) cheval de bois. (în expr.) A împăca şi capra şi varza ménager la chevre et le chou.
    capricios = capricieux(-euse).
    capriciu = caprice s.m.
    caprioara = biche s.f. (în expr.) Piele de căprioară peau de daim.
    caprior = (zool.) chevreuil s.m. (bârnă) chevron s.m.
    caprita = (zool.) chevrette s.f.
    caprui = marron adj. invar.
    capsa = (la îmbrăcăminte) bouton-pression (pl. boutons-pression) s.m., pression s.f. (la arme de foc) détonateur s.m., amorce s.f.
    capsula = capsule s.f.
    capsuna = (bot.) fraise s.f.
    capta = capter.
    captare = captage s.m.
    captiv = captif(-ive).
    captiva = captiver.
    captivant = captivant(-ante).
    captivitate = captivité s.f.
    captura = capture s.f.
    captura = capturer.
    captuseala = (la haine) doublure s.f. (la obiecte, construcţii) revêtement s.m.
    captusi = (o haină) doubler. (un obiect) revêtir.
    car = char s.m.: Car cu boi char а boeufs. Car de asalt char d'assaut. (în compuse) Carul-mare (mic) la Grande (Petite) Ourse. car s.m. (în expr.) Mâncat de carii vermoulu.
    cara = charrier, transporter.
    carabus = hanneton s.m.
    caracatita = pieuvre s.f., poulpe s.f.
    caracter = caractere s.m.
    caracteristic = caractéristique.
    caracteristica = caractéristique s.f., particularité s.f.
    caracteriza = (se) caractériser.
    caraghios = drôle, ridicule, cocasse. s.m.f. personne ridicule s.f., bouffon (fig.) s.m.
    caraghioslâc = drôlerie s.f., bouffonnerie s.f.
    cârâi = (despre găini) caqueter. (despre ciori) croasser.
    caramela = caramel s.m.
    caramida = brique s.f.
    caramiziu = brique adj. invar.
    carantina = quarantaine s.f.
    carapace = carapace s.f.
    carare = (potecă) sentier s.m. (în păr) raie s.f. (în expr.) Pe toate cărările partout, а chaque pas. A umbla pe două cărări tituber.
    carat = carat s.m.
    caraus = routier s.m., voiturier s.m.
    caraus = routier s.m., voiturier s.m.
    caravana = caravane s.f.
    carbonifer = carbonifere: Teren carbonifer terrain carbonifere. charbonnier(-iere): Industrie carboniferă industrie charbonniere.
    carboniza = (se) carboniser.
    carbonizare = carbonisation s.f.
    carbunar = charbonnier s.m.
    carbune = charbon s.m. (cu determinări) Cărbune de desen fusain. Cărbunele alb la houille blanche.
    carburant = carburant s.m.
    carburator = carburateur s.m.
    cârca = (în expr.) A lua (a duce) în cârcă porter sur les épaules. A pune cuiva în cârcă mettre sur le dos de qqn.
    carcasa = carcasse s.f.
    cârcel = crampe s.f.
    carcera = cachot s.m.
    cârciuma = cabaret s.m., bistrot s.m.
    cârciumar = cabaretier(-iere).
    cârciumioara = petit cabaret s.m., estaminet s.m.
    cârcotas = querelleur(-euse); rous-péteur(-euse).
    cârd = (de animale mamifere) troupeau (pl. -x) s.m. (de păsări zburătoare) vol s.m., volée s.f. (de oameni) groupe s.m.; bande s.f.
    cardiac = cardiaque adj., s.m.f.
    cardinal = cardinal(-ale; m. pl. -aux). s.m. cardinal (pl. -aux) s.m.
    care = pron. rel. (subiect) qui: Omul care munceşte l'homme qui travaille. (complement direct) que: Cartea pe care o citesc le livre que je lis. (complement indirect) а qui, de qui, dont: Omul căruia îi vorbesc l'homme а qui je parle. Omul de care vorbesc l'homme de qui (dont) je parle. (atribut) dont: Casa ale cărei ferestre sunt deschise la maison dont les fenêtres sont ouvertes. lequel, laquelle, lesquels, les-quelles (forme compuse precedate de o prep.): Creionul cu care scriu le crayon avec lequel j'écris. (în expr.) După care apres quoi. Care mai de care а qui mieux mieux. Care va să zică c'est-а-dire, ce qui veut dire. pron. interog. lequel, laquelle, lesquels, lesquelles: Care din voi? lequel de vous? adj. interog. quel, quelle, quels, quelles: Care e cauza acestui accident? quelle est la cause de cet accident?
    carenta = carence s.f.
    careu = carré s.m.
    careva = quelqu'un (une).
    cargobot = (mar.) cargo s.m.
    caria = se carier.
    cariera = carriere s.f.
    caritabil = charitable.
    caritate = charité s.f.
    cârja = béquille s.f.
    cârlig = crochet s.m. (de undiţă) hameçon s.m. (de rufe) pince а linge s.f. (de tricotat) aiguille а tricoter.
    carlinga = carlingue s.f.
    cârliont = boucle (de cheveux) s.f.
    cârliontat = (despre păr) bouclé(ée).
    cârma = gouvernail [guvernaj] s.m., timon s.m.
    cârmaci = timonier s.m.
    cârmi = cârmi vi. tourner, virer: A cârmi la stângă tourner а gauche.
    cârmui = diriger, conduire vt., vr. (se) gouverner.
    cârmuire = direction s.f.; gouvernement s.m.
    cârmuitor = dirigeant s.m.; gouverneur s.m.
    cârn = camus(-use), camard (-arde).
    cârnacior = saucisson s.m.; cervelas s.m.
    cârnat = saucisse s.f.
    cârnatar = charcutier(-iere).
    cârnatarie = charcuterie s.f.
    carnaval = carnaval (pl. -als) s.m.
    carne = (ţesut muscular) chair s.f. (folosită ca aliment) viande s.f.: Carne de vacă viande de boeuf. (în expr.) În carne şi oase en chair et en os.
    carnet = carnet s.m., calepin s.m.
    carnivor = carnivore.
    carnos = charnu (-ue).
    caroserie = carrosserie s.f.
    carou = carreau (pl. -x) s.m.
    cârpa = chiffon s.m. (de şters) torchon s.m.
    cârpaceala = bousillage s.m., gâchis s.m.
    cârpaci = (meseriaş nepriceput) bousilleur s.m. (de încălţăminte) savetier s.m. (de haine) ravaudeur s.m.
    cârpaci = ravauder, bousiller.
    carpanos = pingre, ladre.
    carpanos = pingre, ladre.
    cârpeala = ravaudage s.m., raccommodage s.m.
    carpen = (bot.) charme s.m.
    carpeta = carpette s.f.
    cârpi = raccommoder, ravauder: Ea cârpea o cămaşă elle raccommodait une chemise. (a petici) rapiécer, rapetasser. (ciorapi) repriser.
    cârpitura = raccommodage s.m., ravaudage s.m. (la haine, lenjerie) rapiéçage s.m. (la ciorapi) reprisage s.m.
    carte = (de citit) livre s.m., bouquin (fam.) s.m. carte s.f.: Carte de vizită carte de visite. Cărţi de joc cartes (а jouer). Carte poştală carte postale. (în expr.) A şti carte savoir lire et écrire, être instruit. A da în cărţi tirer les cartes.
    cârteala = récrimination s.f., rous-pétance s.f.
    cârti = rouspéter, récriminer.
    cartier = quartier s.m.
    cartof = pomme de terre s.f.: Cartofi prăjiţi (pommes) frites.
    carton = carton s.m.
    carturar = érudit s.m.
    cartus = cartouche s.f.
    carucior = (de copii) voiture d'enfant s.f., poussette s.f. (pentru transport de materiale) chariot s.m.
    carunt = grisonnant(-ante).
    carunti = grisonner.
    caruta = charrette s.f.
    carutas = charretier s.m., voiturier s.m.
    cas = fromage а la pie s.m.
    casa = maison s.f. (cu determinări) Casă de economii caisse d'épargne. Casă de bani coffrefort. Casă de odihnă maison de repos.
    casapi = massacrer, égorger.
    casatori = vr. (se) marier, épouser vt.
    casatorie = mariage s.m.
    casca = bâiller: A căsca de plictiseală bâiller d'ennui. vt. ouvrir: Cască gura! ouvre la bouche! vr. s'entrouvrir, s'entrebâiller.
    casca = (de protecţie) casque s.m. (de ascultat) casque а écouteurs. (de uscat părul) séchoir s.m.
    cascada = cascade s.f.
    cascat = bâillement s.m. adj. (despre oameni) niais(-aise), benêt adj. m. (despre ochi) écarquillé(-ée). (în expr.) A rămâne cu gura căscată rester bouche bée.
    cascaval = (sorte de) fromage а pâte pressée.
    cascheta = casquette s.f.
    caseta = cassette s.f.
    casier = caissier(-iere).
    casierie = caisse s.f.
    casnic = domestique, ménager(-ere): Treburi casnice travaux domestiques (ménagers). casanier(-iere): Viaţă casnică vie casaniere. s.f. (femme) casaniere s.f.
    casnicie = ménage s.m., vie conjugale s.f., mariage s.m.
    casta = caste s.f.
    castan = châtaignier s.m., marronnier s.m.
    castana = châtaigne s.f., marron s.m.
    castaniu = (despre păr, ochi) châtain (-aine). (despre lucruri) marron adj. invar.
    castel = château s.m.
    castelan = châtelain (-aine).
    câstig = gain s.m. profit s.m.
    câstiga = gagner: A câştiga bani gagner de l'argent. remporter: A câştiga o victorie remporter une victoire.
    câstigator = gagnant (-ante).
    castra = châtrer.
    castravecior = cornichon s.m.
    castravete = concombre s.m.
    castron = bol s.m. (de supă) soupiere s.f.
    casuna = impers. (în expr.) Îi căşună să il lui prend l'envie de. vi. (împotriva cuiva) s'en prendre а qqn. vi. (a se năpusti) se ruer (sur qqn.). vt. produire, causer: A căşuna cuiva o supărare causer а qqn. un ennui.
    cat = étage s.m.
    cât = adv. combien: Cât costă? combien cela coûte-t-il? comme, ce que: Cât e de frig! comme il fait froid! (în expr.) Cu cât... cu atât plus... plus. Cât de cât tant soit peu. Nu atât... cât pas tant... que. conj. tant que: Cât e vreme frumoasă, plimbă-te ! tant qu'il fait beau, promene-toi! autant que: Munceşte cât poate il travaille autant qu'il peut. (în expr.) Pe cât îmi aduc aminte autant que je m'en souvienne. Cât ai bate din palme en un clin d'oeil. Era cât pe ce (cât pe-aci) il s'en est fallu de peu. prep. que, comme: Copacul era înalt cât casa l'arbre était aussi grand que la maison, l'arbre était grand comme la maison. (în expr.) Cât despre quant а. s.n. (mat.) quotient [ksjÿ] s.m. cât num. nehot. (la pl.) ceux qui, tous ceux qui: Câţi au vazut-o, au admirat-o tous ceux qui l'ont vue, l'ont admirée. que, combien: Câtă răbdare! que de patience! combien: Câţi sunteţi? combien êtes-vous? (în expr.) Cât e ceasul? quelle heure est-il? În câte e azi? le combien sommes-nous?
    cataclism = cataclysme s.m.
    catacomba = catacombe s.f.
    catadicsi = daigner.
    catafalc = catafalque s.m.; chapelle ardente s.f.
    catalige = pl. échasses s.f. pl.
    cataliza = catalyser.
    catalog = catalogue s.m. (la şcoală) registre de classe s.m.
    cataloga = cataloguer.
    catapeteazma = iconostase s.f.
    catâr = mulet s.m.
    catara = grimper vi.: A se căţăra pe scară grimper а l'échelle. (în expr.) A se căţăra pe munţi escalader des montagnes.
    catarama = boucle (de ceinture) s.f.
    catarator = grimpant(-ante).
    catarg = (mar.) mât s.m.
    catastrofa = catastrophe s.f.
    catastrofal = catastrophique.
    câte = par: Trei câte trei trois par trois. (în expr.) Unul câte unul l'un apres l'autre.
    catea = chienne s.f.
    catedra = (în clasă) bureau (du professeur) s.m. chaire s.f.: Profesor titular al unei catedre professeur titulaire d'une chaire.
    catedrala = cathédrale s.f.
    categoric = catégorique.
    categorie = catégorie s.f.
    catel = petit chien s.m. (pui de câine) chiot s.m. (în expr.) Căţel de usturoi gousse d'ail.
    câtelea (câta) = le (la) combien: Al câtelea eşti pe listă? tu es le combien sur la liste?
    catelus = petit chien s.m. jeune chien s.m.
    câteodata = parfois, quelquefois, de temps en temps.
    catifea = velours s.m.
    catifelat = velouté(-ée).
    catolic = catholique.
    catrafuse = pl. hardes s.f.pl.; bagages s.m. pl. (în expr.) A-şi lua catrafusele plier bagages.
    catran = goudron s.m.
    catre = vers: Către casă vers la maison. Către seară vers le soir. (precedat de prep. de) par: Scrisoarea a fost citită de către toţi la lettre a été lue par tous. (faţă de) envers.
    catren = quatrain s.m.
    catun = hameau (pl. -x) s.m.
    catusa = (la pl.) menottes s.f:pl. (fig.) chaînes s.f.pl.
    câtusi = (în expr.) Câtuşi de puţin a) tant soit peu; b) (după negaţii) pas du tout.
    câtva (câtava, câtiva, câteva) = num. nehot. quelque: Câtva timp quelque temps. (la pl.) quelques, quelques-uns (-unes): Câţiva mi-au scris quelques-uns m'ont écrit.
    cauciuc = caoutchouc [kaut∫u] s.m. (de roată) pneu s.m.
    caustic = caustique.
    cauta = chercher: Îşi caută cartea il cherche son livre. rechercher: A căuta cauzele unui fenomen rechercher les causes d'un phénomene. chercher (а), tenter (de), tâcher (de) (urmate de un infinitiv): Caută să-l convingi tâche de le convaincre. vi. fouiller, chercher: Au căutat peste tot ils ont fouillé partout.
    cautare = recherche s.f. (în expr.) A avea căutare être recherché. În căutarea unei soluţii en quête d'une solution.
    cauza = causer, produire, provoquer.
    cauza = cause s.f.
    caval = flûte s.f.
    cavalcada = cavalcade s.f.
    cavaler = (feudal) chevalier s.m. (tânăr necăsătorit) célibataire s.m., garçon s.m. (adjectival) généreux (-euse); loyal (-ale; m.pl. -aux).
    cavaleresc = chevaleresque.
    cavalereste = loyalement.
    cavalerie = cavalerie s.f.
    cavalerism = loyauté s.f.
    cavalerist = officier (soldat) de cavalerie s.m.
    caverna = caverne s.f.
    cavitate = cavité s.f.
    cavou = caveau s.m.
    caz = cas s.m.: Un caz neprevăzut un cas imprévu. (în expr.) în cazul acesta dans ce cas-lа. În orice caz en tout cas. În cazul că au cas oщ. În cazul cel mai rău au pire des cas. Dacă va fi cazul le cas échéant.
    cazan = (de fiert apă sau mâncare) chaudron s.m. (de aburi) chaudiere s.f. (de baie) chauffe-eau s.m. invar., chauffe-bain (pl. chauffe-bains) s.m.
    cazangerie = chaudronnerie s.f.
    cazangiu = chaudronnier s.m.
    cazarma = caserne s.f.
    cazator = (în expr.) Stea căzătoare étoile filante.
    cazemata = casemate s.f.
    cazier = (în expr.) Cazier judiciar casier judiciaire.
    cazinou = casino s.m.
    cazma = bêche s.f.
    cazna = torture s.f., supplice s.m. peine s.f., effort s.m.
    cazni = s'efforcer (cu prep. de), s'appliquer (cu prep. а), s'évertuer (cu prep. а).
    ce = pron. interog. quoi? com-ment?: Ce? N-a venit? quoi? il n'est pas venu? que? qu'est-ce que?: Ce ai? qu'as-tu? qu'est-ce que tu as? (sens adjectival) quel (quelle, quels, quelles): Ce vânt te-aduce? quel bon vent t'amene? (în expr.) De ce? pourquoi? De ce nu? pourquoi pas? La ce bun? а quoi bon? Ce mai faci? Comment allez-vous? (cu valoare de pron. rel., pron. nehot.) (în expr.) Pe zi ce trece а mesure que le temps passe. N-aveţi pentru ce! il n'y a pas de quoi! Ce deştept e! comme il est intelligent! Din ce în ce de plus en plus. A fi cât pe ce să être sur le point de. Ceea ce ce qui, ce que.
    ceafa = nuque s.f.
    ceafa = nuque s.f.
    ceai = thé s.m. (medicinal) tisane s.f.
    ceainic = théiere s.f.
    ceapa = oignon [ђÝ] s.m.
    ceara = cire s.f. (de lustruit parchetul) encaustique s.f. (roşie) cire а cacheter s.f.
    cearcan = (la ochi) cerne s.m. (în expr.) A avea cearcăne la ochi avoir les yeux cernés.
    cearsaf = drap s.m.
    cearta = querelle s.f., dispute s.f.
    ceas = heure s.f.: Am aşteptat un ceas j'ai attendu pendant une heure. (în expr.) Cât e ceasul? quelle heure est-il? A întreba cât e ceasul demander l'heure. E ceasul două-sprezece (noaptea.) il est minuit. O jumătate de ceas une demi-heure. Un ceas şi jumătate une heure et demie. Într-un ceas bun ! а la bonne heure! montre s.f.: Ceasul meu merge bine ma montre marche bien. (cu determinări) Ceas de mână montre-bracelet s.f. Ceas deşteptător réveille-matin s.m., réveil s.m. Ceas de buzunar montre de gousset (de poche) s.f. Ceas de perete horloge s.f.; pendule s.f.
    ceasca = tasse s.f.
    ceasornic = montre s.f., horloge s.f.
    ceasornicar = horloger s.m.
    ceasornicarie = horlogerie s.f.
    ceata = (deasă) brouillard s.m. (pâclă) brume s.f. (abureală) buée s.f.
    ceata = bande s.f., groupe s.m.
    ceaun = chaudron s.m.
    cec = cheque s.m.
    ceda = céder.
    ceferist = cheminot s.m.
    ceh = tcheque. s.m.f. (cu maj.)
    cehoslovac = tchécoslovaque. s.m.f. Tcheque s.m.f.
    cel (cea, cei, cele) = art. adjectival le m.sg., la f.sg., les m.f.pl.: Ştefan cel Mare Йtienne le Grand. Cele mai frumoase rochii les plus belles robes. (în expr.) Cel mult tout au plus. Cel puţin au moins. În cele din urmă en fin de compte. pron. dem. celui m.sg., celle f.sg., ceux m.pl., celles f.pl.: Cel care munceşte celui qui travaille.
    celalalt (cealalta, ceilalti, celelalte) = pron. şi adj. dem. l'autre m.f.sg., les autres m. f.pl.: Ceilalţi au plecat les autres sont partis. Cealaltă parte l'autre partie. (în expr.) Celălalt la rând ! au suivant !
    celebra = célébrer.
    celebrare = célébration s.f.
    celebritate = célébrité s.f.
    celebru = célebre.
    celibatar = célibataire s.m.f.
    celofan = cellophane s.m.
    celula = cellule s.f.
    celuloid = celluloïd s.m.
    celuloza = cellulose s.f.
    cenaclu = cénacle s.m.
    centenar = centenaire s.m.
    centima = centime s.m.
    centimetru = centimetre s.m.
    central = central (-ale; m.pl. -aux).
    centrala = institution centrale s.f. (electrică) centrale (électrique) s.f. (telefonică) central s.m.
    centralism = centralisme s.m.
    centraliza = centraliser.
    centralizare = centralisation s.f.
    centralizator = centralisateur (-trice).
    centrifuga = f. (în expr.) Forţa centrifugă force centrifuge.
    centripeta = (în expr.) Forţă centripetă force centripete.
    centru = centre s.m.: Locuieşte în centru il habite au centre. Centri nervoşi centres nerveux.
    centura = ceinture s.f.
    cenusa = cendre s.f.: A preface în cenuşă réduire en cendres.
    cenusareasa = cendrillon s.f.
    cenusiu = gris(-ise).
    cenzor = censeur s.m.
    cenzura = censure s.f.
    cenzura = censurer.
    cep = fausset s.m. (în expr.) A da cep unei buţi mettre un tonneau en perce.
    cer = ciel (pl. cieux) s.m. (în expr.) Cerul gurii le palais. A dormi sub cerul liber dormir а la belle étoile. A cădea din cer tomber des nues.
    ceramica = céramique s.f.
    cerb = (zool.) cerf s.m.
    cerc = cercle s.m.: Raza cercului le rayon du cercle. Cerc literar cercle littéraire. (jucărie) cerceau s.m. (mai ales la pl.) milieux s.m.pl.: În anumite cercuri dans certains milieux.
    cercel = boucle d'oreille s.f.
    cerceta = examiner: A cerceta un manuscris examiner un manuscrit. faire des recherches: El cercetează un fenomen nou il fait des recherches sur un nouveau phénomene. interroger; enquêter: A cerceta un inculpat interroger un inculpé. A cerceta cazul enquêter le cas.
    cercetare = examen [εgzamß] s.m.: Cercetarea unui manuscris l'examen d'un manuscrit. (ştiinţifică) recherche s.f., investigation s.f. enquête s.f.
    cercetas = éclaireur s.m.
    cercetator = chercheur s.m.
    cercevea = (de fereastră) châssis s.m. (de uşă) cadre s.m.
    cerdac = (fără geamuri) terrasse s.f. (închis cu geamuri) véranda s.f.
    cere = demander: Mi-a cerut o carte il m'a demandé un livre. (a pretinde) exiger, réclamer, revendiquer. (în expr.) A cere socoteală demander compte. A cere voie demander la permission.
    cereala = céréale s.f.
    cerebral = cérébral(-ale; m. pl. -aux).
    ceremonie = cérémonie s.f.
    ceremonios = cérémonieux (-euse).
    cerere = demande s.f.: Cerere de serviciu demande d'emploi. (pretenţie) réclamation s.f., prétention s.f. (petiţie) pétition s.f., requête s.f.
    ceresc = céleste. (fig.) ravissant(-ante), merveilleux (-euse).
    cerinta = (nevoie) besoin s.m. (pretenţie) prétention s.f., exigence s.f.
    cerne = tamiser, bluter: A cerne făina tamiser la farine. vi. bruiner v. impers.: Cerne de azi dimineaţă il bruine depuis le matin.
    cerneala = encre s.f.
    cernit = (despre haine) de deuil. (despre oameni) en deuil. (fig.) affligé(-ée),attristé(-ée).
    cersetor = mendiant(-ante).
    cersi = mendier; quémander: Cerşi bani de la vărul său il qué-manda de l'argent а son cousin.
    cert = certain(-aine), sûr(-e).
    certa = se quereller, se disputer, se brouiller. vt. gronder, réprimander (qqn.).
    certaret = adj. querelleur(-euse), chamailleur(-euse).
    certifica = vt. certifier; attester.
    certificat = certificat s.m.; attestation s.f.
    certitudine = certitude s.f.
    cerui = vt. cirer.
    cetate = forteresse s.f.; château-fort s.m. ville fortifiée s.f. cité s.f.
    cetatean = citoyen(-enne).
    cetatenesc = civique.
    cetatenie = citoyenneté s.f.
    cetatuie = petite forteresse s.f.
    cetina = branche de sapin s.f. aiguilles s.f. pl.: Poteca era acoperită de cetină uscată le sentier était couvert d'aiguilles seches. sapin s.m.
    cetos = brumeux(-euse).
    ceva = pron. nehot. quelque chose: Caut ceva je cherche quelque chose. quelque, un peu: I-ar trebui ceva bani il lui faudrait quelque argent.
    cheag = (ferment) présure s.f. (de sânge) caillot s.m.
    chef = (petrecere zgomotoasă) bombe s.f., noce s.f. envie s.f. A avea chef de ceva avoir envie de qqch. (în expr.) A fi cu chef être pompette (éméché). A nu avea chef être mal en train.
    chefliu = noceur(-euse) s.m.f.
    chefui = faire la bombe (la noce).
    chei = quai s.m.
    cheie = clef (clé) s.f.: A încuia cu cheia fermer а clef. (la pl.; vale strâmtă) gorges s.f.pl.: Cheile Bica-zului les gorges du Bicaz.
    chel = chauve.
    chelalai = (despre câini) japper.
    chelalait = (de câini) jappement s.m.
    cheli = devenir chauve.
    chelie = calvitie [kalvisi] s.f.
    chelner = garçon s.m.
    chelnerita = serveuse s.f.
    cheltui = dépenser.
    cheltuiala = dépense s.f. (la pl.) frais s.m. pl.: Cheltuieli de deplasare des frais de déplacement. (în expr.) Pe cheltuiala cuiva aux frais de qqn.
    cheltuitor = dépensier(-iere).
    chema = appeler: Îşi cheamă câinele il appelle son chien. (în expr.) A chema în judecată citer en justice. A chema în ajutor a) appeler а l'aide; b) appeler au secours. convoquer; inviter. vt. unipers. s'appeler vr.: îl cheamă Ion il s'appelle Jean.
    chemare = appel s.m. convocation s.f., invitation s.f. (fig.) vocation s.f.
    chenar = bordure s.f.; cadre s.m.; encadrement s.m.
    chenzina = quinzaine s.f.
    chercheli = se griser, devenir pompette.
    cherchelit = grisé(-ée), pompette.
    cherem = (în expr). A fi la cheremul cuiva être а la merci de qqn.
    cherestea = bois de charpente s.m.
    cherhana = pêcherie s.f.
    chermesa = kermesse s.f.
    chestiona = questionner, interroger.
    chestionar = questionnaire s.m.
    chestiune = question s.f., probleme s.m.
    cheta = quête s.f., collecte s.f.
    chezasie = garantie s.f. gage s.m.
    chiabur = paysan(-anne) cossu(-ue), koulak s.m. adj. cossu(-ue), riche.
    chiar = juste, justement: E chiar ceea ce trebuie c'est juste ce qu'il faut. exactement: Era chiar în faţa uşii il était exactement devant la porte. même: Chiar el lui-même. Chiar dacă nu vine même s'il ne vient pas. réellement, effectivement: Chiar s-a întâmplat c'est réellement arrivé.
    chibrit = allumette s.f.
    chibzui = vi. réfléchir (cu prep. а), délibérer, peser le pour et le contre. vt. (a pune la cale) ourdir (qqch.).
    chibzuiala = réflexion s.f., délibération s.f.
    chica = chevelure abondante s.f., criniere s.f. (fum.)
    chichineata = cagibi s.m.
    chicineta = kitchenette s.f.
    chiciura = givre s.f.
    chicoti = pouffer (de rire).
    chifla = petit pain s.m.
    chiftea = croquette de hachis s.f.
    chihlimbar = ambre jaune s.m.
    chilie = (în mănăstire) cellule (de moine) s.f.
    chilipir = aubaine s.f. occasion s.f.
    chiloti = (bărbăteşti) caleçon s.m., slip s.m. (pentru femei) culotte s.f. (cu determinări) Chiloţi de baie slip s.m. Chiloţi de sport culotte de sport s.f.
    chimen = cumin s.m.
    chimic = chimique.
    chimie = chimie s.f.
    chimist = chimiste s.m.f.
    chin = torture s.f., supplice s.m.
    chinez = chinois(-oise). s.m.f. (cu maj.)
    chinezesc = chinois(-oise).
    chinga = sangle s.f. (în expr.) A strânge pe cineva în chingi contraindre qqn.
    chinina = quinine s.f.
    chintal = quintal s.m.
    chintesenta = quintessence s.f.
    chinui = torturer, tourmenter. (a necăji) tracasser. vr. se tourmenter, se tracasser. (a face eforturi) se donner du mal.
    chior = borgne. (fam.) myope. (în expr.) Apă chioară a) (despre băuturi) lavasse s.f.; b) (vorbărie) verbiage s.m. A nu avea para chioară être sans le sous.
    chiorâs = (în expr.) A privi chiorâş pe cineva regarder qqn. de travers.
    chiorî = devenir borgne. (fam.) voir moins bien. vr. (fam.) regarder de tout pres.
    chiosc = kiosque s.m.
    chiot = cri de joie s.m.
    chip = visage s.m.: Un chip frumos un joli visage. maniere s.f.: În nici un chip d'aucune maniere. moyen s.m.: Nu e chip sa-l întâlnesc il n'y a pas moyen de le voir. (în expr.) Cu orice chip а tout prix. (la pl. cu valoare adverbială) soi-disant: A fost chipurile bolnav il a été soi-disant malade.
    chiparoasa = tubéreuse s.f.
    chiparos = cypres s.m.
    chipes = de belle allure.
    chipiu = képi s.m.
    chirci = se recroqueviller, se ratatiner, être rabougri v. pasiv.
    chirias = locataire s.m.f.
    chirie = loyer s.m. (în expr.) A da (a lua) cu chirie louer.
    chirurg = chirurgien s.m.
    chirurgie = chirurgie s.f.
    chit = (in expr.) Chit că même si. A fi chit être quitte. s.n. mastic s.m.
    chitanta = reçu s.m., récépissé s.m. (pentru plata unei datorii) quittance s.f.
    chitara = guitare s.f.
    chitibus = (fapt lipsit de importanţă) vétille s.f. (tertip) truc s.m., subterfuge s.m.
    chitibusar = tatillon(-onne), pointilleux(-euse) adj.
    chitic = (în expr.) A tăcea chitic ne souffler mot.
    chitui = vt. mastiquer.
    chiui = pousser des cris de joie.
    chiul = (în expr.) A trage chiulul tirer au flanc. A trage cuiva chiulul manquer а sa parole.
    chiulangiu = tireauflanc s.m. invar.
    chiuli = tirer au flanc. (de la şcoală) faire l'école buissonniere.
    chiuveta = lavabo s.m. (de bucătărie) évier s.m.
    chivernisi = vt. épargner, mettre de côté. vr. se faire une bonne situation.
    chix = (în expr.) A da chix échouer, faire fiasco.
    ci = mais: Nu e doctor, ci inginer il n'est pas médecin, mais ingénieur.
    cicaleala = tracasserie s.f.
    cicali = tracasser.
    cicalitor = tracassier(-iere).
    cicatrice = cicatrice s.f.
    cicatriza = se cicatriser.
    cicatrizare = cicatrisation s.f.
    ciclic = cyclique.
    ciclism = cyclisme s.m.
    ciclist = cycliste.
    ciclon = cyclone s.m.
    ciclu = cycle s.m.
    cicoare = chicorée s.f.
    cifra = chiffre s.m.
    cifra = vr. s'élever: Cheltuielile se cifrează la o sumă importantă les dépenses s'élevent а une somme importante. vt. chiffrer.
    cifru = chiffre s.m.
    cilindric = cylindrique.
    cilindru = cylindre s.m.
    cimbru = (bot.) thym s.m.
    ciment = ciment s.m.
    cimenta = cimenter.
    cimitir = cimetiere s.m.
    cimpanzeu = chimpanzé s.m.
    cimpoi = cornemuse s.f.
    cimpoier = cornemuseur s.m.
    cina = dîner.
    cinci = cinq.
    cincilea = num. ord. le (la) cinquieme.
    cincime = cinquieme s.m.
    cincinal = adj. quinquennal (-ale; m.pl. -aux). s.n. quinquennat s.m.
    cincisprezece = num. card. quinze.
    cincisprezecelea = num. ord. le (la) quinzieme.
    cincizeci = num. card. cinquante.
    cincizecilea = num. ord. le (la) cinquantieme.
    cine = pron. interog., rel. qui: Cine e acolo? qui est lа? Pe cine ai chemat? qui as-tu appelé?
    cineast = cinéaste s.m.
    cinema = cinéma s.m.
    cinemascop = cinémascope s.m.
    cinemateca = cinématheque s.f.,
    cinematograf = cinéma s.m.
    cineva = pron. nehot. quelqu'un, on: Cineva bate la uşă quelqu'un frappe а la porte.
    cinic = cynique.
    cinism = cynisme s.m.
    cinste = (onestitate) honnêteté s.f., probité s.f. (onoare) honneur s.m. (în expr.) Cu cinste honorablement. În cinstea cuiva en l'honneur de qqn. A face cinste offrir une tournée.
    cinsti = vt. honorer: A cinsti memoria cuiva honorer la mémoire de qqn. respecter: A-şi cinsti părinţii respecter ses parents. (a ospăta, a trata) régaler (qqn.). vr. trinquer vi.
    cinstit = adj. honnête. adv. honnêtement, loyalement.
    cioara = corneille s.f.
    ciob = tesson s.m.
    cioban = berger s.m.
    ciobanesc = pastoral(-ale; m. pl. -aux); de berger.
    ciobanita = bergere s.f.
    ciobi = ébrécher.
    cioc = (la păsări) bec s.m. (barbişon) barbiche s.f.
    ciocan = marteau (pl. -x) s.m.: Ciocan pneumatic marteau pneumatique.
    ciocani = frapper: A ciocăni la uşă frapper а la porte. (cu ciocanul) marteler
    ciocanit = martellement s.m.
    ciocanitoare = pic s.m.
    ciocârlie = alouette s.f.
    cioclu = croque-mort s.m.
    ciocni = vr. (despre autovehicule mai ales) se heurter. (despre idei, convingeri) se heurter, s'affronter. vt. trinquer: Au ciocnit în sănătatea ta ils ont trinqué а ta santé. heurter, cogner.
    ciocnire = heurt s.m., choc s.m. (între vehicule) collision s.f., tamponnage s.m., télescopage s.m. (de idei, interese) conflit s.m.
    ciocnit = (despre obiecte fragile) ébréché(-ée); fêlé(-ée).
    ciocolata = chocolat s.m.
    ciolan = (os cu carne) a) (de vită) gîte s.f; b) (de porc, viţel, oaie) pied s.m. (os fără carne) os [sg. s; pl. o] s.m.
    ciomag = gourdin s.m., bâton s.m.
    ciomageala = bastonnade s.f. rossée s.f.
    ciomagi = rouer de coups, rosser.
    ciondani = se chamailler.
    ciopârti = (carne) dépecer. (un teritoriu) morceler, démembrer. (stofă) déchiqueter.
    ciopli = vt. dégrossir: A ciopli o bucată de lemn dégrossir une piece de bois. sculpter [skylte]. vr. (despre oameni) se dégrossir.
    ciorap = (lung) bas s.m. (scurt) chaussette s.f.
    ciorba = potage aigre s.m.
    ciorchine = grappe s.f.
    ciorna = brouillon s.m.
    ciorovai = se chamailler, se disputer.
    ciorovaiala = chamaillerie s.f., dispute s.f.
    ciot = (de copac) souche s.f. (al unui membru amputat) moignon s.m.
    ciozvârta = quartier (de viande) s.m.
    circ = cirque s.m.
    circa = environ, а peu pres, approximativement.
    circuit = circuit s.m.
    circula = circuler.
    circular = circulaire adj., s.f.
    circulatie = circulation s.f. (de véhicule) trafic s.m.: Circulaţia rutieră le trafic routier.
    circulator = (în expr.) Aparat circulator appareil circulatoire.
    circumferinta = circonférence s.f.
    circumflex = (în expr.) Accent circumflex accent circonflexe.
    circumscrie = circonscrire.
    circumscriptie = circonscription s.f.
    circumspect = circonspecte.
    circumstanta = circonstance s.f.
    circumstantial = (gram.) circon-stanciel(-ielle).
    cireada = troupeau s.m.
    cireasa = cerise s.f.
    cires = cerisier s.m.
    ciripi = gazouiller.
    ciripi = gazouiller.
    cismea = fontaine s.f.
    cisterna = citerne s.f.
    cita = citer.
    citadela = citadelle s.f.
    citat = citation s.f.
    citatie = citation s.f.
    citet = lisible. adv. lisiblement.
    citi = vt. lire: A citi o carte lire un livre.
    citire = lecture s.f.
    citit = adj. (despre oameni) instruit (-ite), cultivé(-ée).
    cititor = lecteur(-trice). (adjectival, în expr. ) Publicul cititor les lecteurs.
    citric = adj. citrique: Acid citric acide citrique. (în expr.) Fructe citrice agrumes s.m. pl.
    citronada = citronnade s.f.
    ciubar = baquet s.m.
    ciubotica-cucului = (bot.) primevere s.f.
    ciucure = frange s.f.
    ciuda = dépit s.m. (în expr.) În ciuda en dépit de, malgré. A avea ciudă pe cineva en vouloir а qqn. A face cuiva în ciudă faire enrager qqn.
    ciudat = bizarre, étrange.
    ciudatenie = bizarrerie s.f., étrangeté s.f.
    ciuf = toupet s.m., touffe de cheveux s.f.
    ciufuli = ébouriffer.
    ciuguli = vt. (despre păsări) picorer, becqueter. (despre oameni) chipoter.
    ciuli = vt. (în expr.) A ciuli urechea dresser l'oreille.
    ciulin = (bot.) chardon s.m.
    ciuma = (med.) peste s.f. (fig.) laideron(-onne).
    ciumat = pestiféré(-ée).
    ciung = manchot (-ote).
    ciunti = vt. (o parte a corpului) amputer. (un text) tronquer, couper.
    ciuntire = amputation s.f. coupure s.f.
    ciuperca = champignon s.m.
    ciupi = pincer. (a şterpeli) chiper, chaparder.
    ciupit = troué(-ée): Stofă ciupită de molii étoffe trouée par les mites. (în expr.) Ciupit de vărsat grêlé (-ée).
    ciur = crible s.m. (sită) tamis s.m.
    ciuruc = rebut s.m., laissé pour compte s.m. (om vrednic de dispreţ) déchet s.m. (fig.)
    ciurui = (a cerne) cribler, passer au crible.
    ciuta = biche s.f.
    ciutura = seau s.m.
    civic = civique.
    civil = adj. civil(-ile). s.m. civil.
    civiliza = vr. (se) civiliser.
    civilizare = civilisation s.f.
    civilizatie = civilisation s.f.
    cizela = ciseler.
    cizelare = ciselement s.m.
    cizma = botte s.f.
    cizmar = (care repară încălţăminte) cordonnier s.m. (care confecţionează încălţăminte) bottier s.m.
    cizmarie = métier du cordonnier s.m. cordonnerie s.f.
    clabuc = (de săpun) mousse de savon s.f. (spumă) écume s.f.
    cladi = bâtir, construire. édifier.
    cladire = édifice s.m., construction s.f., bâtiment s.m.
    claie = (de fân, snopi) meule s.f. (de lucruri) tas s.m., amas s.m. (în expr.) Claie peste grămadă pêlemêle.
    clama = agrafe s.f.
    clandestin = clandestin(-ine).
    clanta = (de uşă) poignée de porte s.f.
    clantani = claquer: A clănţăni din dinţi claquer des dents. (fig). jacasser.
    clapa = (la pian) touche s.f. (la buzunar) patte de poche s.f.
    clar = adj. clair(-aire). adv. clairement. clair (însoţind mai ales verbele voir, parler): Vedeam clar je voyais clair. s.n. (în expr.) Un clar de lună un clair de lune.
    clarifica = clarifier; éclairer.
    clarinet = (muz.) clarinette s.f.
    claritate = clarté s.f.
    clarobscur = clair-obscur (pl. clairs-obscurs) s.m.
    clarvazator = clairvoyant (-ante).
    clarviziune = clairvoyance s.f.
    clasa = classe s.f.
    clasa = vr. (se) classer.
    clasament = classement s.m.
    clasic = classique.
    clasicism = classicisme s.m.
    clasifica = classifier.
    clasificare = classification s.f.
    clati = vr. (se) rincer.
    clatina = branler vi., vt., secouer. (în expr.) A clătina din cap hocher la tête. vr. branler vi.: Un scaun care se clatină une chaise qui branle. (în mers) tituber vi., chanceler vi.
    clatit = rinçage s.m.
    clatita = crêpe s.f.
    clauza = clause s.f.
    claviatura = clavier s.m.
    claxon = avertisseur s.m., klaxon s.m.
    claxona = klaxonner vi., vt., corner vi., vt.
    clei = colle forte s.f.
    cleios = gluant(-ante), pois-seux(-euse). (în expr.) Ouă cleioase des oeufs mollets. Pământ cleios de la terre glaiseuse.
    clement = clément(-ente).
    clementa = clémence s.f.
    cler = clergé s.m.
    clerical = clérical(-ale; m. pl. -aux).
    cleste = tenailles s.f.pl., pinces s.f.pl.
    cleveteala = médisance s.f.
    cleveti = médire (de qqn.) vi., diffamer (qqn) vt.
    clevetitor = médisant (-ante), mauvaise langue s.f.
    clica = clique s.f.
    client = client(-ente).
    clientela = clientele s.f.
    clima = climat s.m.
    climat = climat s.m.
    climateric = climatique.
    clin = biais s.m. (în expr.) Fustă în clini jupe а godets. A nu avea nici în clin nici în mânecă n'avoir rien de commun, n'avoir aucun rapport.
    clinchet = (de clopoţel) tintement s.m. (de pahare sau alte obiecte) cliquetis s.m.
    clinic = clinique.
    clinica = clinique s.f.
    clinti = vr. (s')ébranler. vr. (despre oameni) broncher vi.: Nimeni nu îndrăzni să se clintească personne n'osa broncher.
    clipa = instant s.m. (în expr.) Într-o clipă en (dans) un instant. Din clipă în clipă d'un moment а l'autre.
    clipi = cligner. (a clipi des; şi fig., despre surse de lumină) cligno-ter .(în expr.) Cât ai clipi din ochi en un clin d'oeil.
    clipi = cligner. (a clipi des; şi fig., despre surse de lumină) cligno-ter .(în expr.) Cât ai clipi din ochi en un clin d'oeil.
    cliseu = cliché s.m.
    cloci = vt. couver. vi. (fig.) paresser, traînasser: El cloceşte în casă toată ziua il paresse toute la journée а la maison.
    clocitoare = couveuse s.f.
    clocot = bouillon s.m.: La primul clocot au premier bouillon. (în expr.) A da în clocot commencer а bouillir.
    clocoti = bouillir: Apa clocoteşte la de grade l'eau bout а degrés. (despre ape, râuri) bouillonner. (în expr.) A clocoti de mânie bouillonner de rage.
    clocotitor = (despre lichide) bouillonnant(-ante). (despre sentimente) tumultueux(-euse). (despre viaţă, tinereţe) ora-geux(-euse), agité(-ée).
    cloncani = glousser.
    cloncanit = gloussement s.m.
    clopot = cloche s.f. (în expr.) Clopot scufundător cloche а plongeur.
    clopotel = clochette s.f. (aliniate la gâtul bovinelor mai ales) sonnaille s.f. (zurgălău) grelot s.m.
    clopotnita = clocher s.m.
    clor = chlore [klr] s.m.
    closca = couveuse s.f. (în expr.) Cloşca-cu-pui (constelaţie) la Pléia-de s.f.
    closet = cabinets s.m.pl., W.C. [vese] s.m., toilettes s.f. pl.
    clovn = clown [klun] s.m.
    club = club [kloeb] s.m.
    coabita = cohabiter.
    coacaza = groseille s.f.
    coace = vr. (la cuptor) cuire vt., vi.: A coace pâinea cuire le pain. vr. (despre fructe, seminţe) mûrir vi.: Fructele se coc la soare les fruits mûrissent au soleil. (despre oameni) étouffer: Ne coceam de căldură nous étouffions de chaleur. vi. (despre bube, inflamaţii) mûrir vi.
    coada = (la animale) queue s.f. (de păr la femei) tresse s.f., natte s.f. (a unei flori) tige s.f. (mâner) manche s.m.: Coada măturii le manche du bălai. (în expr.) Câinele dă din coadă le chien remue la queue. A se întoarce cu coada între picioare revenir bredouille. A privi cu coada ochiului regarder du coin de l'oeil. A nu avea nici cap nici coadă n'avoir ni queue ni tête. A face coadă faire la queue. A trage pe dracul de coadă tirer le diable par la queue.
    coafa = coiffer. vr. se faire coiffer, se coiffer.
    coafeza = coiffeuse s.f.
    coafor = coiffeur s.m.
    coafura = coiffure s.f.
    coagula = se coaguler.
    coaja = (de copac) écorce s.f. (de fructe, legume) pelure s.f., épluchure s.f. (de ou) coque s.f. (de pâine) croûte s.f. (de nucă) coquille s.f. (de lămâie) zeste s.m.
    coala = feuille s.f.: O coală de hârtie une feuille de papier.
    coalitie = coalition s.f.
    coaliza = se coaliser.
    coama = (de păr) criniere s.f. (culme) crête s.f.
    coapsa = cuisse s.f.
    coarda = corde s.f.: Corzile unei viori les cordes d'un violon.
    coasa = faux s.f.
    coase = coudre.
    coasta = (os toracic) côte s.f. (parte laterală a corpului) flanc s.m., côté s.m. (pantă) pente s.f. (mal, ţărm) côte s.f.
    cobai = (zool.) cobaye [kbaj] s.m.
    cobi = vt. présager un malheur. vi. être de mauvais augure.
    cobilita = palanche s.f.
    coborâre = descente s.f.: abaissement s.m.
    coborâtor = (despre drumuri, terenuri) incliné (-ée), en pente. (despre game) descendant(-ante). s.m.f. descendant(-ante).
    coborî = vi. descendre (se conjugă cu être): Călătorii coboară din tren les voyageurs descendent du train. baisser: Termometrul coboară le thermometre baisse. vt. descendre (se conjugă cu avoir): El a coborât valiza il a descendu la valise. (a lăsa în jos) baisser: A coborât storul il a baissé le store. vr. s'abaisser.
    coc = chignon s.m.
    coca = pâte s.f.
    cocarda = cocarde s.f.
    cocean = (de porumb) tige de maïs s.f. (ştiulete) rafle s.f.
    cochet = coquet(-ette).
    cocheta = coqueter.
    cochetarie = coquetterie s.f.
    cochilie = coquille s.f.
    cocina = porcherie s.f.
    cocioaba = masure s.f., taudis s.m.
    cocleala = vert-de-gris s.m. invar.
    cocli = se couvrir de vert-de-gris.
    coclit = vert-de-grisé(-ée).
    cocoasa = bosse s.f.
    cocolos = boule s.f.: Cocoloş de hârtie boule de papier. (în mâncare) grumeau (pl. x) s.m.
    cocolosi = vt. (a muşamaliza) étouffer. (a răsfăţa) gâter, choyer. (a mototoli) chiffonner. vr. (a se înfofoli) s'emmitoufler. (a se mototoli) se chiffonner.
    cocor = grue s.f.
    cocos = coq s.m. (la puşcă) chien de fusil s.m.
    cocosa = se voûter.
    cocosat = bossu(-ue).
    cocota = vr. (se) percher, (se) jucher.
    cocs = coke s.m.
    coctail = cocktail s.m.
    cod = code s.m.: Codul muncii le code du travail.
    codas = traînard(-arde).
    codi = hésiter. reculer devant une difficulté.
    codru = forêt épaisse s.f. (în expr.) Un codru de pâine un quignon (de pain) s.m.
    coechipier = coéquipier(-iere).
    coeficient = coefficient s.m.
    coerent = cohérent(-ente).
    coerenta = cohérence s.f.
    coexista = coexister.
    coexistenta = coexistence s.f.
    coeziune = cohésion s.f.
    cofa = seille s.f.; broc s.m.
    cofetar = (producător, vânzător de prăjituri) pâtissier s.m. (producător, vânzător de bomboane şi alte zaharicale) confiseur s.m.
    cofetarie = (în care se vând prăjituri) pâtisserie s.f. (în care se vând bomboane şi alte zaharicale) confiserie s.f.
    cofraj = coffrage s.m.
    coif = casque s.m.
    coincide = coïncider.
    coincidenta = coïncidence s.f.
    cointeresa = coïntéresser.
    coji = (copaci) écorcer. (fructe) peler. (legume) éplucher, peler. (nuci) écaler. vr. (despre epidermă) se desquamer. (despre perete) s'écailler.
    cojoc = touloupe s.f.
    cojocar = pelletier-fourreur s.m.
    cojocarie = pelleterie s.f., atelier ou boutique du pelletier-fourreur s.m.
    colabora = collaborer.
    colaborare = collaboration s.f.
    colaborationist = collabora-tioniste s.m.f., collabo s.m.f. (fam.)
    colaborator = collaborateur (-trice).
    colac = gimblette s.f. (în expr.) Colac de salvare bouée de sauvetage s.f. Colac peste pupăză par surcroît de malheur.
    colan = collier s.m.
    colateral = collatéral (-ale; m. pl. -aux).
    colcai = (a mişuna) grouiller, foisonner, fourmiller
    colea = ici. (în expr.) Ba ici, ba colea tantôt ci, tantôt lа.
    colecta = collecter.
    colecta = collecte s.f.
    colectie = collection s.f.
    colectiona = vt. collectionner.
    colectionar = collectionneur (-euse).
    colectiv = adj. collectif(-ive). s.n. équipe s.f., groupe s.m.: Un colectiv de cercetători une équipe de cher-cheurs. (în expr.) Muncă în colectiv travail d'équipe.
    colectivist = membre d'une coopérative agricole de production.
    colectivitate = collectivité s.f.
    colectiviza = collectiviser.
    colectivizare = collectivisation s.f.
    colector = adj. collecteur(-trice). s.m., s.n. collecteur s.m.
    coleg = (de şcoală) camarade s.m.f.: Coleg de clasă camarade de classe. (de profesie) collegue s.m.f.
    colegial = collégial (-ale; m. pl. -aux).
    colegiu = college s.m.
    colet = colis s.m.
    coliba = chaumiere s.f., hutte s.f.
    colier = collier s.m.
    colina = colline s.f.; butte s.f.
    colind = (muz.) noël s.m.
    colinda = chanter des noëls. (a umbla) flâner, errer.
    colindator = chanteur(-euse) de noëls.
    colivie = cage s.f.
    colo = lа, lа-bas. (în De colo până colo a) d'un endroit а l'autre; b) d'ici, lа. Când colo et c'est... qui (que): Îl aşteptam pe el şi când colo a venit ea, je l'attendais lui et c'est elle qui est venue. Se vede cât colo ça creve les yeux.
    coloana = colonne s.f.
    colocatar = colocataire s.m.f.
    colocviu = colloque s.m.
    colonada = collonnade s.f.
    colonel = colonel s.m.
    colonial = colonial(-ale; m.pl. -iaux).
    coloniale = denrées d'épicerie s.f. pl.
    colonialism = colonialisme s.m.
    colonialist = colonialiste adj., s.m.
    colonie = (în expr.) Apă de colonie eau de Cologne. colonie s.f. colonie s.f.: Colonie de copii colonie d'enfants.
    coloniza = coloniser.
    colonizare = colonisation s.f.
    colonizator = colonisateur (-trice)
    colora = vt. colorer: Soarele colorează asfinţitul le soleil colore le couchant. (a aplica culori, mai ales pe hârtie) colorier. vr. se colorer.
    colorant = adj. colorant(-ante). s.m. colorant s.m.
    colorare = coloration s.f.
    colorat = coloré(-ée). (despre hărţi, desene) colorié (-ée). (în expr.) Creion colorat crayon de couleur.
    colorit = coloris s.m.
    colos = colosse s.m.
    colosal = colossal(-ale; m.pl. -aux).
    colporta = colporter.
    colportor = colporteur(-euse) de nouvelles.
    colt = coin s.m.: La colţul străzii au coin de la rue. encoignure s.f.: Patul era aşezat în colţ le lit était placé dans l'encoignure. (colţ retras, ungher) recoin s.m. (în expr.) A da din colţ în colţ être aux abois. s.m. (la unele animale) croc s.m.: Colţii câinelui les crocs du chien. (cu determinări) Colţii elefantului, ai mistreţului les défenses de l'éléphant, du sanglier. (de stâncă) pic s.m. (în expr.) A-şi arăta colţii montrer ses crocs. Floare-de-colţ edelweiss s.m., immortelle des neiges s.f.
    coltar = (la bocanci de munte) crampon s.m.
    coltos = (arţăgos) hargneux (-euse).
    coltuc = coin de pain s.m., quignon s.m.
    colturos = anguleux(-euse).
    comanda = commander.
    comanda = commande s.f. commandement s.m.: Ton de comandă ton de commandement. (în expr.) La comandă sur commande. Haine de comandă habits sur mesure.
    comandament = commandement s.m.
    comandant = commandant s.m.
    combatant = combattant (-ante).
    combate = combattre.
    combativ = combatif(-ive).
    combativitate = combativité s.f.
    combina = combiner.
    combina = moissonneuse-batteuse s.f.
    combinatie = combinaison s.f.
    combinezon = (articol de lenjerie pentru femei) sous-vêtement s.m., combinaison s.f. (salopetă) bleu de travail s.m.
    combustibil = combustible s.m.
    comedie = comédie s.f.
    comemora = commémorer.
    comemorare = commémoration s.f.
    comemorativ = commémoratif (-ive).
    comenta = commenter.
    comentariu = commentaire s.m.
    comentator = commentateur (-trice)
    comercial = commercial(-ale; m.pl. -iaux).
    comercializa = commercialiser.
    comercializare = commercialisation s.f.
    comerciant = commerçant (-ante).
    comert = commerce s.m.
    comesean = convive s.m.
    comestibil = comestible.
    cometa = comete s.f.
    comic = comique adj., s.m.
    comicarie = drôlerie s.f., bouffon-nerie s.f.
    comisar = commissaire s.m.
    comisie = commission s.f., jury s.m.
    comision = commission s.f.
    comisionar = commissionnaire s.m. (în hoteluri) groom [grum] s.m., chasseur s.m.
    comite = commettre.
    comitet = comité s.m.
    comoara = trésor s.m.
    comod = commode.
    comoditate = commodité s.f.; Din comoditate par commodité.
    compact = compact(-acte).
    companie = compagnie s.f.
    compara = (se) comparer.
    comparabil = comparable.
    comparatie = comparaison s.f. (în expr.) A nu suferi comparaţie être hors pair.
    comparativ = adj. comparatif (-ive). adv. comparativement. s.n. (gram.) comparatif s.m.
    compartiment = compartiment s.m.
    compas = compas s.m.
    compatibil = compatible.
    compatibilitate = compatibilité s.f.
    compatimi = plaindre (qqn).
    compatimire = compassion s.f.
    compatimitor = compatissant (-ante).
    compatriot = compatriote s.m.f.
    compensa = compenser.
    compensatie = compensation s.f.
    competent = compétent (-ente).
    competenta = compétence s.f.
    competitie = compétition s.f.
    compila = compiler.
    compilatie = compilation s.f.
    complacea = se complaire.
    complement = complément.
    complementar = complémentaire.
    complet = adj. complet(-ete). adv. completement.
    completa = compléter. remplir: A completa un formular remplir un formulaire.
    completare = (la o lucrare) complément s.m., addenda [adßda] s.m. (adăugare) addition s.f. (la un spectacol) supplément s.m.
    complex = complexe adj., s.m.
    complexitate = complexité s.f.
    complezenta = complaisance s.f.
    complica = (se) compliquer. (a (se) agrava) (s')aggraver. (a (se) încurca) (s')embrouiller.
    complicat = compliqué (-ée). (încurcat) embrouillé (-ée), confus (-use).
    complicatie = complication s.f. (încurcătură) confusion s.f. (agravare) aggravation s.f.
    complice = complice s.m.f.
    complicitate = complicité s.f.
    compliment = compliment s.m.
    complot = complot s.m.
    complota = comploter.
    component = adj. composant (-ante). s.n. composant s.m.
    componenta = composition s.f., structure s.f.
    comporta = vt. comporter, impliquer: Orice regulă comportă excepţii toute regle comporte des exceptions. vr. se comporter; se conduire.
    compot = compote s.f.
    compozitie = composition s.f.
    compozitor = compositeur s.m.
    compresa = compresse s.f.
    compresor = compresseur s.m.
    comprima = comprimer.
    comprimare = compression s.f.
    comprimat = adj. comprimé (-ée). s.n. comprimé s.m.
    compromis = adj. compromis (-ise). s.n. compromis s.m.
    compromitator = compromettant(-ante).
    compromite = (se) compromettre.
    compromitere = compromission s.f.
    compune = (se) composer.
    comun = commun(-une): Interese comune intérêts communs. (obişnuit, banal) commun(-une), banal(-ale; m.pl. -als): Un loc comun un lieu commun. (în expr.) În comun en commun. A nu avea nimic comun cu cineva n'avoir rien de commun avec qqn. (de proastă calitate) ordinaire, de mauvaise qualité.
    comuna = commune s.f.
    comunal = communal(-ale; m.pl. -aux).
    comunica = communiquer.
    comunicare = communication s.f.
    comunicat = communiqué s.m.
    comunicatie = communication s.f.
    comunicativ = communicatif (-ive).
    comunism = communisme s.m.
    comunist = communiste.
    comunitate = communauté s.f.
    comutator = commutateur s.m.
    con = cône s.m. (în expr.) Con de brad pomme de pin.
    conac = manoir s.m.
    concav = concave.
    concedia = congédier, licencier, renvoyer.
    concediu = congé s.m., vacances s.f.pl.
    concentra = (se) concentrer.
    concentrare = concentration s.f.
    concentratie = concentration s.f.
    concentric = concentrique.
    concepe = concevoir.
    conceptie = conception s.f.
    concern = trust s.m.
    concert = concert s.m.: Sală de concerte salle de concerts. (partitura unui concert) concerto s.m.: Un concert de Mozart un concerto de Mozart.
    concertist = concertiste s.m.
    concesie = concession s.f.
    concetatean = concitoyen (-yen-ne).
    conchide = conclure.
    concilia = concilier.
    conciliant = conciliant(-ante).
    conciliator = conciliateur (-trice).
    conciliere = conciliation s.f.
    concis = concis(-ise).
    concizie = concision s.f.
    concludent = concluant(-ante).
    concluzie = conclusion s.f.
    concomitent = concomitant (-ante).
    concorda = concorder, correspondre.
    concordanta = concordance s.f., correspondance s.f. (gram.) concordance s.f.
    concret = concret(-ete).
    concretiza = (se) concrétiser, (se) matérialiser.
    concura = concourir.
    concurent = concurrent (-ente).
    concurenta = concurrence s.f.
    concurs = concours s.m.
    condamna = condamner [kÝdane].
    condamnabil = condamnable [kÝdanabl]; blâmable.
    condamnare = condamnation [kÝdanasjÝ] s.f.
    condamnat = condamné(-ée) [kÝdane] s.m.f.
    condei = porte-plume s.m. (fig.) plume s.f.: Nu trăieşte decât din condeiul lui il ne vit que de sa plume. (în expr.) A scrie din fuga condeiului écrire au courant de la plume.
    condensa = (se) condenser.
    condensare = condensation s.f.
    condensator = condensateur s.m.
    condescendent = condescendant(-ante).
    condescendenta = condescendance s.f.
    condica = registre s.m.
    condiment = condiment s.m., épice s.f.
    condimenta = épicer, assaisonner.
    conditie = condition s.f. (în expr.) Cu condiţia să а condition que (urmat de conjunctiv), а condition de (urmat de infinitiv).
    conditiona = conditionner.
    conditional = conditionnel(-elle). s.n. (gram.) conditionnel s.m.
    conditionare = conditionnement s.m.
    condoleante = condoléances s.f.pl.
    conducator = adj. conducteur (-trice): Metal bun conducător de electricitate métal bon conducteur d'électricité. directeur(-trice). s.m.f. dirigeant(-eante), chef s.m.
    conduce = vr. (se) diriger, (se) conduire.
    conducere = direction s.f.; conduite s.f.
    conducta = conduit s.m., tuyau s.m., conduite s.f: Conductă de apă, electricitate conduit (conduite) d'eau, d'électricité.
    conductor = (de tren) contrôleur s.m. s.n. (electric) conducteur s.m.
    conduita = conduite s.f., comportement s.m.
    conecta = connecter.
    conexiune = connexion s.f.
    confectie = confection s.f.: Casă de confecţii maison de confection. prêt-а-porter (pl. prêts-а-porter) s.m.
    confectiona = confectionner.
    confectionare = confection s.f.
    confederatie = confédération s.f.
    conferentiar = conférencier (-iere). (grad universitar) maître de conférences s.m.
    conferi = conférer.
    conferinta = conférence s.f.
    confesiune = confession s.f.
    confeti = confettis s.m.pl.
    confidenta = confidence s.f.
    confidential = confidentiel (-ielle).
    configuratie = configuration s.f.
    confirma = confirmer, attester. (în expr.) A confirma primirea (unui lucru) accuser réception (de qqch.).
    confirmare = confirmation s.f., attestation s.f.
    confisca = confisquer.
    confiscare = confiscation s.f.
    conflagratie = conflagration s.f.
    conflict = conflit s.m. (într-o operă literară) intrigue s.f., action s.f.
    conform = adj. conforme. adv. conformément.
    conforma = se conformer.
    conformatie = conformation s.f.
    conformitate = conformité s.f.
    confort = confort s.m.
    confortabil = confortable.
    confrate = confrere s.m.
    confrunta = confronter.
    confunda = confondre, faire une confusion.
    confuz = adj. confus(-use). adv. confusément.
    confuzie = confusion s.f.
    congela = congeler, surgeler.
    congelare = congélation s.f.
    congestie = congestion s.f.
    congres = congres s.m.
    coniac = cognac s.m.
    conic = conique.
    conifer = (bot.) conifere s.m.
    conjuga = vr. (se) conjuguer.
    conjugal = conjugal(-ale; m. pl. -aux).
    conjugare = (gram.) conjugaison s.f.
    conjunctie = (gram.) conjonction s.f.
    conjunctiv = adj. conjonctif (-ive): Ţesut conjunctiv tissu conjonctif. (gram.) subjonctif (-ive): Modul conjunctiv le mode subjonctif. s.n. (gram.) subjonctif s.m.
    conjunctura = conjoncture s.f.
    conlocuitor = cohabitant (-ante).
    conlucra = collaborer.
    conopida = chou-fleur (pl. choux-fleurs) s.m.
    consacra = vr. (se ) consacrer.
    consacrare = consécration s.f.
    consatean = pays (payse).
    consecinta = conséquence s.f. (în expr.) În consecinţă a) par conséquent, donc; b) en consé-quence.
    consecutiv = consécutif (-ive).
    consecvent = adj. conséquent (-ente). adv. conséquemment.
    consemn = consigne s.f.; ordre s.m.
    consemna = consigner.
    conserva = vr. (se) conserver.
    conserva = conserve s.f.
    conservare = conservation s.f.
    conservator = adj. conservateur (-trice). s.n. conservatoire s.m.
    consfatui = se concerter, se consulter, délibérer vi.
    consfatuire = délibération s.f., conciliabule s.m.
    consfinti = consacrer; sanctionner.
    consfintire = consécration s.f.; sanction s.f.
    considera = vr. (se) considérer. vt. envisager
    considerabil = considérable.
    considerare = considération s.f.: A lua în considerare prendre en considération.
    consideratie = considération s.f.
    consignatie = consignation s.f.
    consilier = conseiller s.m.
    consiliu = conseil s.m.
    consimtamânt = assentiment s.m., consentement s.m., acquiescement s.m.: A-şi da consimţământul donner son assentiment, consentir (а qqch).
    consimti = consentir vi. (cu prep. а), acquiescer(cu prep. а), donner son assentiment. vi.
    consista = consister.
    consistent = consistant(-ante).
    consistenta = consistance s.f.
    consoana = consonne s.f.
    consola = vr. (se) consoler.
    consolare = consolation s.f.
    consolida = consolider.
    conspect = abrégé s.m., résumé s.m.
    conspira = conspirer.
    conspiratie = conspiration s.f.
    conspirativ = conspiratif(-ive).
    conspirator = conspirateur (-trice).
    consta = consister.
    constant = constant(-ante).
    constanta = constance s.f.
    constata = constater.
    constatare = constatation s.f.
    constelatie = constellation s.f.
    consterna = consterner.
    consternare = consternation, stupeur s.f., stupéfaction
    consternat = consterné(-ée).
    constient = conscient(-ente).
    constiincios = adj. consciencieux (-euse). adv. consciencieusement.
    constiinciozitate = sérieux s.m.: S-a remarcat prin conştiinciozitatea lui il s'est fait remarquer par son sérieux. (în expr.) Cu conştiinciozitate consciencieusement, scrupuleusement.
    constiinta = conscience s.f. (în expr.) A fi cu conştiinţa împăcată avoir la conscience nette. Cu mâna pe conştiinţă en toute sincérité.
    constipa = constiper.
    constipatie = constipation s.f.
    constitui = (se) constituer.
    constituire = constitution s.f.
    constitutie = constitution s.f.
    constitutional = constitutionnel (-elle).
    constitutiv = constitutif(-ive).
    constrânge = contraindre.
    constrângere = contrainte s.f.
    constructie = construction s.f., édification s.f. (clădire) bâtiment s.m., édifice s.m., bâtisse s.f
    constructiv = constructif(-ive).
    constructor = constructeur(-trice) s.m., adj.
    construi = construire, batir, édifier.
    construire = construction s.f., édification s.f.
    consul = consul s.m.
    consulat = consulat s.m.
    consult = (med.) consultation s.f.
    consulta = (se) consulter.
    consultatie = consultation s.f.
    consultativ = consultatif (-ive).
    consum = consommation s.f.
    consuma = vt. (a mânca) consommer: A consuma fructe consommer des fruits. consumer: Acest motor consumă multă benzină, ce moteur consume beaucoup d'essence. (fig.) consumer, épuiser: Grijile îl consumau les soucis le consumaient. vr. se consumer.
    consumatie = consommation s.f.
    cont = compte [kÝt] s.m.
    conta = compter [kÝte] (cu prep. sur): A conta pe cineva (ceva) compter sur qqn. (qqch.)
    contabil = comptable [kÝtabl] s.m., adj.
    contabilitate = comptabilité [kÝtabilite] s.f.
    contact = contact s.m.
    contagios = (med.) contagieux (-ieuse).
    contagiune = (med.) contagion s.f.
    container = conteneur [kÝtnoer] s.m.
    contamina = (med.) contaminer.
    contaminare = (med.) contamination s.f.
    conte = comte [kÝt] s.m.
    contempla = contempler.
    contemplare = contemplation s.f.
    contemplatie = contemplation s.f.
    contemplativ = contemplatif (-ive).
    contemporan = contemporain (-aine).
    conteni = cesser.
    contesa = comtesse s.f.
    contesta = contester.
    contestabil = contestable.
    contestatie = contestation s.f.
    context = contexte s.m.
    contine = contenir.
    continent = continent s.m.
    continental = continental(-ale; m. pl. -aux).
    contingent = contingent s.m., classe s.f.
    contingenta = contingence s.f.
    continua = continuer.
    continuare = continuation s.f.; suite s.f. (în expr.) În continuare a) sans interruption; b) par la suite.
    continuitate = continuité s.f.
    continut = contenu s.m.
    continuu = adj. continu(-ue): Curent continuu courant continu. continuel(-elle): Eforturi continue des efforts continuels. adv. sans arrêt; sans cesse.
    contopi = fusionner vi., s'unir.
    contopire = fusion s f., union s.f.
    contopist = gratte-papier (pl. gratte-papiers) s.m., rond-de-cuir (pl. ronds-de-cuir) s.m.
    contor = compteur [kÝtoer] s.m.
    contra = contre (în expr.) Din contra au contraire.
    contraatac = contre-attaque (pl. contre-attaques) s.f.
    contraataca = contre-attaquer.
    contrabanda = contrebande s.f.
    contrabandist = contre-bandier(-iere).
    contrabas = contrebasse s.f.
    contracara = contrecarrer.
    contract = contract s.m.
    contracta = contracter: A contracta o datorie contracter une dette. contracta vt., vr. (se) contracter: Metalele se contractă la frig les métaux se contractent au froid.
    contractare = engagement contractuel s.m. contractare s.f. contraction s.f.: Contractarea metalelor la contraction des métaux.
    contractie = contraction s.f.
    contradictie = contradiction s.f.
    contradictoriu = contradictoire.
    contraface = contrefaire.
    contrafort = contrefort s.m.
    contragreutate = contrepoids s.m.
    contraindicat = contre-indiqué(-ée).
    contraindicatie = contre-indication (pl. contre-indications) s.f.
    contramaistru = contremaître s.m.
    contramanda = contremander, décommander.
    contraofensiva = contre-offensive s.f.
    contrapagina = verso s.m.
    contrapunct = (muz.) contrepoint s.m.
    contrar = adj. contraire, opposé (-ée). adv. contrairement,
    contrarevolutie = contre-révolution (pl. contre-révolutions) s.f.
    contraria = contrarier.
    contrariu = contraire s.m.
    contrast = contraste s.m.
    contrasta = contraster.
    contratimp = contretemps s.m. În contratimp а contretemps.
    contravaloare = contre-valeur (pl. contre-valeurs) s.f.
    contraveni = contrevenir (cu prep. а), enfreindre vt.
    contraventie = contravention s.f.
    contrazice = (se) contredire.
    contrazicere = contradiction s.f.
    contribuabil = contribuable s.m.f.
    contribui = contribuer.
    contributie = contribution s.f.
    control = contrôle s.m.
    controla = contrôler.
    controlor = contrôleur (-euse).
    controversa = controverse s.f.
    contur = contour s.m.
    convalescent = convalescent (-ente).
    convalescenta = convalescence s.f.
    convenabil = convenable, acceptable.
    conveni = convenir.
    conventie = convention s.f.
    conventional = conventionnel (-elle).
    converge = converger.
    convergent = convergent (-ente).
    conversa = converser, causer, s'entretenir vr.
    conversatie = conversation s.f., causerie s.f., entretien s.m.
    converti = (se) convertir.
    convertire = conversion s.f.
    convex = convexe.
    convingator = convaincant (-ante), concluant(-ante).
    convinge = (se) convaincre.
    convingere = conviction s.f.
    convoca = convoquer.
    convocare = convocation s.f.
    convoi = convoi s.m.
    convorbire = entretien s.m., discussion s.f.
    coopera = coopérer.
    cooperare = coopération s.f.
    cooperatie = coopération s.f.
    cooperativa = coopérative s.f.: Cooperativă agricolă de producţie coopérative agricole de production.
    cooperator = coopérateur (-trice).
    coopta = coopter.
    cooptare = cooptation s.f.
    coordona = coordonner.
    coordonare = coordination s.f.
    coordonata = coordonnée s.f.
    coordonator = coordon-nateur(-trice).
    copac = arbre s.m.
    copaie = pétrin s.m.
    copca = (la haine) agrafe s.f. (în expr.) A se duce pe copcă s'en aller а vau-l'eau.
    coperta = couverture s.f.
    copia = copier.
    copie = copie s.f.
    copil = enfant s.m. (cu determinări) Copil mic bébé s.m., nourrisson s.m. Copil minune enfant prodige s.m.
    copila = enfant s.f. (fiică) fille s.f.
    copilaresc = enfantin(-ine), puéril (-ile).
    copilari = passer son enfance: A copilărit la ţară il a passé son enfance а la campagne.
    copilarie = enfance s.f. (fig.) enfantillage s.m.
    copilaros = enfantin(-ine), puéril (-ile).
    copios = copieux(-ieuse), abondant(-ante).
    copita = sabot s.m.
    coplesi = combler: A copleşi pe cineva de onoruri combler qqn. d'honneurs. accabler: E copleşit de griji il est accablé de soucis.
    coplesitor = accablant(-ante).
    copoi = lévrier s.m., limier s.m.
    coproductie = coproduction s.f.
    copt = adj. (despre fructe şi plante) mûr(-e). (despre alimente) cuit (-ite): Pâine bine coaptă du pain bien cuit. (fig.) mûr(-e): Are o minte coaptă il a un esprit mûr. (în expr.) Cartofi copţi des pom-mes de terre en robe de chambre. s.n. cuisson s.f.: Coptul pâinii la cuisson du pain. (în expr.) Merele dau în copt les pommes commencent а mûrir.
    cor = choeur [koer] s.m.
    corabie = bateau а voiles s.m., navire а voiles s.m.
    corabier = navigateur s.m., marin s.m.
    coral = (zool.) corail [kraj] (pl. -aux) s.m.
    corb = corbeau s.m.
    corci = (despre animale) se croiser. (despre plante) s'hybrider.
    corcit = (despre animale) croisé-(-ée); (despre câini) mâtiné (-ée). (despre plante) hybride adj., s.m.
    corcitura = (animal) bâtard(-arde). (plantă sau animal) hybride s.m.
    corcodus = mirabellier s.m.
    corcodusa = mirabelle s.f.
    cord = (med.) c©ur s.m.
    cordial = adj. cordial(-ale; m. pl. -aux). adv. cordialement.
    cordialitate = cordialité s.f.
    cordon = (cingătoare) ceinture s.f. cordon s.m.: Cordon sanitar cordon sanitaire.
    corean = adj. coréen(-enne). s.m.f. (cu maj.).
    corect = adj. correct(-cte). adv. correctement.
    corecta = corriger.
    corectie = correction s.f.
    corectitudine = exactitude s.f., fidélité s.f., justesse s.f.: Corectitudinea unei traduceri l'exactitude d'une traduction. droiture s.f.: El e de o mare corectitudine il est d'une grande droiture.
    corector = correcteur(-trice).
    corectura = correction s.f. (de tipografie) épreuve s.f.
    coregrafie = chorégraphie [kre-grafi] s.f.
    corelatie = corrélation s.f.
    coresponda = correspondre, entretenir une correspondance.
    corespondent = correspondant(-ante) s.m.f., adj.
    corespondenta = correspondance s.f. courrier s.m.: factorul a adus corespondenţa le facteur a apporté le courrier. (gram.) concordance s.f.: Corespondenţa timpurilor la concordance des temps.
    corespunde = correspondre.
    corespunzator = correspondant (-ante).
    coridor = corridor s.m., couloir s.m.
    corifeu = coryphée s.m.
    corigent = éleve ajourné (-ée). (în expr.) A ramâne corigent être ajourné.
    corigenta = examen de repêchage s.m.
    corija = (se) corriger.
    corist = choriste [krist] s.m.f.
    corn = (bot.) cornouiller s.m. (muz.) cor s.m. (de vânatoare) cor s.m. s.n. corne s.f.: Coarnele boului les cornes du boeuf. (cu determinări) Coarnele cerbului les bois (les ramures) du cerf. Coarnele plugului les mancherons de la charrue. Cornul lunii le croissant de la lune. (franzeluţă în formă de semilună) croissant s.m.
    cornut = cornu(-ue).
    coroana = couronne s.f.
    corobora = corroborer.
    coroborare = corroboration s.f.
    coroiat = (despre cioc) crochu (-ue). (despre nas) aquilin adj. m.
    corola = (bot.) corolle s.f.
    corolar = corollaire s.m.
    corosiv = corrosif (-ive).
    coroziune = corrosion s.f.
    corp = corps s.m.: Corpul omenesc le corps humain. Corpul didactic le corps enseignant. (în expr.) O luptă corp la corp un combat corps а corps.
    corporal = corporel(-elle).
    corporatie = corporation s.f.
    corpuscul = corpuscule s.m.
    corsaj = corsage s.m.
    corsar = corsaire s.m.
    corset = corset s.m.
    cort = tente s.f.
    cortegiu = cortege s.m.
    cortina = rideau s.m.
    corupe = (se) corrompre.
    corupt = corrompu(-ne).
    coruptie = corruption s.f.
    corvoada = corvée s.f.
    cos = panier s.m., cabas s.m. corbeille s.f.: Coş cu flori corbeille de fleurs. (cu determinări) Coş pentru evacuarea fumului cheminée s.f. Coş la jocul de baschet panier de basket-ball. Coşul pieptului la cavité thoracique, la poitrine. (med.) bouton s.m.
    cosar = (pentru animale) claie de parc (а bestiaux) s.f. (pentru porumb) grange s.f. s.m. ramoneur s.m.
    cosas = faucheur s.m.
    cosciug = cercueil s.m., biere s.f.
    coscovi = (despre tencuială, zugrăveală) s'écailler.
    cosi = faucher.
    cosit = fauchage s.m.
    cosita = natte s.f., tresse s.f.
    cositor = étain s.m.
    cositori = étamer.
    cosmar = cauchemar s.m.
    cosmetic = cosmétique adj., s.m.
    cosmetica = cosmétique s.f.
    cosmic = cosmique.
    cosmonaut = cosmonaute s.m.f.
    cosmopolit = cosmopolite.
    cosmopolitism = cosmopolitisme s.m.
    cosmos = cosmos s.m.
    cosnita = panier а provisions s.m.
    cost = coût s.m. (în expr.) Preţ de cost prix de revient. A vinde în cost vendre а prix coûtant. A vinde sub cost vendre а perte.
    costa = coûter: Cât costă? combien cela coûte-t-il? cela coûte combien? qu'est-ce que cela coûte?
    costisa = pente s.f., flanc de coteau s.m.
    costisitor = coûteux(-euse).
    costita = côtelette s.f.
    costum = costume s.m.: Un costum naţional un costume national. (bărbătesc) complet s.m., costume s.m. (pentru femei) tailleur s.m. (în expr.) Costum de baie (pentru bărbaţi) culotte de bain, slip; (pentru femei) maillot (de bain).
    costuma = se costumer.
    cot = coude s.m. tournant s.m.: Şoseaua face un cot la route fait un tournant (în expr.) A munci cot la cot travailler coude а coude. A da din coate faire jouer les coudes. A-şi da cu cotul se donner des coups de coude. s.m. (în expr.) A scoate limba de un cot être hors d'haleine.
    cota = (cotă-parte) contribution s.f., quote-part s.f. (înălţime) cote s.f. (în expr.) Cotele apelor les niveaux des eaux.
    cotcodaci = glousser.
    cotet = (pentru păsări) poulailler s.m. (pentru câine) niche s.f. (pentru porci) étable а cochon s.f.
    coti = tourner.
    cotidian = adj. quotidien (-ienne). s.n. quotidien s.m., journal (pl. -aux) s.m.
    cotitura = tournant s.m.
    cotiza = cotiser.
    cotizatie = cotisation s.f.
    cotlet = côtelette s.f.
    cotofana = (zool.) pie s.f.
    cotoi = matou s.m.
    cotonogeala = rossée s.f.
    cotonogi = rosser.
    cotor = (tulpină) tige s.f. (la un chitanţier, bonier) souche s.f.; talon s.m.
    cotrobai = fouiller, fureter; fouiner.
    cotropi = envahir.
    cotropire = envahissement s.m.
    cotropitor = adj. envahissant (-ante). s.m. envahisseur. s.m.
    covârsi = accabler
    covârsitor = accablant (-ante): O mărturie covârşitoare un témoignage accablant. écrasant(-ante): Majoritate covârşitoare majorité écrasante.
    covata = pétrin s.m.
    coverta = (mar.) pont supérieur (d'un navire) s.m.
    coviltir = bâche s.f.
    covor = tapis s.m.
    covrig = craquelin rond s.m. (în expr.) A se face covrig se recroqueviller.
    cozonac = brioche s.f.
    cozoroc = visiere s.f.
    craca = branche s.f.
    craciun = Noël s.m.
    crâcni = rouspéter.
    crainic = speaker [spikoer] s.m., speakerine [spikrin] s.f. s.m. (vestitor) héraut s.m.
    crama = pressoir s.m.; chai s.m.
    crampa = (med.) crampe s.f.
    crâmpei = morceau s.m., bout s.m.; fragment s.m.
    crampona = se cramponner.
    crâncen = acharné(-ée), cruel (-elle), violent(-ente): O luptă crâncenă un combat acharné.
    crâng = forêt de jeunes arbres s.f.
    craniu = crâne s.m.
    crap = carpe s.f.
    crapa = se fendre vr.: Zidul a crăpat le mur s'est fendu. se fêler vr.: Geamul a crăpat la vitre s'est fêlée. se fendiller vr.: Stratul de vopsea a crăpat la couche de peinture s'est fendillée. (despre epidermă) se gercer vr., se fendiller vr. (în expr.) A crăpa de ciudă crever de dépit. E un ger de crapă pietrele il gele а pierre fendre. vt. fendre: A crăpa lemne fendre du bois. vt., vr. (s')entrouvrir, (s')entrebâiller. (în expr.) Se crapă de ziuă le jour point.
    crapatura = fente s.f. (la un obiect casabil) fêlure s.f. (pe epidermă) gerçure s.f. (adâncă) crevasse s.f., faille s.f. (foarte subţire) fissure s.f.
    crater = cratere s.m.
    cratita = casserole s.f.
    cravasa = cravache s.f.
    cravata = cravate s.f.
    créa = créer.
    creanga = branche s.f., rameau (pl. -x) s.m.
    creasta = (la unele păsări de curte) crête s.f. (moţ de pene) huppe s.f. (de munte, deal) crête s.f., cime s.f.
    creatie = création s.f.
    creator = créateur (-trice).
    creatura = créature s.f.
    crede = vt. croire: Cred ceea ce spuneţi je crois ce que vous dites. vi. croire: A crede în ceva croire а une chose. A crede în cineva croire en qqn. (în expr.) Cred şi eu je (le) crois bien. A nu-şi crede ochilor ne pas en croire ses yeux. vr. se croire.
    credincios = fidele, dévoué(-ée).
    credinta = foi s.f.: Un om de bună (rea) credinţă un homme de bonne (mauvaise) foi. conviction s.f., croyance s.f.: Am credinţa că va reuşi j'ai la conviction qu'il réussira. fidélité s.f., dévouement s.m.: A servi cu credinţă servir avec fidélité.
    credit = crédit s.m.: A vinde pe credit vendre а crédit.
    credita = créditer.
    creditor = adj. (despre instituţii sau operaţiuni financiare) créditeur(-tri-ce). s.m.f. créancier(-iere).
    credul = crédule, naïf(-ive).
    creier = (organ al gândirii) cerveau s.m. (creier de animal consumat ca aliment) cervelle s.f. (cu determinări) Creierul mic le cervelet. Creierul mare le cerveau.
    creion = crayon s.m. (cu determinări) Creion colorat crayon de couleur. Creion chimic crayon indélébile. Creion de sprâncene crayon а sourcils.
    creiona = crayonner, esquisser.
    crem = creme adj. invar.
    crema = creme s.f.: Cremă de ciocolată creme au chocolat. (cu determinări) Cremă de ghete cirage s.m. Cremă de ras creme а raser. Cremă de faţă creme de beauté.
    crematoriu = crématoire s.m.
    cremene = silex s.m.
    crenel = créneau s.m.
    crenvurst = hot-dog s.m.
    crepuscul = crépuscule s.m.
    crepuscular = crépusculaire.
    cresa = creche s.f.
    crescator = éleveur(-euse) s.m.f.
    crescatorie = ferme d'élevage s.f.
    cresta = entailler: A cresta un arbore entailler un arbre.
    crestatura = entaille s.f.
    creste = vi. (despre copii) grandir. (despre plante) pousser, croître. (despre păr, barbă) pousser. (despre ape) grossir. (despre salarii, preţuri) augmenter. (despre aluat) lever. (despre sentimente, emoţii) s'accroître vr., grandir, augmenter. vt. élever: A creşte copii, animale élever des enfants, des animaux.
    crestere = (a copiilor) croissance s.f., développement s.m., éducation s.f. (a plantelor, a părului) croissance s.f. (a apelor) crue s.f. (a animalelor) élevage s.m. (a salariilor) augmentation s.f. (a preţurilor) hausse s.f. (în expr.) Fără creştere mal élevé.
    crestet = tête s.f.: Din crestet până în tălpi de la tête aux pieds. (de munte) sommet s.m., cime s.f.
    crestin = chrétien(-ienne) [kretjß].
    crestinism = christianisme [kris-tjanism] s.m.
    crestomatie = chrestomathie [krεs-tmati (si)] s.f.
    cret = adj. (despre păr) bouclé(-ée); crépu(-ue). (despre ţesături) froncé(-ée). s.n. (în păr) boucle s.f. (la ţesături) fronce s.f., pli s.m.
    creta = craie s.f.
    cretin = crétin(-ine).
    crez = crédo s.m.: Crezul său este munca son crédo est le travail.
    crezare = créance s.f.: A da crezare unui lucru donner créance а une chose.
    crima = crime s.m.
    criminal = criminel (-elle).
    crin = lis (lys) s.m.
    cripta = crypte s.f.
    crispa = se crisper.
    cristal = cristal (pl. -aux) s.m.
    cristalin = cristallin (-ine).
    cristaliza = (se) cristalliser.
    cristalizare = cristallisation s.f.
    criteriu = critere s.m., critérium s.m.
    critic = critique adj., s.m.
    critica = critiquer.
    critica = critique s.f.
    criticabil = critiquable.
    crivat = bise s.f.
    criza = crise s.f.
    crizantema = chrysantheme [kri-zÿtεm] s.m.
    croaziera = croisiere s.f.
    crochiu = croquis s.m.
    crocodil = crocodile s.m.
    croi = (haine) couper, tailler. (în expr.) A-şi croi un drum se frayer un chemin.
    croiala = coupe s.f.
    croitor = (pentru bărbaţi) tailleur s.m. (pentru femei) couturier s.m.
    croitoreasa = couturiere s.f.
    croitorie = (meşteşugul) couture s.f.: Ea învaţă croitoria elle apprend la couture. (atelierul) (pentru femei) maison de couture s.f.; (pentru bărbaţi) atelier du tailleur s.m.
    cromatic = chromatique [kr-matik].
    croncani = croasser.
    croncanit = croissement s.m.
    cronic = chronique [krnik].
    cronica = chronique [krnik] s.f.
    cronologic = chronologique [kr-nlgik].
    cronologie = chronologie [kr-nlgi] s.f.
    cronometra = chronométrer [krnmetre].
    cronometru = chronometre [kr-nmεtr] s.m.
    cros = (sport) cross-country [krs-kuntri] s.m., cross s.m.
    croseta = crochet s.m.
    croseta = faire (une dentelle) au crochet.
    cruce = croix s.f. (în expr.) A pune cruce la ceva en faire son deuil. A-şi face cruce se signer, faire le signe de la croix.
    cruci = s'émerveiller.
    cruciada = croisade s.f.
    crucial = crucial(-ale; m.pl. -aux).
    cruciat = croisé s.m.
    crucis = en croix. obliquement, de travers. (în expr.) A se uita cruciş loucher; regarder de travers.
    crucisator = (mar.) croiseur s.m.
    crud = (despre alimente) pas assez cuit(-uite): Pâinea asta e crudă ce pain n'est pas assez cuit. (despre fructe) vert(-te), cru(-ue). (fig.) cruel(-elle).
    crunt = cruel(-elle), féroce; affreux(-euse).
    crusta = croûte s.f.
    cruta = épargner, ménager.
    crutare = ménagement s.m. (în expr.) A fi fără cruţare être impitoyable.
    cruzime = cruauté s.f.
    ctitor = fondateur(-trice).
    ctitorie = fondation s.f.
    cu = prep. avec: O casă cu grădină une maison avec jardin. а (prin contracţie au, aux): El seamănă cu tatăl lui il ressemble а son pere. de: Un butoi cu vin un tonneau de vin. (în expr.) Cu toate acestea malgré cela, pourtant. A fi plătit cu luna être payé au mois. Zi cu zi jour apres jour. Cu fiecare zi chaque jour davantage. Cu toate că bien que, quoique.
    cuaternar = quaternaire [kwa-tεrnεr].
    cub = cube s.m., adj.
    cubic = cubique. (în expr.) Zahăr cubic sucre en morceaux.
    cuc = coucou s.m. (în expr.) A fi singur cuc être tout seul. Ceas cu cuc pendule а coucou.
    cuceri = conquérir.
    cucerire = conquête s.f.
    cuceritor = conquérant (-ante). séducteur(-trice) adj. séduisant(-ante).
    cucernic = pieux(-ieuse), dévot (-ote).
    cucernicie = piété s.f., dévotion s.f.
    cucoana = dame s.f. (termen de politeţe) Madame s.f.
    cucui = bosse s.f.
    cucuta = ciguë s.f.
    cucuvea = chouette s.f.
    cufar = malle s.f., coffre s.m.
    cufunda = plonger, immerger. vr. se plonger. (fig.) s'abîmer, se plonger: A se cufunda în studiu s'abîmer dans l'étude.
    cuget = esprit s.m., pensée s.f. conscience s.f.: Cuget curat conscience nette. (în expr.) A-l mustra (pe cineva) cugetul avoir des remords.
    cugeta = méditer, penser: réfléchir.
    cugetare = pensée s.f., réflexion s.f.
    cugetator = penseur s.m.; philosophe s.m.
    cui = clou s.m. (în expr.) A-şi pune pofta-n cui en faire son deuil.
    cuib = nid s.m.
    cuibari = (despre păsări) nicher vi. (fig., despre oameni şi animale) se nicher, se blottir.
    cuier = portemanteau (pl. -x) s.m.
    cuirasa = cuirasse s.f.
    cuirasat = (mar.) cuirassé s.m.
    cuisoare = pl. (culin.) clous de girofle s.m.pl.
    culca = vr. se coucher, se mettre au lit, s'étendre vt. coucher (qqn.).
    culcare = coucher s.m.: E ora de culcare c'est l'heure du coucher. (în expr.) A merge la culcare aller se coucher.
    culcus = (de paie pentru animale) litiere s.f. (pentru animale sălbatice)gîte s.m., repaire s.m., taniere s.f. (pentru oameni) couche s.f.; abri s.m.
    culegator = moissonneur (-euse). (zeţar) compositeur s.m.
    culege = cueillir. (în expr.) A culege via faire la vendange. A culege fructele faire la cueillette des fruits. A culege porumbul faire la récolte du maïs. A culege de pe jos ramasser. (a zeţui) composer.
    culegere = recueil s.m.: Culegere de poezii recueil de poésies.
    cules = (cu determinări) Culesul fructelor la cueillette des fruits. Culesul viilor la vendange. Culesul porumbului la récolte du maïs.
    culinar = culinaire.
    culisa = coulisse s.f.
    culme = (de munte, de deal) cime s.f. (în expr.) Asta-i culmea! c'est le comble. E în culmea fericirii il est au comble du bonheur.
    culmina = culminer.
    culminant = culminant(-ante).
    culoar = couloir s.m.
    culoare = couleur s.f.
    culpa = délit s.m., méfait s.m.
    culpabil = coupable.
    cult = cultivé(-ée), instruit (-uite). s.n. culte s.m.
    cultiva = cultiver. vr. s'instruire, se cultiver.
    cultivator = cultivateur (-trice).
    cultura = culture s.f.
    cultural = culturel(-elle).
    cum = adv. comment: Cum ai intrat aici? comment es-tu entré ici? combien: Cum s-a schimbat! combien il a changé ! comme: Cum mai ninge! comme il neige! (în expr.) Cum de comment se faitil que. Cum să nu! mais comment donc! conj. comme: Priviţi cum aleargă ! regardez comme il court! des que: Cum ajungi, scrie-mi des que tu arrives, écris-moi. com-ment: Nu ştiu cum făcea je ne sais pas comment il faisait. (în expr.) Ca şi cum comme si. Cum s-ar zice comme qui dirait.
    cuminte = sage.
    cumintenie = sagesse s.f.
    cuminti = (s')assagir.
    cumnat = beau-frere (pl. beaux-freres) s.m.
    cumnata = belle-soeur (pl. belles-soeurs) s.f.
    cumpana = (de fântână) bras s.m., chadouf s.m. (de zidar) niveau s.m. (în expr.) A sta în cumpănă hésiter. Cumpăna apelor ligne de partage des eaux.
    cumpani = (a echilibra) équilibrer. (a chibzui) peser, estimer.
    cumpanire = équilibre s.m. (chibzuială) réflexion s.f.: După îndelungă cumpănire apres mûre réflexion.
    cumpanit = (despre oameni) équilibré(-ée), pondéré(-ée).
    cumpara = acheter.
    cumparare = achat s.m., acquisition s.f.
    cumparator = acheteur(-euse)
    cumparatura = emplette s.f.
    cumpat = contenance s.f., équilibre moral s.m. (în expr.) A-şi pierde cumpătul perdre la tête.
    cumpatare = sobriété s.f., modération s.f.
    cumpatat = sobre, modéré (-ée), pondéré(-ée).
    cumplit = terrible, implacable. (adverbial) Cumplit de excessivement, exagérément: E cumplit de sever il est excessivement sévere.
    cumsecade = brave, comme il faut: E un om cumsecade c'est un brave homme.
    cumul = cumul s.m.
    cumula = cumuler.
    cumulard = cumulard(-arde).
    cumva = jamais, par hasard, éventuellement: Dacă cumva îl întâlneşti si jamais tu le rencontres. peut-être: E cumva supărat pe mine? serait-il peut-être fâché contre moi? (în expr.) Să nu care cumva gardez-vous (de).
    cunoaste = connaître.
    cunoastere = connaissance s.f.
    cunoscator = connaisseur (-euse).
    cunoscut = adj. connu (-ue) renommé(-ée), réputé(-ée). (în expr.) A face cunoscut faire connaître. s.m.f. connaissance s.f.
    cunostinta = connaissance s.f. (în expr.) În cunoştinţă de cauză en connaissance de cause. A face cunoştinţă cu cineva faire la connaissance de qqn. A aduce la cunoştinţă faire savoir (connaître).
    cununa = couronne s.f.
    cununa = (se) marier.
    cununie = mariage religieux s.m.
    cupa = coupe s.f.
    cupla = coupler.
    cuplaj = couplage s.m.
    cuplet = (muz.) couplet s.m.
    cuplu = couple s.m.
    cupola = coupole s.f.
    cupon = coupon s.m.
    cuprinde = (cu braţele) entourer de ses bras: Acest copac e aşa de gros că nu-l poţi cuprinde cet arbre est si gros qu'on ne peut pas l'entourer de ses bras. (cu privirea, cu mintea) embrasser. El cuprinse dintr-o privire toată priveliştea il embrassa d'un coup d'oeil tout le paysage. comprendre: Casa mai cuprinde un garaj şi o pivniţă la maison comprend en outre un garage et une cave. contenir; renfermer: Acest dicţionar cuprinde peste zece mii de cuvinte ce dictionnaire contient plus de dix mille mots. (despre sentimente, emoţii) envahir: Îl cuprinsese un sentiment de melancolie un sentiment de mélancolie l'avait envahi. envelopper: Ceaţa cuprinsese tot muntele le brouillard avait enveloppé toute la montagne. (în expr.) A fi cuprins de frică être saisi de peur. A cuprinde în braţe prendre dans ses bras, embrasser.
    cuprins = contenu s.m. table de matiere s.f. (întindere) étendue s.f.
    cuprinzator = large, étendu(-ue).
    cupru = cuivre s.m.
    cuptor = four s.m.: Cuptor de pâine four а pain.
    cura = cure s.f.
    curaj = courage s.m.
    curajos = courageux(-euse).
    curând = bientôt: Vom reveni curând nous reviendrons bientôt. (în expr.) De curând depuis peu, récemment. În curând bientôt, sous peu. Pe curând а bientôt.
    curat = propre: Un hotel modest dar curat un hôtel modeste, mais propre. (despre apă) clair(-aire), limpide. (despre aer) pur(-ure), frais (fraîche). (în expr.) Nu-i lucru curat il y a anguille sous roche.
    curata = (casa, haine) nettoyer. (fructe, legume) éplucher, peler. (peşte) écailler. (vase de bucătărie) récurer. (de noroi) décrotter. (de praf) épousseter. (copacii de ramuri) émonder.
    curatat = (despre casă, haine) nettoyage s.m. (despre legume, fructe) épluchage s.m. (despre peşte) écaillage s.m. (despre vase de bucătărie) récurage s.m. (despre obiecte murdare de noroi) décrottage s.m. (despre copaci) émondage s.m., émondement s.m. (în expr.) A da haine la curăţat donner des vêtements а nettoyer.
    curatenie = propreté s.f.: Curăţenia casei la propreté de la maison. (purgativ) purge s.f. (în expr.) A face curăţenie faire le nettoyage.
    curb = courbe.
    curba = courber.
    curba = courbe s.f.
    curca = dinde s.f.
    curcan = dindon s.m.
    curcubeu = arc-en-ciel (pl. arcs-en-ciel) s.m.
    curea = courroie s.f.: Curea de transmisie courroie de transmission. ceinture s.f.: A strânge cureaua serrer la ceinture.
    curea = courroie s.f.: Curea de transmisie courroie de transmission. ceinture s.f.: A strânge cureaua serrer la ceinture.
    curelar = bourrelier s.m.
    curent = adj. courant(-ante). adv. couramment. s.m., s.n. courant s.m.: Curent electric courant électrique. Curent literar courant littéraire. (în expr.) A fi (a ţine) la curent être (tenir) au courant.
    curgator = (despre ape) courant(-ante). (despre stil) coulant (-ante), aisé(-ée).
    curge = couler. (în expr.) A curge gârlă ruisseler Butoiul curge le tonneau est percé.
    curier = courrier s.m.
    curios = curieux(-euse). bizarre, étrange.
    curiozitate = curiosité s.f. étrangeté s.f., bizarrerie s.f.
    curma = faire cesser, mettre fin: A curma o durere faire cesser une douleur. A curma o discuţie mettre fin а une discussion. (în expr.) A-şi curma zilele se suicider.
    curmal = dattier s.m.
    curmala = datte s.f.
    curmatura = col s.m., gorge s.f., détroit s.m.
    curmezis = (transversal) en (de) travers. (pieziş) obliquement, en (de) biais. (în expr.) A se pune de-a curmezişul se mettre en travers.
    curs = cours s.m.
    cursa = course s.f.: O cursă de automobile une course d'automobiles. (de prins animale sălbatice) a) piege s.m., traquenard s.m.; b) (cu determinări) Cursă de şoareci souriciere s.f. Cursă de şobolani ratiere s.f. (fig.) guet-apens s.m.: A cădea într-o cursă tomber dans un guet-apens.
    cursiv = cursif(-ive). (despre litere de tipar) italique. s.f. pl. italique s.m. sg.: Text tipărit în cursive texte imprimé en italique.
    curte = cour s.f. (cu determinări) Curte de păsări basse-cour (pl. basses-cours) s.f. (în expr.) Păsări de curte volailles. A face curte faire la cour.
    curtenitor = courtois(-oise).
    curtoazie = courtoisie s.f.
    cusatura = couture s.f.
    cusca = cage s.f. (cu determinări) Cuşca câinelui la niche du chien. Cuşca sufleorului le trou du souffleur.
    custode = (de bibliotecă muzeu) conservateur s.m. surveillant s.m.
    cusur = défaut s.m.
    cuta = pli s.m.
    cutare = adj. nehot. tel (telle): Voi sosi în cutare zi j'arriverai tel jour. pron. nehot. un tel (une telle): Cutare mi-a spus un tel m'a dit.
    cuteza = oser.
    cutezator = audacieux(-ieuse), téméraire, hardi(-ie).
    cutie = boîte s.f.: Cutie de scrisori boîte aux lettres. Cutie de viteze boîte de vitesses. (în expr.) Scos ca din cutie tiré а quatre épingles.
    cutit = couteau (pl. -x) s.m. (în expr.) A fi la cuţite cu cineva être а couteaux tirés avec qqn.
    cutitar = coutelier s.m.
    cutra = hypocrite s.m.f., intrigant (-ante) s.m.f.
    cutreiera = parcourir. vi. (a hoinări) errer, flâner, vagabonder.
    cutremur = tremblement de terre s.m.
    cutremura = (despre pământ) trembler vi. (despre oameni) frémir vi., frissonner vi.
    cuvânt = parole s.f., mot s.m. discours s.m.: Cuvânt de deschi-dere discours introductif. Parte de cuvânt partie du discours. (în expr.) Joc de cuvinte jeu de mots. Cuvinte încrucişate mots croisés. Purtător de cuvânt porte-parole. Cuvânt de ordine mot d'ordre. Cuvânt de onoare parole d'honneur. A se ţine de cuvânt tenir sa parole. A nu se ţine de cuvânt manquer а sa parole. A-şi spune cuvântul exprimer son opinion. Om de cuvânt homme d'honneur. Cuvânt cu cuvânt mot а mot. Cu drept cuvânt а juste titre. Sub nici un cuvânt pour rien au monde.
    cuvântare = discours s.m.
    cuveni = être dû v. pasiv: Aceşti bani i se cuvin cet argent lui est dû. mériter: I se cuvine o recompensă il mérite une récompense. (în expr.) Se cuvine să il convient de. Cum se cuvine comme il sied.
    cuvertura = couverture s.f.
    cuviincios = poli(-ie), bienséant (-ante).
    cuviinta = bienséance s.f., politesse s.f. (în expr.) A găsi de cuviinţă trouver bon.
    cuvios = pieux(-ieuse), dévot(-ote).
    cvartet = quatuor [kwatyr] s.m.
    cvintet = quintette s.m.
    da = oui. (în expr.) Ba da si, mais si, si fait: Nu vă mai duceţi la teatru? Ba da ! vous n'allez plus au théâtre? Si (mais si)! da vt. donner: I-am dat o carte je lui ai donné un livre. offrir, donner: I-a dat un buchet de flori il lui a offert un bouquet de fleurs. remettre: El mi-a dat scrisorile il m'a remis les lettres. envoyer, expédier: Dă-le o telegramă! envoie-leur un télégramme! passer: A da un examen passer un examen. Dă-mi, te rog, sarea ! passe-moi le sel, je te prie! décerner, attribuer: A da cuiva un premiu décerner un prix а qqn. (în expr.) A da înapoi ceva rendre qqch. A da cu chirie louer. A da pe datorie vendre а crédit. A da cu împrumut prêter. A da dovadă faire preuve. A da năvală faire irruption. A da târcoale rôder. A da în judecată appeler en justice. A da în vileag divulguer. A da ordin donner ordre, ordonner. A da de veste annoncer. A da vina pe cineva rejeter la faute sur qqn. A-şi da aere se donner des airs. A-şi da scema se rendre compte. A-şi da osteneala să se donner la peine de. A-şi da sfârşitul mourir. vi. (despre ferestre, uşi, încăperi) donner: Fereastra dă în grădină la fenêtre donne sur le jardin. (în expr.) A da din cap hocher la tête. A da din umeri hausser les épaules. A da din coate jouer des coudes. A da înapoi reculer. A da în cineva frapper qqn. vr. (în expr.) A se da bătut rendre les armes, se donner pour vaincu. A se da drept se faire passer pour.
    dac = dace, dacique. s.m.f. Dace s.m.f.
    daca = (introduce o propoziţie condiţională) si (nu poate fi urmat de viitor sau de condiţional): Dacă va fi vreme frumoasă, vom merge la ţară s'il fait beau, nous irons а la campagne. (introduce o propoziţie interogativă indirectă) si (poate fi urmat de viitor sau de condiţio-al): Mă întreb dacă va veni je me demande s'il viendra. au cas oщ: Dacă va veni, vă voi anunţa au cas oщ il viendrait, je vous préviendrais. puisque, du moment que: Dacă era bolnav, ce putea să facă? puis-qu'il était malade, qu'est-ce qu'il aurait pu faire? (precedat de chiar) même si: Chiar dacă s-ar simţi rău, el tot ar veni même s'il se sentait mal, il viendrait quand même.
    dactilograf = dactylo s.m.f. dactylographe s.m.f.
    dactilografia = dactylographier. taper: A dactilografia o scrisoare taper une lettre.
    dactilografie = dactylographie s.f.
    dadaci = être aux petits soins de qqn.
    dafin = laurier s.m.: Frunze de dafin des feuilles de laurier.
    dainui = durer, persister.
    dala = dalle s.f.
    dalac = (med.) anthrax s.m.; charbon s.m. (fam.)
    dalie = dahlia s.m.
    dalta = ciseau s.m.
    daltui = sculpter [skylte]; ciseler.
    dâmb = (colină) colline s.f., butte s.f., monticule s.m. (la un şanţ) talus (de déblai) s.m.
    damigeana = dame-jeanne (pl. dames-jeannes) s.f.
    dandana = (bucluc, încurcătură) embêtement s.m.., gros ennui s.m. (tărăboi) vacarme s.m., tapage s.m.
    danez = danois(-oise). s.m.f. (cu maj.)
    dangat = tintement (de cloche) s.m. (de mai multe clopote) carillon s.m.
    dans = danse s.f.
    dansa = danser.
    dansator = danseur(-euse).
    dânsul (dânsa, dânsii, dânsele) = pron. pers. il (elle, ils, elles): Dânsul n-a venit cu noi il n'est pas venu avec nous. lui (elle, eux, elles): El e la dânşii il est chez eux.
    dantela = dentelle s.f.
    dantura = denture s.f., dentition s.f. (dantură falsă) dentier s.m., râtelier s.m.
    dar = conj. (cu toate acestea, totuşi) mais, pourtant, cependant, toute-fois: E tânăr, dar e foarte capabil il est jeune, mais il est tres capable. (însă) mais, en revanche: E deştept, dar leneş il est intelligent, mais paresseux. dar s.n don s.m., cadeau (pl. -x) s.m., présent s.m.: A face un dar cuiva faire un don a qqn (aptitudine, talent) don s.m., vocation s.f., talent s.m.
    dara = tare s.f. (în expr.) Mai mare daraua decât ocaua le jeu n'en vaut pas la chandelle.
    dâra = traînée s.f., trace s.f.: O dâră de sânge une traînée de sang.
    darac = (unealtă) carde s.f. (maşină) cardeuse s.f.
    daraci = carder.
    darâma = démolir. vr. se délabrer, s'écrouler.
    darâmare = démolition s.f.
    darâmaturi = pl. décombres s.m. pl., ruines s.f. pl.
    darapana = vr. se délabrer.
    darapanat = délabré(-ée).
    darapanatura = masure s.f.
    dârdâi = (de frig) grelotter. (de frică) trembler.
    dârdâiala = (produsă de frig) grelottement s.m. (produsă de frică) tremblement s.m.
    dare = (în expr.) Dare de seamă rapport s.m., compterendu s.m.
    dârloaga = haridelle s.f., rosse s.f.
    darnic = généreux(-euse). (fig.) fécond(-onde), riche: Un pământ darnic une terre féconde.
    darnicie = générosité s.f.
    darui = faire don, donner: A dărui ceva cuiva faire don de qqch. а qqn. vt., vr. (se) consacrer, (se) dédier.
    daruire = don s.m. (fig.) dévouement s.m., sacrifice s.m.
    dârz = (mândru, semeţ) fier (-iere), orgueilleux (-euse). (îndrăzneţ) hardi (-ie), téméraire. (încăpăţânat) obstiné (-ée), têtu (-ue).
    dârzenie = (mândrie, semeţie) fierté s.f., orgueil s.m. (îndrăzneală) hardiesse s.f., témérité s.f. (încăpăţânare) obstination s.f.
    dascal = (învăţător) maître d'école s.m. (îndrumător) maître s.m. (cântăreţ de biserică) chantre (d'église) s.m.
    data = dater.
    data = fois s.f.: Data viitoare la prochaine fois. (în expr.) De data aceasta cette fois-ci. O dată pentru totdeauna une fois pour toutes. O dată cu en même temps que. dată s.f. date s.f.: O dată istorică une date historique. (la pl.) données s.f.
    datina = coutume s.f.
    dator = débiteur(-trice). (îndatorat) redevable.
    datora = devoir: Nu-i datorez nimic je ne lui dois rien. vr. être dû v. pasiv: Aceasta se datorează faptului că cela est dû au fait que.
    datorie = (materială) dette s.f.: A plăti o datorie payer une dette. (morală) obligation s.f., devoir s.m.: Este de datoria mea să c'est mon obligation de. (în expr.) A vinde (cumpăra) pe datorie vendre (acheter) а crédit.
    datorita = grâce а: A reuşit datorită ţie il a réussi grâce а toi. а cause de: Datorită schimbărilor intervenite а cause des changements intervenus. par suite de: Datorită împrejurărilor par suite des circonstances.
    datornic = débiteur(-trice).
    dauna = endommager, préjudicier, nuire.
    dauna = dommage s.m., perte s.f. (în expr.) În dauna cuiva au détriment de qqn. A cere daune réclamer des dommages-intérêts.
    daunator = nuisible, nocif (-ive), malfaisant(-ante). s.m. insecte (animal) nuisible s.m.
    de = conj. (introduce o propoziţie condiţională) si (nu poate fi urmat de viitor sau de condiţional): De-aş şti unde e, m-aş duce să-l caut si je savais oщ il niche, j'irais le chercher. (o propoziţie optativă) si seule-ment (nu poate fi urmat de viitor sau de condiţional), pourvu que (urmat de conjunctiv): De-ar ajunge la timp ! a) si seulement il arrivait а temps! b) pourvu qu'il arrive а temps! (precedat de şi) même si (nu poate fi urmat de viitor sau de condiţional): Şi de-i acasă, el nu răspunde même s'il est а la maison, il ne répond pas. que, de sorte que: Era o ceaţă deasă de nu mai vedeam nimic le brouillard était si épais qu'on ne voyait plus rien. de prep. de, en: O statuie de marmură une statue de (en) marbre. Tratat de pace traité de paix. а: Moară de vânt moulin а vent. de-puis: Îl aştept de două zile je l'attends depuis deux jours. des: El plecă de dimineaţă il partit des le matin. par; de: A fost chemat de director il a été appelé par le directeur. Era însoţit de sora lui il était accompagné de sa soeur. (precedă supinul) а: Pământ de arat terre а labourer. (în expr.) Aşa de tellement, si. De când depuis que. De îndată ce des que.
    deal = colline s.f. (în expr.) A urca la deal monter une côte.
    deasupra = adv. dessus: Capacul lăzii nu e solid: nu puneţi nimic deasupra le couvercle de la caisse n'est pas solide: ne mettez rien dessus. au-dessus: Valiza mea e solidă, o puteţi pune pe a voastră deasupra ma valise est solide, vous pouvez mettre la vôtre au-dessus. au-dessus de: Ei locuiesc deasupra noastră, la etajul doi ils habitent au-dessus de nous, au deuxieme. (în expr.) Pe deasupra par-dessus: Trebuie să sărim pe deasupra il faudra sauter par-dessus. De deasupra de dessus.
    debandada = débandade s.f.
    debara = débarras s.m.
    debarasa = (se) débarrasser.
    debarca = (mar.) débarquer.
    debarcader = débarcadere s.m.
    debarcare = débarquement s.m.
    debil = débile, chétif(-ive).
    debilita = debiliter. vr. s'affaiblir.
    debilitate = débilité s.f.
    debit = débit s.m.: Debit de tutun débit de tabac. Debitul unui fluviu le débit d'un fleuve.
    debitant = débiteur(-euse).
    debitor = débiteur(-trice).
    debloca = débloquer.
    deblocare = déblocage s.m.
    deborda = déborder.
    debreia = débrayer.
    debuseu = débouché s.m.
    debut = début s.m.
    debuta = débuter.
    debutant = débutant(-ante).
    decada = décennie s.f., décade.
    decadea = déchoir.
    decadent = décadent(-ente).
    decadenta = décadence s.f.
    decalaj = décalage s.m.
    decalitru = décalitre s.m.
    decan = doyen (-enne).
    decanat = décanat s.m.
    decanta = décanter.
    decapita = décapiter.
    decapitare = décapitation s.f.
    decapotabil = décapotable.
    decât = (sens restrictiv) que: N-a cumpărat decât fructe il n'a acheté que des fruits. prep. (introduce al doilea termen al unei comparaţii) que: El e mai silitor decât tine il est plus appliqué que toi.
    decava = (se) décaver.
    decazut = déclassé(-ée). (depravat) dépravé (-ée), corrompu (-ue). (dintr-un drept) déchu (-ue).
    deceda = décéder.
    decembrie = décembre s.m.
    deceniu = décennie s.f.
    decent = décent(-ente).
    decenta = décense s.f.
    deceptie = déception s.f.
    deceptiona = décevoir.
    deceptionat = déçu(-ue).
    decerna = décerner, accorder.
    deces = déces s.m.
    deci = conj. donc, par conséquent.
    decide = (se) décider. vt. décider, persuader, convaincre: A decide pe cineva să facă ceva décider qqn. а faire qqch.
    decigram = décigramme s.m.
    decilitru = décilitre s.m.
    decima = décimer.
    decimal = décimal(-ale; m. pl. -aux).
    decimetru = décimetre s.m.
    decis = décidé(-ée): E un lucru decis c'est une chose décidée. (despre oameni) décidé(-ée), ferme, résolu(-ue).
    decisiv = décisif(-ive).
    decizie = décision s.f.
    declama = déclamer.
    declansa = (se) déclencher.
    declansare = déclenchement s.m.
    declara = déclarer. vr. se déclarer, se prononcer.
    declaratie = déclaration s.f.
    declin = déclin s.m.
    declina = (gram.) décliner. décliner: Îmi declin răspunderea je décline toute responsabilité.
    declinare = (gram.) déclinaison s.f.
    decola = (despre avioane) décoller.
    decolare = décollage s.m.
    decolora = (despre ţesături) déteindre vi.: Această mătase s-a decolorat cette soie a déteint. (despre culori) passer vi.: Albastrul se decolorează la soare le bleu passe au soleil. vt., vr. (se) décolorer.
    decolorant = décolorant (-an-te) adj., s.m.
    decolorare = décoloration s.f.
    decoltat = (despre veşminte) décolleté (-ée). (indecent) grivois(-oise).
    decolteu = décolleté s.m.
    deconecta = débrancher.
    decont = décompte [dekÝt] s. m.
    deconta = décompter [dekÝte].
    decor = décor s.m.
    decora = décorer, orner: A decora o faţadă décorer une façade. décorer: A decora un soldat décorer un soldat.
    decoratie = décoration s.f.
    decorativ = décoratif(-ive).
    decortica = décortiquer.
    decret = décret s.m.
    decreta = décréter.
    decupa = découper.
    decupla = (a dezlega) découpler. (un motor, un circuit) désacoupler.
    decurge = découler. (a se desfăşura) se dérouler vr.: Convorbirile decurg bine les pourparlers se déroulent bien.
    decurs = (în expr.) În decurs de un an durant (pendant) une année. În decursul anilor durant les années.
    deda = s'adonner, se consacrer: S-a dedat studiului il s'est adonné а l'étude. (în expr.) A se deda la rele tourner mal.
    dedesubt = adv. dessous: Preţul vasului e marcat dedesubt le prix du vase est marqué dessous. au-dessous: Dedesubt nu e nimeni, apartamentul e liber au-dessous il n'y a personne, l'appartement est libre. (în expr.) De dedesubt de dessous. Pe dedesubt par-dessous. s.n. dessous s.m.: Dedesubtul unei afaceri le dessous d'une affaire. prep. au-dessous de.
    dedica = dedier. vouer consacrer: Şi-a dedicat eforturile acestei opere il a voué ses efforts а cette oeuvre. vr. se vouer, se consacrer.
    dedicatie = dédicace s.f. (în expr.) A da o dedicaţie pe o carte dédicacer un livre.
    deduce = déduire.
    deductie = déduction s.f.
    defaima = diffamer, calomnier, dénigrer.
    defaimare = diffamation s.f., calomnie s.f.
    defaimator = diffamant(-ante), diffamatoire.
    defavoare = (în expr.) În defavoarea cuiva au détriment de qqn.
    defavorabil = défavorable.
    defect = défaut s.m. adj. (despre mecanisme, aparate) déré-glé (-ée), détraqué (-ée).
    defecta = (se) détériorer.
    defectiune = défection s.f.
    defectuos = défectueux (-euse).
    defensiv = défensif (-ive).
    defensiva = défensive s.f.
    deferenta = déférence s.f., respect s.m., égard s.m.
    deferi = (în expr.) A deferi justiţiei déférer а la justice.
    defetism = défaitisme s.m.
    defetist = défaitiste adj., s.m.f.
    deficient = (despre muncă, activităţi) faible, insuffisant (-ante). (despre organe, facultăţi) déficient (-ente).
    deficienta = (scădere, lipsă) carence s.f. (lipsă funcţională a unui organ) déficience s.f.
    deficit = déficit s.m.
    deficitar = déficitaire.
    defila = défiler.
    defilare = défilé s.m.
    defileu = défilé s.m., gorge s.f. (folosit mai ales la pl.): Defileul Jiului le défilé (les gorges) du Jiu.
    defini = définir.
    definitie = définition s.f.
    definitiv = adj. définitif (-ive). adv. (în expr.) În definitiv en définitive.
    definitiva = parachever, achever, parfaire: A definitiva o lucrare parachever un ouvrage. (pe cineva într-un post) titulariser (qqn.). (o situaţie) rendre définitif.
    deforma = vt. déformer. (fig. ) déformer, dénaturer: A deforma un fapt déformer un fait. vr. se déformer.
    deformare = déformation s.f.
    defrisa = défricher.
    defunct = défunt (-unte).
    degaja = vt. dégager, répandre: O reacţie chimică care degajă căldură une réaction chimique qui dégage de la chaleur. exhaler, émaner, dégager: Flori care degajă un miros plăcut des fleurs qui exhalent une odeur agréable. ( a elibera ceva de un obstacol) dégager, déblayer, désencombrer: A degaja o şosea dégager une route. vi. (la fotbal) dégager. vr. se dégager, se répandre, s'exhaler.
    degeaba = inutilement: V-aţi deranjat degeaba vous vous êtes dérangé inutilement. (în expr.) Pe degeaba gratis, gratuitement.
    degenera = dégénérer.
    degera = geler vi., vt.: Mi-au degerat picioarele j'ai les pieds gelés.
    degeratura = engelure s.f.
    deget = doigt s.m.: Degetele de la mână les doigts de la main. Degetele de la picior les doigts de pieds, les orteils. (în expr.) Degetul mare le pouce. Degetul mic le petit doigt, l'auriculaire. A număra pe degete compter sur ses doigts. A umbla în vârful degetelor marcher sur la pointe des pieds. A sta cu degetul în gură bayer aux corneilles. A arăta cu degetul montrer du doigt.
    degetar = dé s.m.
    deghiza = se déguiser, se travestir.
    deghizare = déguisement s.m., travestissement s.m.
    degraba = vite: Vino degrabă! viens vite ! (în expr.) Mai degrabă plutôt.
    degrada = vt. (a înjosi) avilir, rabaisser, dégrader (qqn.). (a pedepsi prin luarea gradului) dégrader (qqn.). vt., vr. (despre lucruri) (se) dégrader, (se) détériorer, (s') abîmer.
    degradant = adj, avilissant (-ante), degradant (-ante).
    degradare = (înjosire) avilissement s.m., dégradation s.f. (a unui militar) dégradation s.f. (deteriorare) dégradation s.f., délabrement s.tn, détérioration s.f.
    deja = adv. déjа.
    dejuca = vt. déjouer.
    dejuga = vt. dételer.
    dejun = déjeuner s.m.: Micul dejun le petit déjeuner.
    dejuna = déjeuner.
    delapida = soustraire, voler, détourner а son profit.
    delapidare = détournement (de fonds) s.m., malversation s.f., vol s.m.
    delasa = se désintéresser (de qqch.), négliger vt. (son travail), se laisser aller.
    delasare = indifférence s.f., manque d'intérêt s.m.
    delatiune = délation s.f., dénonciation s.f.
    delator = délateur (-trice), dénonciateur (-trice).
    delecta = (se) délecter.
    delectare = délectation s.f.
    delega = déléguer.
    delegat = délégué (-ée).
    delegatie = (însărcinare, misiune) délégation s.f., mandat s.m. (act) délégation s.f. (grup de persoane) délégation s.f.
    delfin = dauphin s.m.
    delibera = délibérer.
    deliberare = délibération s.f.
    delicat = adj. (despre fiinţe şi lucruri) délicat (-ate), fin (-ine), gracieux (-ieuse). (despre mâncăruri, băuturi) délicat (-ate), raffiné (-ée). (despre probleme, situaţii) délicat (-ate), difficile, embarrassant (-ante). (despre culori) discret (-ete), tendre. adv. délicatement.
    delicatese = aliments de choix (délicats) s.m.pl.
    delicatete = délicatesse s.f., finesse s.f.
    delicios = (despre mâncăruri) délicieux (-euse), exquis (-ise). (fig.) charmant(-ante), délicieux (-euse).
    deliciu = délice s.m.
    delict = délit s.m.
    delimita = délimiter.
    delimitare = délimitation s.f.
    delincvent = délinquant (-ante).
    delir = délire s.m. (fig.) frénésie s.f., surexcitation s.f.
    delira = délirer.
    delta = delta s.m.: Delta Dunării le Delta du Danube.
    deluros = montueux (-euse), accidenté (-ée).
    demachia = (se) démaquiller.
    demagnetiza = démagnétiser.
    demagog = démagogue s.m.
    demagogie = démagogie s.f.
    demara = démarrer.
    demarca = délimiter.
    demarcatie = démarcation s.f.
    demasca = (se) démasquer.
    dement = dément (-ente).
    dementa = démence s.f.
    demers = démarche s.f.
    demilitariza = démilitariser.
    demilitarizare = démilitarisation s.f.
    demisie = démission s.f.
    demisiona = démissionner.
    demite = destituer, renvoyer, révoquer, démettre.
    demitere = destitution s.f., renvoi s.m., révocation s.f.
    demn = digne.
    demnitate = dignité s.f. (în expr.) Cu demnitate dignement, avec dignité.
    demobiliza = démobiliser.
    demobilizare = démobilisation s.f.
    democrat = démocrate s.m.f., adj.
    democratic = démocratique.
    democratie = démocratie [dem-krasi] s.f.
    democratiza = démocratiser.
    democratizare = démocratisation s.f.
    demoda = se démoder.
    demon = démon s.m., diable s.m.
    demonetiza = (despre monede) se dévaloriser. (fig.) se déprécier, se discréditer.
    demonstra = démontrer, prouver. vi. (a manifesta) manifester.
    demonstratie = démonstration s.f. (manifestaţie de masă) manifestation s.f.
    demonstrativ = adj. démonstratif (-ive). adv. demonstrativement.
    demonta = démonter.
    denigra = dénigrer.
    denigrare = dénigrement s.m.
    denivela = déniveler.
    denivelare = dénivellation s.f.
    denota = dénoter, indiquer, témoigner de: Un gest care denotă generozitate un geste qui dénote de la générosité.
    dens = adj. dense: Apa e mai densă decât aerul l'eau est plus dense que l'air.
    densitate = densité s.f.
    dentar = dentaire.
    dentist = dentiste s.m.
    dentitie = dentition s.f.
    denumi = vt. dénommer, nommer: Botaniştii au denumit altfel această plantă les botanistes ont autrement dénommé cette plante. désigner: Cuvinte care denumesc lucruri des mots qui désignent des choses.
    denumire = dénomination s.f., appellation s.f.: Denumirea unui produs industrial la dénomination d'un produit industriel. nom s.m.: Denumirea unei străzi le nom d'une rue.
    denunt = dénonciation s.f.
    denunta = dénoncer.
    denuntare = dénonciation s.f.
    denuntator = dénonciateur (-tri-ce), délateur (-trice).
    deoarece = parce que, puisque, étant donné que, vu que.
    deocamdata = pour le moment: Deocamdată are tot ce-i trebuie pour le moment il a tout ce qu'il lui faut.
    deochea = jeter le mauvais oeil (а qqn.), jeter un mauvais sort (а qqn.).
    deocheat = (despre oameni) а qui on a jeté le mauvais oeil (un mauvais sort). (fig.) grivois (-oise), libre.
    deochi = mauvais oeil s.m.
    deodata = (pe neaşteptate) tout d'un coup, soudain, brusquement. (în acelaşi timp) simultanément, en même temps.
    deoparte = adv. а l'écart: A sta deoparte se tenir а l'écart. de côté: A pune bani deoparte mettre de l'argent de côté.
    deopotriva = également.
    deosebi = vr. différer vi.: Părerea mea se deosebeşte de celelalte mon opinion differe des autres. se faire remarquer par son travail. vt. distinguer, différencier: El nu deosebea secara de grâu il ne distin-guait pas le seigle du blé.
    deosebire = distinction s.f., différence s.f.: A face deosebire între două lucruri faire la distinction entre deux choses. (în expr.) Cu de-osebire surtout, particulierement: Îi plăceau cu deosebire trandafirii il aimait surtout les roses. Cu deosebire că avec cette différence que. Spre deosebire de а la différence de. Fără deosebire sans exception.
    deosebit = adj. différent (-ente): Sunt două regiuni deosebite ca aspect ce sont deux régions différentes comme aspect. а part, distinct (-incte): E o problemă deosebită c'est un probleme а part. remarquable: Acest copil are un talent deosebit pentru muzică cet enfant a un talent remarquable pour la musique. adv. extrêmement: E deosebit de talentat il est extrêmement doué.
    depana = vt. dévider: A depăna lână dévider de la laine. (în expr.) A-şi depăna amintirile dérouler ses souvenirs.
    depana = vt. dépanner.
    depanare = dépannage s.m.
    departa = (s,) éloigner, (s')écarter.
    departament = département s.m., ministere s.m.
    departare = t. distance s.f.: Casa se afla la o mare depărtare la maison se trouvait а une grande distance. (în expr.) În depărtare dans le lointain, au lointain.
    departat = lointain (-aine), éloigné (-ée).
    departe = loin: Ei locuiesc de-parte ils habitent loin. (în expr.) De departe de loin. Şi aşa mai departe et ainsi de suite. O rudă de departe un parent éloigné. Nici pe departe pas du tout.
    depasi = dépasser: Întrevederea nu va depăşi zece minute l'entretien ne va pas dépasser dix minutes. doubler, dépasser: A depăşi un camion pe şosea doubler un camion sur la route.
    depasire = dépassement s.m.
    depasit = démodé (-ée), périmé (-ée).
    dependent = dépendant (-ante).
    dependenta = dépendance s.f.
    dependinte = pl. dépendances s.f.pl.
    depinde = dépendre: Asta nu depinde de mine cela ne dépend pas de moi.
    depista = dépister: A depista o boală dépister une maladie.
    deplânge = déplorer: A deplânge pierderea cuiva déplorer la perte de qqn. plaindre: A deplânge pe cineva plaindre qqn.
    deplasa = (se) déplacer.
    deplasare = déplacement s.m.
    deplin = total (-ale; m.pl. -aux), complet (-ete).
    depopula = (se) dépeupler.
    deporta = déporter.
    deportare = déportation s.f.
    deportat = déporté (-ée).
    deposeda = déposséder, frustrer.
    depou = dépôt s.m.: Depou de locomotive dépôt de locomotives.
    depozit = dépôt s.m.: Depozit de mărfuri dépôt de marchandises. (sediment) dépôt s.m., sédiment s.m.
    depozita = entreposer, emma-gasiner: A depozita mărfuri entre-poser des marchandises.
    depozitie = déposition s.f.
    deprava = (se) pervertir, (se) corrompre. vt. dépraver.
    depravat = dépravé (-ée), perverti (-ie), corrompu (-ue).
    deprecia = déprécier.
    depreciere = dépréciation s.f.
    depresiune = dépression s.f.
    deprima = déprimer, décourager, démoraliser.
    deprimant = déprimant (-ante).
    deprimare = dépression s.f., découragement s.m.
    deprinde = s'habituer (cu prep. а), se familiariser (cu prep. avec): El s-a obişnuit cu noi il s'est habitué а nous. s'adapter: Se va deprinde cu cerinţele acestei meserii il va s'adapter aux exigences de ce métier. vt. apprendre: El deprinsese repede meseria il avait vite appris le métier. dresser: A deprinde un câine să aducă vânatul dresser un chien а rapporter le gibier.
    deprindere = habitude s.f.
    depune = vt. déposer: A depune o sumă de bani déposer une somme d'argent. (în expr.) A depune jurământ prêter serment. A depune armele déposer les armes, se rendre. vr. se déposer: Praful se depune pe toate lucrurile la poussiere se dépose sur toutes choses.
    depunere = (acţiunea de a depune) dépôt s.m. (de bani) dépôt (d'argent) s.m. (sédiment) dépôt s.m., sédiment s.m.
    deputat = député s.m.
    derâdere = (în expr.) A lua în derâdere se moquer, tourner en ridicule.
    deraia = dérailler [deraje]: Trenul a deraiat le train a déraillé. (fig.) déraisonner, divaguer.
    deraiere = déraillement [derajmÿ] s.m.
    deranj = désordre s.m.: Ce deranj în casă ! quel désordre dans la maison! dérangement s.m.: Cel mai neînsemnat deranj îi e neplăcut le moindre dérangement lui est désagréable.
    deranja = vt. (a răvăşi) déranger, bouleverser, chambarder. (a stânjeni) déranger, importuner (qqn.). vr. se déranger: Nu vă deranjaţi ne vous dérangez pas!
    deranjament = déreglement s.m.: E un deranjament în instalaţie il y a un déreglement dans l'installation. dérangement s.m.: Un deranjament stomacal un dérangement d'estomac.
    derapa = déraper.
    derapare = dérapage s.m.
    derbedeu = voyou s.m., vaurien s.m.
    deriva = vi. dériver: Această expresie derivă din latină cette expression dérive du latin. vt. détourner, dévier: A deriva cursul unei ape détourner un cours d'eau.
    deriva = (mar.) dérive s.f.: A merge în derivă aller а la dérive.
    derivatie = dérivation s.f.
    derizoriu = dérisoire.
    deroga = déroger.
    derogare = dérogation s.f.
    deruta = dérouter. déroute s.f.
    des = adj. épais (-aisse): Ceaţă deasă brouillard épais. Pădure deasă forêt épaisse. touffu (-ue): Frunziş des feuillage touffu. dru (-ue): Ploaie, zăpadă, grindină deasă pluie neige, grêle drue. fréquent (-en-te), répété (-ée): Desele sale vizite ses visites fréquentes. adv. souvent, fréquemment: Venea des pe la noi il venait souvent chez nous.
    desaga = besace s.f.
    desantat = (despre ţinută) désordonné(-ée), débraillé (-ée). (despre acţiuni) éhonté(-ée), effronté(-ée). (despre lucruri) bizarre, insolite, étrange. (despre cuvinte) déplacé(ée), grivois(-oise).
    desara = dessaler.
    desavârsi = parachever, parfaire (folosit numai la infinitiv): A desăvârşi o operă artistică parachever une oeuvre artistique.
    desavârsit = parfait (-aite), achevé (-ée).
    descalica = descendre de cheval.
    descalifica = (se) disqualifer.
    descalificare = disqualification s.f.
    descalta = (se) déchausser.
    descânta = faire des incantations. vt. enchanter (qqn.) par des incantations.
    descântec = incantation s.f.
    descarca = décharger: A descărca un camion décharger un camion. (în expr.) A descărca o armă de foc a) décharger une arme а feu; b) tirer un coup de feu. A-şi descărca nervii pe cineva décharger sa colere sur qqn.
    descarcare = déchargement s.m.: Descărcarea unui vagon le déchargement d'un wagon. décharge s.f.: O descărcare electrică une décharge électrique.
    descatusa = (se) libérer, (s')affranchir.
    descendent = descendant (-ante) adj., s.m.f.
    descendenta = descendance s.f.
    descentraliza = décentraliser.
    descentralizare = décentralisation s.f.
    descheia = déboutonner.
    deschide = vt. ouvrir. (în expr.) A-şi deschide drum se frayer un chemin. vr. ouvrir vi.: Teatrul se deschide săptămâna viitoare le théâtre ouvre la semaine prochaine. s'ouvrir: O viaţă nouă se deschidea înaintea lui une vie nouvelle s'ouvrait devant lui. (despre flori) s'épanouir, s'ouvrir.
    deschidere = ouverture s.f.: Deschiderea expoziţiei va avea loc mâine l'ouverture de l'exposiţion aura lieu demain.
    deschizator = (în expr.) Deschizător de drumuri pionnier s.m., promoteur s.m.
    deschizatura = ouverture s.f., passage s.m., trou s.m.
    descifra = déchiffrer.
    descifrabil = déchiffrable.
    descinde = descendre.
    descindere = descente s.f.
    desclesta = (se) desserrer: A nu-şi descleşta dinţii ne pas desserrer les dents.
    descoase = découdre. (în expr.) A descoase pe cineva tirer les vers du nez а qqn.
    descoji = (un copac) écorcer. (legume) éplucher. (unele fructe) peler. (nuci) écaler. (migdale, arahide) décortiquer.
    descompleta = décompléter.
    descompune = vt. décomposer: A descompune apa prin electroliză décomposer l'eau par l'électrolyse. vr. (despre materii organice) se décomposer, se corrompre, s'altérer.
    descompunere = décomposition s.f.: Descompunere chimică décomposition chimique. (alterare) décomposition s.f., corruption s.f., altération s.f.
    descongestiona = décongestionner; dégager.
    desconsidera = déconsidérer.
    desconsiderare = déconsidération s.f., discrédit s.m.
    descoperi = découvrir: A descoperi un nou vaccin découvrir un nouveau vaccin. dévoiler, révéler: Noi am descoperit intenţiile sale nous avons dévoilé ses intentions. vr. se découvrir : Intrând, el se descoperi en entrant, il se découvrit.
    descoperire = découverte s.f.: Descoperirea Americii la découverte de l'Amérique.
    descoperitor = découvreur s.m.; inventeur (-trice) s.m.f.
    descotorosi = se débarrasser, se défaire.
    descreierat = écervelé (-ée) adj., s.m.f.
    descrescator = décroissant (-ante).
    descreste = décroître, diminuer.
    descrestere = décroissance s.f., diminution s.f.
    descreti = (o ţesătură) défroncer, lisser. (în expr.) A-şi descreţi fruntea dérider son front. vr. (a se destinde, a se însenina) se dérider.
    descrie = décrire: A descrie o plantă décrire une plante (a zugrăvi prin cuvinte) dépeindre. tracer: A descrie un cerc tracer un cercle.
    descriere = description s.f.
    descriptiv = descriptif (-ive).
    descuia = ouvrir une serrure.
    descult = nu-pieds: A fi desculţ être nu-pieds. s.m.f. va-nu-pieds s.m. invar.
    descumpani = déconcerter, désorienter.
    descuraja = (se) décourager.
    descurajare = découragement s.m.
    descurajator = décourageant (-an-te).
    descurca = démêler: A descurca un scul de lână démêler un écheveau de laine. vt., vr. (se) débrouiller: A descurca o afacere débrouiller une affaire.
    descurcaret = débrouillard (-ar-de).
    descusut = décousu (-ue).
    deseara = ce soir.
    desemna = désigner (qqn.).
    desen = dessin s.m.
    desena = vt. dessiner: A desena nişte flori dessiner des fleurs vr. se dessiner, se profiler: Umbră care se desenează pe un perete ombre qui se dessine sur un mur.
    desenator = dessinateur (-trice).
    deseori = souvent, fréquemment.
    desert = désert s.m.: Deşertul Sahara le désert du Sahara. adj. (despre un pământ, o regiune) désert (-erte), désertique. (despre vorbe, iluzii, visuri) vain(-aine).
    desert = dessert s.m.
    deserta = vider.
    desertaciune = futilité s.f., inanité s.f; vanité s.f.
    deservi = (a face cuiva un rău serviciu) desservir, nuire, faire du tort (а qqn.): Aş fi reuşit, dar intervenţia prietenului meu m-a deservit j'aurais réussi, mais l'intervention de mon ami m'a desservi. (a servi o colectivitate) desser-vir: Mai multe linii aeriene deser-vesc principalele oraşe plusieurs lignes aériennes desservent les principales villes.
    deseu = déchet s.m.
    desface = vt. (o cusătură, un nod) défaire: (în expr.) A desface un contract résilier un contrat. A desface logodna rompre les fiançailles. vr. se défaire: Cusătură care se desface couture qui se défait.
    desfacere = (a unui contract) résiliation s.f., annulation s.f. (de mărfuri) vente s.f., liquidation s.f., braderie s.f. (în expr.) Preţ de desfacere prix modéré, avantageux.
    desfasura = vt. dérouler: A desfăşura o panglică dérouler un ruban. déployer: A desfăşura o activitate susţinută déployer une activité soutenue. vr. se dérouler: Convorbirile se desfăşurau normal les entretiens se déroulaient normalement. se déployer: Trupele se desfăşurau în vederea luptei les troupes se déployaient pour le combat. s'étaler: Peisajul se desfăşura la picioarele lui le paysage s'étalait а ses pieds.
    desfasurare = déroulement s.m.: Desfăşurarea unui cablu le déroulement d'un câble. déploiement s.m.: Desfăşurarea unei armate le déploiement d'une armée.
    desfata = (se) délecter.
    desfatare = délice s.m., délectation s.f. (desfrâu) débauche s.f.
    desfide = défier: Vă desfid să deosebiţi originalul de copie je vous défie de distinguer l'original de la copie. défier, braver: El desfide primejdiile il défie les dangers.
    desfigura = défigurer.
    desfigurare = défigurement s.m.
    desfiinta = supprimer.
    desfiintare = suppression s.f.
    desfrânare = débauche s.f.
    desfrânat = débauché (-ée).
    desfrâu = débauche s.f.
    desfrunzi = se défeuiller.
    desfunda = défoncer: A desfunda un butoi défoncer un tonneau. déboucher: A desfunda o sticlă de vin déboucher une bouteille de vin.
    desfundat = (despre butoaie, drumuri, terenuri) défoncé(-ée). (destupat) débouché(-ée).
    deshama = dételer.
    deshuma = exhumer.
    deshumare = exhumation s.f.
    desi = bien que, quoique: Deşi e frig, ea se duce la plimbare bien qu'il fasse froid, elle va se promener. Deşi tânăr, el e foarte capabil quoique jeune, il est tres capable.
    desigur = certainement, sûrement, а coup sûr.
    desira = vr. (despre şiraguri de mărgele) se désenfiler. (despre obiecte împletite) se démailler. vt. défaire: A deşira o dantelă défaire une dentelle.
    desis = fourré s.m.
    deslusi = discerner, distinguer: A desluşi un zgomot îndepărtat discerner un bruit lointain. (o problemă) élucider. déchiffrer: A desluşi un scris neciteţ déchiffrer une écriture illisible.
    deslusire = explication s.f., éclaircissement s.m.
    deslusit = clair(-aire), distinct (-incte); explicite. adv. clairement, distinctement; explicitement.
    desolidariza = se désolidariser.
    despacheta = déballer.
    despaduri = déboiser.
    despadurire = déboisement s.m.
    despagubi = (se) dédommager.
    despagubire = dédommagement s.m., réparation s.f.: A primit o sumă de bani ca despăgubire il a reçu une somme d'argent en dédommagement. (în expr.) A cere despăgubiri réclamer des dommages-intérêts. Despăgubiri de război dommages de guerre.
    desparti = vr. se séparer: S-au despărţit la colţul străzii ils se sont séparés au coin de la rue. (a divorţa) divorcer. (fig.) quitter vt.: S-a despărţit cu regret de satul lui il a quitté а regret son village. vt. séparer: Un zid despărţea cele două grădini un mur séparait les deux jardins. diviser: Mările care despart Grecia de Italia les mers qui divisent la Grece d'avec l'Italie. désunir: Îi despărţeau interese opuse des intérêts opposés les dé-sunissaient.
    despartire = (separare) séparation s.f. (divorţ) divorce s.m.
    despartitor = mitoyen(-enne): Un perete despărţitor un mur mitoyen.
    despartitura = compartiment s.m.: Sertar cu despărţituri tiroir а compartiments. cloison s.f.: Despărţitură de scânduri cloison de planches.
    despaturi = déplier.
    despera = (se) désespérer vr., vi.: Nu trebuie să desperi, totul se va aranja il ne faut pas désespérer, tout va s'arranger.
    desperare = désespoir s.m.
    desperat = désespéré (-ée).
    despica = fendre. (în expr.) A despica firul de păr în patru couper les cheveux en quatre.
    despleti = vt. dénatter. vr. dé-natter ses cheveux, défaire ses cheveux.
    despletit = (despre păr) défait (-aite), dénatté(-ée). (despre oameni) échevelé(-ée).
    despot = despote s.m., tyran s.m.
    despotic = despotique, tyrannique.
    despotism = despotisme s.m. tyrannie s.f.
    despre = de: Era vorba despre el il s'agissait de lui. sur: A ţinut o lecţie despre Balzac il a donné une leçon sur Balzac. (în expr.) Cât despre quant а. Despre care dont.
    despresura = lever le siege.
    desprinde = vt. détacher: A desprinde o hârtie lipită détacher un papier collé. vr. se détacher: Alergător care se desprinde de pluton coureur qui se détache du peloton. résulter v. impers.: Din aceasta se desprinde că... il en résulte que...
    despuia = (se) dépouiller.
    despuiere = dépouillement s.m.
    destainui = divulguer, dévoiler: A destăinui un secret divulguer un secret. vr. se confesser (а qqn.).
    destainuire = divulgation s.f., révélation s.f.
    desteleni = défricher.
    destelenire = défrichement s.m.
    destept = intelligent(-ente); perspicace, astucieux(-euse). (trezit din somn, treaz) éveillé (-ée), réveillé(-ée).
    destepta = (se) réveiller, (s')éveiller: M-am deşteptat în zori je me suis réveillé а l'aube. vr. (despre sentimente, dorinţe, idei) s'éveiller.
    desteptaciune = intelligence s.f.
    desteptare = réveil s.m.: A suna deşteptarea sonner le réveil. éveil, s.m.: Deşteptarea naturii l'éveil de la nature.
    desteptator = réveil s.m., réveil-matin s.m.
    destin = destin s.m., destinée.
    destina = destiner.
    destinatar = destinataire.
    destinatie = destination s.f.
    destinde = se détendre, se délasser, se relaxer.
    destindere = détente s.f., délassement s.m., repos s.m.
    destitui = destituer, congédier, renvoyer.
    destituire = destitution s.f., renvoi s.m.
    destoinic = capable.
    destrabala = se dévergonder.
    destrabalare = dévergondage s.m.
    destrabalat = dévergondé (-ée), débauché(-ée).
    destrama = (s')effilocher: O stofă care se destramă une étoffe qui s'effiloche. (fig.) (se) dissiper, (se) disperser: Norii se destramă les nuages se dissipent.
    destramare = (a unei ţesături) effilochement s.m. (fig.) dispersion s.f., éparpillement s.m.
    destul = adv. assez: Acest apartament e destul de confortabil cet appartement est assez confortable. suffisamment: E destul de înzestrat pentru a reuşi il est suffisamment doué pour réussir. adj. assez adv.: Are destui bani il a assez d'argent.
    destupa = déboucher.
    desucheat = toqué(-ée), timbré (-ée).
    desuet = désuet(-ete).
    desuruba = dévisser.
    detalia = détailler.
    detaliu = détail [detaj] s.m.
    detasa = (se) détacher.
    detasabil = détachable.
    detasament = détachement s.m.
    detasare = détachement s.m.
    detectiv = détective s.m.
    detentiune = détention s.f.
    deteriora = (se) détériorer; (se) dégrader, (s')abîmer.
    determina = déterminer.
    detesta = détester.
    detestabil = détestable.
    detinator = détenteur(-trice).
    detine = détenir: A deţine un obiect în gaj détenir un objet en gage. A deţine un delincvent détenir un délinquant.
    detinut = détenu(-ue).
    detracat = (despre oameni) détraqué (-ée), déséquilibré(-ée).
    detriment = (în expr.) În detrimentul au détriment de (qqn., qqch.).
    detrona = détrôner.
    detronare = déposition s.f.: Detronarea unui suveran la déposition d'un souverain.
    detunatura = détonation s.f.
    deturna = détourner, soustraire.
    deunazi = l'autre jour, il y a quel-ques jours.
    devaliza = dévaliser.
    devaloriza = (se) dévaloriser, dévaluer vt.
    devalorizare = dévalorisation s.f., dévaluation s.f.
    devansa = devancer.
    devasta = (a pustii) dévaster, ravager. (a jefui) piller, saccager.
    devastare = (pustiire) dévastation s.f., ravage s.m. (jefuire) pillage s.m.
    developa = développer.
    developare = développement s.m.
    deveni = devenir.
    devenire = développement s.m., épanouissement s.m. (în expr.) În devenire en cours de formation (d'évolution).
    devia = dévier.
    deviere = déviation s.f.
    deviz = devis s.m.
    deviza = devise s.f.
    devota = se dévouer.
    devotament = dévouement s.m.
    devotat = dévoué (-ée).
    devreme = tôt: El se întoarce acasă devreme il rentre tôt. de bonne heure: A se scula devreme se lever de bonne heure. (în expr.) Cât mai devreme le plus tôt possible.
    dexteritate = dextérité s.f., habileté s.f., adresse s.f.
    dezacord = désaccord s.m.
    dezacorda = (despre instrumente muzicale) être désaccordé.
    dezagreabil = désagréable.
    dezagrega = (se) désagréger.
    dezagregare = désagrégation s.f.
    dezamagi = décevoir: Acest roman m-a dezamăgit ce roman m'a déçu.
    dezamagire = déception s.f.
    dezamagit = déçu(-ue).
    dezaproba = désapprouver, réprouver.
    dezarma = désarmer.
    dezarmare = désarmement s.m.
    dezastru = désastre s.m., calamité s.f.
    dezastruos = désastreux(-euse).
    dezavantaj = désavantage s. m., inconvénient s.m.
    dezavantajos = désavantageux (-euse), défavorable.
    dezaxa = (despre oameni) se déséquilibrer, être désaxé.
    dezaxat = (despre oameni) déséquilibré(-ée), désaxé(-ée).
    dezbara = se déshabituer: Tatăl său s-a dezbărat de fumat son pere s'est déshabitué de fumer. (a se descotorosi) se débarrasser, se défaire.
    dezbate = débattre, discuter.
    dezbatere = débat s.m., discussion s.f.
    dezbina = diviser, désunir: Interese opuse îi dezbinau des intérêts opposés les divisaient.
    dezbinare = désunion s.f., dissension s.f.
    dezbraca = (se) déshabiller, (se) dévêtir. vt. enlever, ôter: A-şi dezbrăca paltonul enlever son manteau.
    dezechilibra = (se) déséquilibrer.
    dezechilibru = déséquilibre s.m.
    dezerta = (despre soldaţi) déserter. (fig. ) se soustraire: A dezerta de la datorie se soustraire а son devoir.
    dezertor = déserteur s.m.
    dezghet = dégel s.m.
    dezgheta = (despre lichide îngheţate) dégeler vi.: Lacul începe să se dezgheţe le lac commence а dégeler. (a se dezmorţi, a se încălzi) se dégeler, se réchauffer: Nu reuşesc să-mi dezgheţ picioarele je n'arrive pas а me dégeler les pieds.
    dezghetat = dégelé(-ée); fondu (-ue). (despre oameni) dégour-di(-ie), déluré(-ée).
    dezgropa = (un cadavru) exhumer. (un obiect) déterrer. (fig.) ressusciter: A dezgropa amintiri ressusciter des souvenirs.
    dezgust = dégoût s.m., répugnance s.f.
    dezgusta = dégoûter, écoeurer, répugner vt., vi.
    dezgustator = dégoûtant (-ante), écoeurant(-ante), répugnant(-ante).
    dezice = contredire, démentir: Asta dezice mărturia lui cela contredit son témoignage. vr. se dédire, se rétracter: Dacă spui asta, te dezici si tu affirmes cela tu te dédis.
    deziderat = desiderata s.f. pl.
    deziluzie = désillusion s.f., déception s.f.
    deziluziona = désillusionner, décevoir.
    dezinfecta = désinfecter.
    dezinfectant = désinfectant s.m.
    dezinfectie = désinfection s.f.
    dezintegra = (se) désintégrer.
    dezintegrare = désintégration s.f.
    dezinteres = indifférence s.f., désintéressement s.m.
    dezinteresa = se désintéresser (cu prep. de).
    dezlânat = adj. (despre formulări ale gândirii) décousu(-ue), diffus (-use), prolixe. adv. d'une maniere diffuse, prolixe: Vorbeşte dezlânat il parle d'une maniere diffuse.
    dezlantui = (se) déchaîner: Furtuna se dezlănţuise la tempête s'était déchaînée. vt. (a face să izbucnească) déclencher: A dezlănţui o revoluţie déclencher une révolution.
    dezlantuire = déchaînement s.m.: Dezlănţuirea furtunii le déchaînement de la tempête. déclenchement s.m.: Dezlănţuirea conflictului le déclenchement du conflit.
    dezlega = délier: A dezlega un snop délier une gerbe. détacher: A dezlega un câine détacher un chien. résoudre: A dezlega o problemă résoudre un probleme. déchiffrer: A dezlega o enigmă déchiffrer une énigme. (fig.) délier, délivrer: A dezlega pe cineva de un jurământ délier qqn. d'un serment. (în expr.) A dezlega cuiva limba délier la langue а qqn.
    dezlegare = déliement s.m.: Dezlegarea snopilor le déliement des gerbes. (a unei probleme) résolution s.f., solution s.f. (a unei enigme) déchiffrement s.m. (de o făgăduinţă) dégagement s.m.
    dezlipi = (se) décoller.
    dezmat = (purtare destrăbălată) dévergondage s.m., débauche s.f. (debandadă) débandade s.f., désordre s.m.
    dezmatat = (destrăbălat, desfrânat) dévergondé(-ée), débauché (-ée). (ca ţinută) débraillé(-ée), désordonné (-ée).
    dezmembra = se démembrer.
    dezmembrare = démembrement s.m.
    dezmetic = ecervelé (-ée), toqué(-ée).
    dezmetici = reprendre ses esprits, revenir а soi.
    dezmierda = cajoler, câliner, caresser.
    dezmierdare = (alintare) cajolerie s.f., câlinerie s.f., caresse s.f. (desfătare) jouissance s.f., volupté s.f.
    dezminti = démentir: A dezminţi o ştire démentir une nouvelle. vr. se démentir: Un om care nu se dezminte un homme qui ne se dément pas. se rétracter, se dédire.
    dezmintire = démenti s.m.
    dezmorti = (se) dégourdir: Merg ca să-mi dezmorţesc picioarele je marche pour me dégourdir les jambes. (despre pământ) dégeler vt., vi. (fig.) (s')éveiller, (se) réveiller: Primăvara, natura se dezmorţeşte au printemps, la nature s'éveille.
    dezmortire = dégourdissement s.m. (fig.) éveil s.m., réveil s.m.: Dezmorţirea naturii l'éveil de la nature.
    dezmosteni = déshériter.
    deznadajdui = désespérer.
    deznadajduit = adj. désespéré (-ée). adv. désespérément.
    deznadejde = désespoir s.m.
    deznoda = (se) dénouer: A deznoda o panglică dénouer un ruban.
    deznodamânt = dénouement (dénoûment) s.m.
    dezobisnui = (se) déshabituer.
    dezola = désoler.
    dezolant = désolant(-ante).
    dezolant = désolant(-ante).
    dezolare = désolation s.f.
    dezonoare = déshonneur s.m.
    dezonora = (se) déshonorer.
    dezonorant = déshonorant (-ante).
    dezordine = désordre s.m.: Ce dezordine în camera lui ! quel désordre dans sa chambre! (lipsă de disciplină) débandade s.f.
    dezordonat = désordonné(-ée), en désordre.
    dezorganiza = (se) désorganiser.
    dezorganizare = désorganisation s.f.
    dezorienta = (se) désorienter.
    dezorientare = désorientation s.f.
    dezorientat = désorienté(-ée).
    dezradacina = déraciner.
    dezrobi = (s')affranchir, (se) libérer.
    dezrobire = affranchissement s.m., libération s.f.
    dezrobitor = libérateur(-trice).
    dezumfla = (se) dégonfler: Cauciucul s-a dezumflat le pneu s'est dégonflé. vr. (despre inflamaţii) désenfler vi.
    dezumflare = (a unui obiect umplut cu aer) dégonflement s.m. (a unei inflamaţii) desenflure s.f.
    dezvalui = dévoiler, divulguer, révéler: A dezvălui un secret dé-voiler un secret.
    dezvaluire = dévoilement s.m., divulgation s.f.
    dezvata = (se) déshabituer; (se) désaccoutumer: Copilul s-a dezvăţat să plângă l'enfant s'est déshabitué de pleurer. vr. se débarrasser: Trebuie să te dezveţi de acest obicei rău tu dois te débarrasser de cette mauvaise habitude.
    dezveli = se découvrir: Copilul se dezvelise în somn l'enfant s'était découvert en dormant. vt. découvrir, enlever la toiture: Uraganul a dezvelit mai multe hangare la tornade a découvert plusieurs hangars.
    dezvinovati = se disculper.
    dezvolta = vt. développer: A dezvolta inteligenţa copilului développer l'intelligence de l'enfant. dégager, produire: Unele reacţii chimice dezvoltă căldură certaines réactions chimiques dégagent de la chaleur. vr. se développer: Copilul se dezvoltă normal l'enfant se développe normalement.
    dezvoltare = développement s.m.: Dezvoltarea organismului omenesc le développement du corps humain. croissance s.f., épanouissement s.m.: Dezvoltarea plantelor la croissance des plantes. émanation s.f., dégagement s.m.: Dezvoltare de căldură émanation de chaleur.
    diabolic = diabolique. adv. diaboliquement.
    diafragma = diaphragme s.m.
    diagnostic = diagnostic [djagnstik] s.m.
    diagonal = diagonal(-ale; m. pl. -aux).
    diagonala = diagonale s.f.: Diagonala unui dreptunghi la diagonale d'un rectangle. (în expr.) În diagonală en diagonale.
    diagrama = diagramme s.m.
    dialect = dialecte s.m.
    dialectic = dialectique.
    dialog = dialogue s.m.
    dialogat = dialogué(-ée).
    diamant = diamant s.m.
    diametral = adj. diamétral(-ale; m. pl. -aux). adv. diamétralement: Diametral opus diamétralement opposé.
    diametru = diametre s.m.
    diapazon = (muz.) diapason s.m.
    diapozitiv = diapositive s.f., diapo s.f. (fam.)
    diaree = diarrhée s.f.
    diateza = (gram.) voix s.f: Diateză pasivă voix passive.
    diavol = diable s.m., démon s.m. (fig.) diablotin.
    dibaci = habile, adroit(-oite).
    dibacie = habileté s.f., adresse s.f.
    dibui = vi. tâtonner: A merge prin întuneric dibuind s'avancer dans l'obscurité en tâtonnant. vt. dénicher, découvrir: Şi-a dibuit prietenul într-o cofetărie il a déniché son ami dans une pâtisserie.
    dibuiala = tâtonnement s.m.
    dibuit = (în expr.) Pe dibuite а tâtons.
    dichisi = (se) bichonner, (s')attifer: Ea îşi petrece un ceas în faţa oglinzii ca să se dichisească elle passe une heure devant la glace а se bichonner.
    dicta = dicter.
    dictare = dictée s.f.
    dictator = dictateur s.m.
    dictatorial = dictatorial(-iale; m.pl. -iaux).
    dictatura = dictature s.f. (în expr.) Dictatura proletariatului la dictature du prolétariat.
    dictionar = dictionnaire s.m.
    dictiune = diction s.f.
    dicton = dicton s.m.
    didactic = didactique.
    dieta = (med.) diete s.f.
    diez = (muz.) diese s.m.
    diferend = différend s.m., désaccord s.m.
    diferenta = différence s.f.
    diferentia = (se) différencier, (se) distinguer.
    diferentiere = différenciation s.f.; distinction s.f.
    diferi = différer; se distinguer vr.
    diferit = différent(-ente). adv. différemment.
    dificil = difficile.
    dificultate = difficulté s.f.
    diform = difforme, contrefait(-aite).
    diformitate = difformité s.f.
    diftong = diphtongue s.f.
    difuz = diffus(-use).
    difuz = diffus(-use).
    difuza = vt. diffuser, transmettre: Concert difuzat în direct concert diffusé en direct. propager: Presa a difuzat pe larg ştirea la presse a largement propagé la nouvelle. vr. se propager, se disperser, se répandre.
    difuzare = diffusion s.f., propagation s.f.
    difuzor = haut-parleur (pl. haut-parleurs) s.m., diffuseur s.m.
    dig = digue s.f.
    digera = digérer.
    digestie = digestion s.f.
    digestiv = digestif (-ive): Aparat digestiv appareil digestif.
    digresiune = digression s.f.
    dihanie = bête sauvage s.f. monstre s.m.
    dihor = (zool.) putois s.m.
    dijma = (sistem de arendare a pământului în feudalism) métayage s.m. (cota plătită de dijmaş) dîme s.f.
    dijmas = métayer (-yere) s.m.f.
    dijmui = (a aduna dijma) prélever la dîme (sur qqn.). (a sustrage o parte în mod abuziv) chiper, chaparder.
    dilata = (se) dilater.
    dilatare = dilatation s.f.
    dilema = dilemme s.m.
    diletant = dilettante s.m.f.
    diletantism = dilettantisme s.m.
    diligenta = diligence s.f., coche s.m.
    dilua = diluer.
    diluare = dilution s.f.
    dimensiune = dimension s.f.
    dimie = bure s.f.
    dimineata = matin s.m.: Doctorul primeşte numai dimineaţa le médecin ne reçoit que le matin. (cu înţelesul de durată) matinée s.f.: L-am aşteptat toată dimineaţa je l'ai attendu toute la matinée. (în expr.) Bună dimineaţa bonjour. De dimineaţă des le matin. Dis-de-dimineaţă de grand matin, de bon matin. Într-o bună dimineaţă un beau matin. Într-o dimineaţă un matin.
    diminua = diminuer.
    diminuare = diminution s.f.
    diminutiv = diminutif s.m.
    dimpotriva = au contraire.
    din = (indică locul) de; dans: E din Cluj il est de Cluj. Iau o cămaşă din dulap je prends une chemise dans l'armoire. (timpul) de; des; depuis: Revoluţia din la révolution de Din acest moment des ce moment. Din copilărie depuis l'enfance. (materia) en: Masă de brad table en bois blanc. (în expr.) Din fericire par bonheur. Din cauza а cause de. Într-una din zile un jour. Din zi în zi d'un jour а l'autre.
    dinadins = expres, а dessein: A făcut-o dinadins il l'a fait expres. (în expr.) Cu (tot) dinadinsul а tout prix.
    dinafara = (în expr.) A învăţa pe dinafară apprendre par coeur.
    dinainte = d'avance: O ştiam dinainte je le savais d'avance. а l'avance: Totul a fost pregătit dina-inte tout a été préparé а l'avance. adj. de devant: Are labele dinainte fracturate il a les pattes de devant fracturées. d'avant: Noaptea dinainte la nuit d'avant.
    dinaintea = devant: Dinaintea mea se desfăcea o vale devant moi s'ouvrait une vallée.
    dinam = dynamo s.m.
    dinamic = dynamique.
    dinamita = dynamiter.
    dinamita = dynamite s.f.
    dinapoi = adv. derriere. adj. de derriere.
    dinastie = dynastie s.f.
    dinauntru = de dedans: Zgomotul vine dinăuntru le bruit vient de dedans.
    dincoace = de ce côté-ci: Dincoace, drumul e mai bun de ce côté-ci, la route est meilleure.
    dincolo = de l'autre côté: Laboratoarele sunt dincolo les laboratoires sont de l'autre côté. (în expr.) Dincolo de au delа de: Dincolo de pădure au delа de la forêt. Aşa şi pe dincolo et patati et patata.
    dincotro = d'oщ? de quel endroit?
    dindarat = de derriere.
    dineu = dîner s.m.
    dinspre = du côté de: Ploaia vine dinspre mare la pluie arrive du côté de la mer. (în expr.) Dinspre partea du côté de: Dinspre partea mamei du côté de la mere.
    dintâi = (precedat de cel, cea, cei, cele) le premier, la premiere: E cel dintâi din clasă il est le premier de sa classe.
    dintat = denté (-ée): Roată dinţată roue dentée.
    dinte = dent s.f.: A-şi scoate un dinte se faire arracher une dent. (în expr.) A-şi lua inima în dinţi prendre son courage а deux mains. A avea un dinte împotriva cuiva avoir une dent contre qqn.
    dintre = entre: Egalitatea dintre oameni l'égalité entre les hommes. parmi, entre: Dintre toate soluţiile posibile, a ales-o pe cea mai simplă parmi toutes les solutions possibles, il a choisi la plus simple. de: Dintre toţi elevii, el e cel mai silitor de tous les éleves, il est le plus appliqué. d'entre: Câţiva dintre ei quelques-uns d'entre eux.
    dintru = de: Elevii dintr-o şcoală generală les éleves d'une école élémentaire. (în expr.) Dintr-acolo de ce côté -lа. Dintr-o dată a) tout а coup; b) а l'improviste. Dintru început des le commencement. Dintr-un timp depuis quelque temps.
    dioda = diode s.f.
    dioptrie = dioptrie s.f.
    diploma = diplôme s.m.
    diplomat = (care a obţinut o diplomă) diplômé (-eé). (şiret, dibaci) rusé (-ée), habile, diplomate. s.m.f. diplomate s.m.
    diplomatic = adj. diplomatique. adv. diplomatiquement.
    diplomatie = diplomatie [diplmasi] s.f.
    direct = adj. direct (-ecte). adv. directement.
    directie = direction s.f.
    directiva = directive s.f.
    director = directeur (-trice).
    diriginte = professeur principal s.m.
    dirija = (a conduce, a îndruma) diriger, conduire. (muz.) diriger.
    dirijabil = dirigeable s.m.
    dirijor = (muz.) (de orchestră) chef d'orchestre s.m. (de cor) chef des choeurs s.m.
    disc = disque s.m.
    discernamânt = discernement s.m.
    discerne = discerner, distinguer: A discerne adevărul de minciună discerner le vrai du faux.
    disciplina = discipline s.f.
    disciplina = discipliner.
    disciplinar = disciplinaire.
    discipol = disciple s.m.
    discontinuu = discontinu (-ue).
    discordant = discordant (-ante).
    discordanta = discordance s.f.
    discordie = dissension s.f., discorde s.f.: A semăna discordie semer la discorde.
    discoteca = discotheque s.f.
    discredita = (se) discréditer.
    discreditare = discrédit s.m., déconsidération s.f.
    discret = adj. discret (-ete). adv. discretement.
    discretie = discrétion s.f.: A fi la discreţia cuiva être а la discrétion de qqn.
    disculpa = se disculper.
    discurs = discours s.m.: A ţine un discurs faire (prononcer) un discours.
    discuta = vi. discuter, converser. vt. discuter, débattre.
    discutabil = discutable, controversable.
    discutie = (convorbire, conversaţie) discussion s. f., entretien s.m. (controversă) discussion s.f., controverse s.f., débat s.m. (în expr.) Fără discuţie a) sans nul doute, indubitablement; b) sans réplique. Nu (mai) încape discuţie c'est sûr et certain.
    dis-de-dimineata = (foarte de dimineaţă) de bon matin, de grand matin. (în zori) а l'aube, au petit matin.
    diseca = disséquer. (fig.) disséquer, analyser minutieusement.
    disectie = dissection s.f.
    disensiune = dissension s.f., désaccord s.m.
    disertatie = dissertation s.f.
    disident = dissident (-ente) adj., s.m. f.
    disidenta = dissidence s.f.
    disimula = dissimuler, masquer.
    disloca = (se) disloquer.
    dislocare = dislocation s.f.
    disocia = (se) dissocier.
    disociere = dissociation s.f.
    disonanta = dissonance s.f.
    disparea = disparaître.
    disparitie = disparition s.f.
    dispecer = dispatcher [dispat∫oer] s.m.
    dispensa = dispense s.f., exemption s.f.
    dispensa = vr. (se) dispenser: A se dispensa de serviciile cuiva se dispenser des services de qqn. vt. dispenser, exempter [εgzÿte]: A dispensa un tânar de serviciul militar exempter un jeune homme du service militaire.
    dispensar = (med.) dispensaire s.m.
    dispersa = disperser.
    dispersare = dispersion s.f.
    displacea = déplaire.
    displacut = déplaisant (-ante), désagréable.
    disponibil = disponibilités s.f. pl.: Această sumă de bani reprezintă disponibilul întreprinderii cette somme représente les disponibilités de l'entreprise. adj. disponible: Apartament disponibil appartement disponible.
    disponibilitate = disponibilité s.f.
    dispozitie = (hotărâre, ordin) disposition s.f. disposition s.f.: Dispoziţia camerelor într-un apartament la disposition des pieces dans un appartement. disposition s.f., humeur s.f.: A fi în bună (proastă) dispoziţie être de bonne (mauvaise) humeur.
    dispozitiv = dispositif s.m.
    dispret = mépris s.m., dédain s.m. (în expr.) Cu dispreţ dédaigneusement, avec mépris.
    dispretui = mépriser, dédaigner.
    dispretuitor = méprisant (-ante), dédaigneux (-euse).
    disproportie = disproportion s.f.
    disproportionat = disproportionné (-ée).
    dispune = (a hotărî) décider: Tribunalul a dispus reluarea anchetei le tribunal a décidé la reprise de l'enquête. disposer, arranger: Generalul şi-a dispus trupele în linie le général a disposé ses troupes en ligne. (a înveseli) mettre de bonne humeur: Acest film l-a dispus ce film l'a mis de bonne humeur. vi. disposer (cu prep. de): El dispune de toată casa il dispose de toute la maison. vr. (a se înveseli) se mettre de bonne humeur, devenir gai.
    dispus = (in expr.) A fi dispus să être disposé а. A fi bine (rău) dispus être de bonne (mauvaise) humeur.
    disputa = (se) disputer: Doi sportivi care îşi dispută victoria deux sportifs qui se disputent la victoire.
    disputa = (dezbatere, controversă) débat s.m., controverse s.f. (ceartă) dispute s.f., altercation s.f., querelle s.f. (sport) compétition s.f.
    distant = distant (-ante), froid (-oide), réservé (-ée).
    distanta = distance s.f. (în expr.) De la distanţă de loin. A ţine pe cineva la distanţă tenir qqn. а distance.
    distanta = ( a rări) espacer. vr. distancer vt., devancer vt.: Elev care se distanţează de colegii lui éleve qui distance ses camarades.
    distila = distiller.
    distilare = distillation s.f.
    distinct = adj. distinct (-incte). adv. distinctement.
    distinctie = distinction s.f.
    distinctiv = distinctif (-ive), particulier (-iere).
    distinge = (se) distinguer.
    distins = distingué (-ée).
    distona = détonner.
    distorsiune = distorsion s.f.
    distra = (se) distraire, (se) divertir. vr. s'amuser.
    distractie = (amuzament) divertissement s.m., amusement s.m. (lipsă de atenţie) distraction s.f., inattention s.f.: Din distracţie par distraction.
    distractiv = divertissant (-ante), amusant (-ante).
    distrage = distraire, détourner: A distrage pe cineva de la treburile sale distraire qqn. de ses occupations.
    distrat = distrait (-aite), absent (-ente).
    distribui = distribuer.
    distribuire = distribution s.f.
    distributie = distribution s.f.
    distrugator = (mar.) destroyer s.m., contretorpilleur s.m. adj. destructeur (-trice).
    distruge = détruire, anéantir.
    distrugere = destruction s.f., anéantissement s.m.
    diurna = indemnité [ßdεmnite] .s.f., per diem s.m. invar.
    divaga = divaguer, déraisonner, dérailler.
    divan = (canapea fără spătar) divan s.m., sofa s.m.
    divergenta = divergence s.f.
    divers = divers (-erse): Un fapt divers un fait divers. (la pl.) différent (-ente), varié (-ée), divers (-erse): Flori de diverse culori des fleurs de différentes couleurs.
    diversifica = diversifier.
    diversitate = diversité s.f., variété s.f.
    diversiune = diversion s.f.
    divertisment = divertissement s.m.
    divin = divin (-ine). (fig.) divin (-ine), sublime. adv. divinement.
    divinitate = divinité s.f.
    diviniza = diviniser, adorer.
    divinizare = divinisation s.f.
    diviza = (se) diviser.
    divizare = division s.f: Divizarea celulei la division de la cellule.
    divizibil = divisible.
    divizie = division s.f.: Divizie blindată division blindée.
    divizionar = (în expr.) Monedă divizionară monnaie divisionnaire.
    diviziune = division s.f: Diviziunile unei unităţi de măsură les divisions d'une unité de mesure.
    divizor = (mat.) diviseur s.m.
    divort = divorce s.m.
    divorta = divorcer.
    divulga = divulguer.
    divulgare = divulgation s.f.
    dizgratie = disgrâce s.f.
    dizgratios = disgracieux (-ieuse), laid (laide).
    dizolva = (se) dissoudre: A dizolva zahăr în apă dissoudre du sucre dans l'eau. A dizolva o adunare dissoudre une assemblée.
    dizolvant = dissolvant (-ante) adj., s.m.
    dizolvare = dissolution s.f.
    doaga = douve s.f.: Doagele unui butoi les douves d'un tonneau. (în expr.) A fi într-o doagă être timbré, être piqué.
    doamna = dame s.f. (poate fi însoţit de art. hot.). madame (pl. mesdames) s.f. (nu poate fi însoţit de articol).
    doar = rien que, seulement: Vreau să ştiu tot adevărul, doar adevărul je veux savoir toute la vérité, rien que la vérité. El a venit doar pentru două zile il est arrivé seulement pour deux jours. pourvu que (urmat de conjunctiv): Doar sănătos să fie, restul n-are importanţă pourvu qu'il soit en bonne santé, le reste n'a aucune importance. apres tout, en fin de compte, au fait: Doar nu eşti doctor apres tout, tu n'es pas médecin. (deseori repetat: doar doar) dans l'espoir de: Hoinăream pe străzi şi mă uitam la oameni, doar doar îl voi întâlni je flânais dans les rues et je dévisageais les gens dans l'espoir de le rencontrer. (în expr.) Fără doar şi poate а coup sûr, certainement.
    doara = (în expr.) într-o doară au petit bonheur.
    dobânda = intérêt s.m.: A da bani cu dobândă prêter а intérêt.
    dobândi = acquérir.
    dobândire = acquisition s.f.
    dobitoc = animal (pl.-aux) s.m., bête s.f. s.m.f. imbécile, crétin (-ine): Ce dobitoc! quel imbécile!
    dobitocie = imbécillité s.f., bêtise s.f.
    doborî = abattre: A doborî un copac, un avion abattre un arbre, un avion. (fig.) terrasser: Această boală l-a doborât cette maladie l'a terrassé. (fig.) A doborî un record battre un record.
    doc = (ţesătură) coutil s.m. (în porturi) dock s.m.
    docher = docker s.m.
    docil = docile.
    doctor = (medic) médecin s.m., docteur s.m. docteur s.m.: Doctor în litere, în ştiinţe docteur es lettres, es sciences.
    doctorat = doctorat s.m.
    doctorie = médicament s.m.
    doctorita = docteur s.m.: Ea e o bună doctoriţă elle est un bon docteur. doctoresse s.f.
    doctrina = doctrine s.f.
    document = document s.m.
    documenta = se documenter.
    documentar = documentaire.
    documentare = documentation s.f.
    documentarist = documentaliste s.m.f.
    dogar = tonnelier s.m.
    dogarie = tonnellerie s.f.
    dogma = dogme s.m.
    dogmatic = dogmatique.
    dogmatism = dogmatisme s.m.
    dogoare = chaleur étouffante s.f.
    dogori = vi. (despre soare) être brûlant (torride), brûler: Soarele dogorea le soleil était torride. (despre foc) répandre une forte chaleur. (fig.) brûler: Fruntea îi dogorea: avea febră son front lui brûlait: il avait de la fievre. vt. embraser: O căldură puternică dogorea ogoarele une forte chaleur embrasait les champs.
    dogoritor = (despre soare) torride, brûlant (-ante). (despre foc, căldură) ardent (-ente), brûlant (-ante).
    doi = num. card. deux: Doi oameni deux hommes. A tăia în două couper en deux. (în expr. ) Doi câte doi deux а deux, deux par deux. E la doi paşi de aici c'est а deux pas d'ici.
    doica = nourrice s.f.
    doilea = num. ord. deuxieme (precedat de le, la): Al doilea capitol le deuxieme chapitre. A doua stradă la stânga la deuxieme rue а gauche. second (-onde) [sgÝ] (precedat de le, la; se foloseşte mai ales când e vorba de două lucruri): A doua jumătate la seconde moitié. (în expr.) A doua zi le lendemain. A doua oară la deuxieme fois.
    doina = complainte (populaire roumaine) s.f.
    doisprezece = num. card. douze.
    doisprezecelea = num. ord. douzieme (precedat de le, la).
    dojana = remontrance s.f., réprimande s.f.
    dojeni = gronder, réprimander.
    dolar = dollar s.m.
    doldora = plein (-eine), bondé (-ée).
    doleanta = doléances s.f. pl.
    doliu = deuil s.m.: În doliu en deuil. De doliu de deuil.
    dolofan = dodu (-ue), potelé (-ée.)
    domeniu = domaine s.m.
    domestic = (despre animale) domestique.
    domestici = (s')apprivoiser.
    domicilia = habiter, demeurer, résider.
    domiciliu = domicile s.m.
    domina = dominer.
    dominant = dominant (-ante).
    dominatie = domination s.f.
    domn = (termen de politeţe) monsieur (pl. messieurs) s.m. (stăpân) maître s.m.: Fiecare e domn în casa lui charbonnier est maître dans sa maison. (domn, voievod) prince régnant s.m.
    domnesc = princier (-iere), seigne-urial (-ale; m.pl. -aux).
    domni = régner.
    domnie = regne s.m.
    domnisoara = demoiselle s.f. (poate fi precedat de articol). mademoiselle (pl. mesdemoiselles) s.f. (nu poate fi precedat de articol).
    domnita = princesse s.f.
    domnitor = prince régnant s.m. adj. régnant (-ante): Familie domnitoare famille régnante.
    domol = adj. (despre mişcări) lent (-lente), nonchalant (-ante). (despre oameni) paisible, doux (douce), calme. (despre glas) doux (douce). (despre sentimente) modéré (-ée), paisible. adv. lentement, paisiblement, doucement.
    domoli = (se) calmer, (se) modérer, (s')apaiser: Furtuna s-a domolit la tempête s'est calmée. vt. ralentir: A domoli pasul ralentir le pas.
    dona = faire don: A donat casa unui nepot il a fait don de sa maison а un neveu.
    donatie = donation s.f., don s.m.
    donita = seille s.f., seilleau s.m.
    dop = bouchon s.m.
    dor = désir mêlé de nostalgie s.m. tourment d'amour s.m. (în expr.) Dor de ţară mal du pays. Dor de ducă hantise des voyages lo-intains. Mi-e dor de voi il me tarde de vous revoir. A muri de dorul cuiva languir d'amour pour qqn.
    dori = désirer, souhaiter (urmate de conjunctiv sau de infinitiv): Doresc ca el să vie cu noi je désire qu'il vienne avec nous. Doresc să viu cu voi je désire venir avec vous. avoir envie: Dorim să vedem un film bun nous avons envie de voir un bon film. (a ura) souhaiter: Vă doresc drum bun je vous souhaite bon voyage. (în expr.) Ar fi de dorit il serait а souhaiter. Lucrare care lasă de dorit ouvrage imparfait (qui présente des défauts).
    dorinta = désir s.m.: Dorinţa de a reuşi le désir de réussir. voeu s.m.: I s-au împlinit toate dorinţele tous ses voeux sont comblés. volonté s.f.: Trebuie respectate ultimele sale dorinţe il faut respecter ses dernieres volontés.
    dormi = dormir. (în expr.) A dormi de-a-n picioarele dormir debout.
    dormita = somnoler, sommeiller.
    dormitor = (într-un apartament) chambre а coucher s.f., chambre s.f. (în internate, cazărmi) dortoir s.m.
    dornic = désireux (-euse).
    dos = dos s.m.: A-şi pune adresa pe dosul unui plic mettre son adresse sur le dos d'une enveloppe. (cu diferite determinări) Dosul unei stofe l'envers d'une étoffe. Dosul mâinii le dos (le revers) de la main. Dosul unei scrisori le verso d'une lettre. (în expr.) În dos derriere: În dosul uşii derriere la porte. Prin dos par derriere. Pe dos a) а l'envers: Şi-a pus ciorapii pe dos il a mis ses bas а l'envers; b) de travers: Totul merge pe dos tout va de travers. A merge de-a-ndoaselea marcher а reculons. A face ceva de-a-ndoaselea faire qqch. de travers.
    dosar = dossier s.m.: A cerceta un dosar examiner un dossier.
    dosi = vt. soustraire, dérober. vr. se cacher, se dissimuler.
    dosnic = retiré (-ée): O casă dosnică une maison retirée.
    dospi = (despre aluat) lever.
    dota = doter.
    dota = dot[dt] s.f.
    dotare = dotation s.f.
    dotat = doué (-ée).
    douazeci = num. card. vingt.
    douazecilea = num. ord. vingtieme (precedat de le, la): Al douăzecilea le vingtieme.
    dovada = (probă) preuve s.f.: A dat dovadă de curaj il a fait preuve de courage. (act justificativ) piece justificative s.f.; attestation s.f.
    dovedi = vt. prouver: Vrea să dovedească buna lui credinţă il veut prouver sa bonne foi. témoigner: Această scrisoare dovedeşte că el vă respectă cette lettre témoigne qu'il vous respecte. dénoter: Asta dovedeşte indiferenţă cela dénote de l'indifférence. vr. se révéler: El s-a dovedit un jucător de mare clasă il s'est révélé comme un joueur de grande classe. s'avérer: S-a dovedit incapabil să facă faţă situaţiei il s'est avéré incapable de faire face а la situation.
    doveditor = probant (-ante), concluant (-ante).
    dovleac = courge s.f., citrouille s.f., potiron s.m.
    dovlecel = courgette s.f.
    doza = dose s.f.
    doza = doser.
    dozare = dosage s.m.
    drac = diable s.m. (în expr.) A locui la dracu-n praznic (la mama dracului) habiter au diable vauvert. A trage pe dracul de coadă tirer le diable par la queue. A face pe dracu-n patru se mettre en quatre. A da de dracul être dans de mauvais draps.
    dracesc = diabolique.
    draceste = diaboliquement.
    dracie = (poznă, năzbâtie) diablerie s.f., espieglerie s.f.
    dracoaica = diablesse s.f.
    dracos = (poznaş, ştrengar) espiegle, polisson (-onne). (plin de viaţă) endiablé (-ée).
    dracui = envoyer au diable.
    drag = (în expr.) Cu drag de tout coeur. De dragul cuiva a) par amour de qqn.; b) pour les beaux yeux de qqn. adj. cher (chere): Dragă mamă chere maman. chéri (-ie): Dragii mei copii mes enfants chéris. (în expr.) A-i fi cineva (ceva) drag aimer qqn. (qqch.). Cu dragă inimă de tout coeur. Cuvinte dragi des mots tendres. s.m.f. chéri (-ie): Draga mea ma chérie. (iubit) bien-aimé (-ée).
    dragalas = gentil (-ille), mignon (-onne.)
    dragalasenie = (gingăşie, graţie) gentillesse s.f., grâce s.f. (la pl., atenţii) attentions s.f.pl., tendresses s.f. pl.
    dragastos = affectueux (-euse).
    dragoste = (iubire) amour s.m. (afecţiune) tendresse s.f., affection s.f. (în expr.) Cu dragoste a) avec amour (tendresse); b) bien tendrement.
    dragut = (frumuşel) gentil (-ille), mignon (-onne). (amabil) gentil (-ille), aimable. adv. gentiment. (în expr.) A se purta drăguţ cu cineva être gentil avec qqn.
    drama = drame s.m.
    dramatic = dramatique.
    dramatism = dramatisrne s.m.
    dramatism = dramatisrne s.m.
    dramaturg = dramaturge s.m.
    dramaturgie = dramaturgie s.f.
    drapel = drapeau s.m., étendard s.m.
    draperie = (perdea) rideau (de velours ou d'étoffe) s.m.
    drastic = dur (dure), sévere; brutal (-ale, m.pl. -aux).
    drege = réparer. (în expr.) A-şi drege glasul s'eclaircir la voix.
    drept = adv. droit: A se ţine drept se tenir droit. juste: Piatra căzu drept în faţa lui la pierre tomba juste devant lui. (în expr.) De-a dreptul directement. În dreptul devant. Prin dreptul par-devant. s.n. droit s.m.: A-şi apăra drepturile défendre ses droits. droit s.m.: A studia dreptul étudier le droit. (în expr.) De drept de droit. A fi în drept să être en droit de. adj. droit (-oite): În linie dreaptă en ligne droite. direct (-ecte). juste, équitable. (despre oameni) honnête, integre, juste. (în expr.) Cu drept cuvânt а juste titre. Ce-i drept il est vrai, c'est vrai. prep. pour: Drept cine mă iei? pour qui me prends-tu ? comme: Drept răsplată comme récompense.
    dreptate = justice s.f.: Are dreptatea de partea lui il a la justice pour lui. raison s.f.: El are dreptate il a raison. (în expr.) Pe bună dreptate en bon droit, légitimement. A face dreptate cuiva rendre justice а qqn.
    dreptunghi = rectangle s.m.
    dreptunghiular = rectangulaire.
    dresa = dresser.
    dresaj = dressage s.m.
    dresor = dresseur (-euse).
    dric = corbillard s.m.
    droaie = foule s.f.: Are o droaie de prieteni il a une foule d'amis. (în expr.) O droaie de copii une kyrielle d'enfants.
    drogherie = droguerie s.f.
    drojdie = (cu determinări) Drojdie de vin lie de vin s.f. Drojdie de bere levure de biere s.f. Drojdie de cafea marc de café s.m. Drojdie de dospit levain s.m., levure s.f. (în expr.) Rachiu de drojdie marc, eau-de-vie de marc. A fi pe drojdie être fauché, être а sec. Drojdia societăţii la lie de la société.
    dropie = outarde s.f.
    drug = barre s.f.
    drum = chemin s.m., route s.f.: Drumul care duce la râu le chemin qui mene а la riviere. Drumul vieţii le chemin de la vie. voyage s.m.: Drum bun ! bon voyage ! (în expr.) Drum-de-fier chemin de fer. Peste drum en face. Hoţ de drumul mare brigand. A ajunge pe drumuri être sur le pavé. A-şi face drum se frayer un chemin. A-şi vedea de drum passer son chemin. A-şi croi un drum în viaţă faire son chemin. A ieşi cuiva în drum aller а la rencontre de qqn. Pe drum a) en chemin: L-am întâlnit pe drum nous l'avons rencontré en chemin; b) chemin faisant: Pe drum, mi-a povestit totul chemin faisant, il m'a tout raconté.
    drumet = voyageur (-euse) qui fait route а pieds.
    drumetie = tourisme s.m.
    dualitate = dualité s.f.
    dubios = (îndoielnic) douteux (-euse). (suspect) suspect (-ecte).
    dubiu = doute s.m., incertitude s.f.
    dubla = (se) doubler: A dubla dozele doubler les doses. vt. (a căptuşi, a dubla) doubler.
    dublare = doublage s.m.
    dublu = double.
    dublura = doublure s.f.
    duce = (titlu de nobleţe) duc s.m. duce vt. porter, transporter: A duce o valiză în mână porter une valise а la main. mener, conduire: A duce un copil la şcoală mener un enfant а l'école. tirer, tracer: A duce o perpendiculară tirer une perpendiculaire. (în expr.) A duce pe cineva cu vorba faire marcher qqn. A duce pe cineva de nas mener qqn. par le bout du nez. A duce un lucru la bun sfârşit mener une chose а bonne fin. A o duce bine vivre largement. A o duce rău vivre mal. vi. mener: Acest drum duce la moară ce chemin mene au moulin. (în expr.) A fi dus pe gânduri être plongé dans ses pensées. vr. aller vi.; s'en aller: Mă duc la scoală je vais а l'école. (în expr.) A se duce acasă rentrer, aller а la maison. A se duce de râpă courir а sa perte.
    ducesa = duchesse s.f.
    dud = mûrier s.m.
    duda = mûre s.f.
    dudui = (despre foc) ronfler. (despre pământ, clădiri) trembler. (despre motoare) vrombir.
    duduie = demoiselle s.f. (poate fi precedat de articol). mademoiselle (pl. mesdemoiselles) s.f. (nu poate fi precedat de articol).
    duel = duel s.m.
    duet = (muz.) duo s.m.
    dugheana = petite boutique s.f.
    duh = (arătare) apparition s.f. (spirit, minte) esprit s.m.; intelligence s.f.
    duhni = puer.
    duhoare = puanteur s.f., mauvaise odeur s.f.
    duhovnic = confesseur s.m.
    duios = touchant (-ante), émou-vant (-ante), attendrissant (-ante): O privire duioasă un regard touchant. tendre, affectueux (-euse): O fire duioasă une nature affectueuse
    duiosie = tendresse s.f., attendrissement s.m.
    duium = foule s.f., masse s.f: Au venit cu duiumul ils sont venus en foule.
    dulap = armoire s.f.: Dulap cu oglindă armoire а glace. (în perete) placard s.m.
    dulau = mâtin s.m.
    dulce = doux (douce): Dulce ca mierea doux comme le miel. su-cré (-ée): Cafeaua nu e destul de dulce le café n'est pas assez sucré. (în expr.) Lapte dulce du lait. A face ochi dulci cuiva faire des yeux doux а qqn. s.n. (la pl.) sucreries s.f.pl.
    dulceag = doucereux (-euse), fade.
    dulceata = douceur s.f.: Dulceaţa unui fruct la douceur d'un fruit. confiture s.f.: Dulceaţă de cireşe de la confiture de cerises.
    dulcegarie = mievrerie s.f.
    dulgher = charpentier s.m.
    dumbrava = taillis s.m.; chênaie s.f.
    dumeri = comprendre vi., se rendre compte. vt. faire comprendre (а qqn.) vi.: L-am dumerit despre ce e vorba je lui ai fait comprendre de quoi il s'agissait.
    duminica = dimanche s.m.
    duminical = dominical (-ale; m.pl. -aux): Repaus duminical repos dominical.
    dumnealui (dumneaei) = pron. pers. il, lui (elle).
    dumneata = pron. pers. vous.
    dumneavoastra = pron. pers. vous.
    dumnezeieste = adv. divinement, excellemment: Ea cântă dumnezeieşte de frumos elle chante divinement bien.
    Dumnezeu = Dieu s.m. (în expr.) Bătut de Dumnezeu misérable, piteux. Ferească Dumnezeu ! Dieu m'en garde! Dumnezeule! mon Dieu!
    duna = dune s.f.
    dunga = raie s.f., rayure s.f.: Maiouri albe cu dungi albastre des maillots blancs а raies bleues. (margine) bord s.m.: Dunga patului le bord du lit. (la pantaloni) pli s.m. (în expr.) În dungi rayé (-ée), а raie, а rayures.
    dupa = (îndărătul, în dosul, înapoia) derriere: S-a ascuns după casă il s'est caché derriere la maison. (dincolo de) apres: Şcoala este chiar după primărie l'école est juste apres la mairie. (exprimă succesiunea în spaţiu şi în timp) apres: Unul după altul l'un apres l'autre. Se întoarce după ora nouă il rentre apres neuf heures. selon, suivant: După lege, el e vinovat selon la loi, il est coupable. d'apres: Pictează după natură il peint d'apres nature. (în expr.) După aceea apres, ensuite. După cum selon que. După ce că apres que.
    duplicat = copie s.f., duplicata s.m. invar.
    duplicitate = duplicité s.f.
    dur = (despre lucruri) dur (dure), solide. (despre oameni) dur (dure), sévere, inflexible.
    dura = durer.
    durabil = durable.
    durabilitate = résistance s.f.
    duraluminiu = duralumin s.m.
    durata = durée s.f.
    durduliu = dodu (-ue), grassouillet (-ette).
    durea = avoir mal vi.: Mă doare capul j'ai mal а la tête. faire mal vi.: Mă doare să văd că nu se înţeleg cela me fait mal de voir qu'ils ne s'entendent pas.
    durere = (fizică) douleur s.f., mal s.m. (morală) chagrin s.m. (în expr.) Durere de dinţi rage de dents.
    dureros = adj. douloureux (-euse). adv. douloureusement.
    dus = douche s.f.
    dusman = ennemi (-ie).
    dusmani = (se) haïr.
    dusmanie = hostilité s.f.
    dusmanos = hostile, haineux (-euse).
    dusumea = plancher s.m.
    duzina = douzaine s.f. (în expr.) De duzină (despre mărfuri) de mauvaise qualité; (despre oameni) médiocre.
    ebonita = ébonite s.f.
    ebraic = hébraïque. (în expr.) Limba ebraică l'hébreu, la langue hébraïque.
    ebrietate = ébriété s.f., ivresse s.f.,
    ecarisaj = équarrissage (d'animaux) s.m.
    ecartament = écartement s.m.
    echer = équerre s.f.
    echilateral = équilatéral (-ale; m.pl. -aux).
    echilibra = (s')équilibrer.
    echilibrat = équilibré (-ée). (despre oameni) équilibré (-ée), pondéré (-ée).
    echilibrist = équilibriste s.m.f., acrobate s.m.f.
    echilibru = équilibre s.m.
    echinoctiu = équinoxe s.m.
    echipa = équipe s.f.
    echipa = (s')équiper.
    echipaj = équipage s.m.
    echipament = équipement s.m.
    echipare = équipement s.m.
    echipier = (sport) équipier (-iere).
    echitabil = équitable.
    echitate = équité s.f.
    echitatie = (sport) équitation s.f.
    echivala = équivaloir. vt. rendre de valeur équivalente.
    echivalenta = équivalence s.f.
    echivoc = équivoque adj., s.f.
    eclectic = éclectique.
    ecleziastic = ecclésiastique.
    eclipsa = éclipse s.f.
    eclipsa = (şi fig.) éclipser. vr. (a pleca pe furiş) s'éclipser.
    ecluza = écluse s.f.
    econom = économe.
    economic = économique.
    economie = économie s.f: Economie politică économie politique. économie s.f.: A face economii faire des économies. épargne s.f: Casă de Economii caisse d'épargne.
    economisi = épargner, économiser.
    economisire = épargne s.f., économie s.f.:Economisirea timpului l'épargne du temps.
    economist = économiste s.m.
    ecosez = invar. (despre ţesături) écossais (-aise).
    ecou = écho [eko] s.m. (fig.) (răsunet) retentissement s.m.
    ecran = écran s.m.
    ecuatie = (mat.) équation [ekwasjÝ] s.f.
    ecuator = équateur [ekwatoer] s.m.
    ecuatorial = équatorial (-iale; m.pl. -iaux) [ekwatrjal].
    ecvestru = équestre.
    eczema = eczéma s.m.
    edifica = vt. (a construi) édifier, bâtir, construire. (a lămuri) édifier, éclairer (qqn.). vr. (a se lămuri) être édifié v. pasiv.
    edificare = édification s.f.
    edificator = édifiant (-ante).
    edificiu = édifice s.m.
    edil = édile s.m.
    edilitar = édilitaire.
    edita = éditer, publier.
    editare = édition s.f., publication s.f.
    editie = édition s.f.
    editorial = qui se rapporte а l'édition d'un ouvrage. s.n. éditorial (-iaux) s.m.: Ziarele au consacrat editorialul lor acestui eveniment les journaux ont consacré leur éditorial а cet événement.
    editura = maison d'édition s.f., maison éditrice s.f.
    educa = éduquer, élever.
    educatie = éducation s.f.
    educativ = éducatif (-ive).
    educator = s.m.f. éducateur (-trice): Acţiunea educatoare a şcolii l'action éducatrice de l'école. Rolul educatorilor le rôle des éducateurs. s.f. monitrice s.f.
    efect = effet s.m.: Medicamentul şi-a făcut efectul le remede a fait son effet. impression s.f., effet s.m.: Asta va produce un mare efect asupra publicului cela fera une vive impression sur le public. (în expr.) De efect qui fait de l'effet. (la pl.) effets s.m.pl.: Soldatul îşi luă efectele şi se îmbrăcă le soldat prit ses effets et se rhabilla.
    efectiv = effectif s.m. adj. effectif (-ive): A da un ajutor efectiv apporter une aide effective.
    efectua = effectuer, exécuter, réaliser.
    efectuare = réalisation s.t., exécution s.f.
    efemer = éphémere.
    efervescent = effervescent (-ente).
    efervescenta = effervescence s.f.
    eficace = efficace.
    eficacitate = efficacité s.f.
    eficient = efficient (-ente).
    eficienta = efficience s.f.
    efigie = effigie s.f.
    efort = effort s.m.
    efractie = effraction s.f.: Furt prin efracţie vol avec effraction.
    egal = adj. égal (-ale; m.pl. -aux): Două cantităţi egale deux quantités égales. (în expr.) Fără egal sans pareil. De la egal la egal d'égal а égal. Mi-e egal cela m'est bien égal.
    egala = vt. égaler: Nu vei putea să-l egalezi în rapiditate tu ne pourras pas l'égaler en rapidité. vi. (sport) égaliser.
    egalitate = égalité s.f.: La egalitate а égalité.
    egalizare = égalisation s.f.
    egida = égide s.f.
    egiptean = adj. égyptien (-ienne). s.m.f. (cu maj.)
    egoism = égoïsme s.m.
    egoist = égoïste adj., s.m.f.
    el (ea, ei, ele) = pron. pers. (subiect) il, elle, ils, elles: El citeşte il lit. (complement direct) le, la, les: N-am întâlnit-o je ne l'ai pas rencontrée. (complement indirect) lui, leur: Le-am scris, dar ei nu mi-au răspuns je leur ai écrit, mais ils ne m'ont pas répondu. (cu valoare de posesiv) Casa ei sa maison. (forme accentuate) lui, elle, eux, elles: Voi veni cu ei je viendrai avec eux. Mergem la el nous allons chez lui.
    elabora = élaborer.
    elaborare = elaboration s.f.
    elactriza = électriser: A electriza un corp, un conductor électriser un corps, un conducteur. (fig.) électriser, enflammer, exalter: Oratorul electrizase mulţimea l'ora-teur avait électrisé la foule.
    elan = élan s.m., ardeur s.f., enthousiasme s.m.
    elastic = élastique, flexible. s.n. élastique s.m.
    elasticitate = élasticité s.f.
    elector = électeur (-trice).
    electoral = électoral (-ale; m.pl. -aux).
    electric = adj. électrique: Curent electric courant électrique. adv. électriquement: Dispozitivul funcţionează electric le dispositif fonctionne électriquement.
    electrician = électricien s.m.
    electricitate = électricité s.f.
    electrifica = électrifier.
    electrificare = électrification s.f.
    electrocuta = vt. électrocuter. vr. se faire électrocuter.
    electrocutare = électrocution s.f.
    electrod = électrode s.f.
    electrodinam = dynamo s.f.
    electrolit = électrolyte s.m.
    electroliza = électrolyse s.f.
    electromagnet = électro-aimant (pl. électro-aimants) s.m.
    electromagnetic = électromagnétique.
    electromagnetism = électromagnétisme s.m.
    electromecanica = électromécanique s.f.
    electromotor = adj. électromoteur (-trice). s.n. électromoteur s.m.
    electron = électron s.m.
    electronic = électronique.
    electroscop = électroscope s.m.
    electrotehnica = électrotechnique s.f.
    elefant = éléphant s.m.
    elegant = adj. élégant(-ante). adv. élégamment.
    eleganta = élégance s.f.
    elegie = élégie s.f.
    element = élément s.m.
    elementar = élémentaire.
    elev = éleve s.m.f.; écolier(-iere). (de liceu) collégien(-ienne), lycéen (-enne). disciple s.m.
    elevator = élévateur s.m.
    elibera = vţ. libérer, délivrer: A elibera o ţară, un popor libérer un pays, un peuple. (a dezrobi) affranchir. (a pune în libertate) mettre en liberté, élargir, relâcher: A elibera un prizonier, un deţinut élargir un prisonnier, un détenu. délier: A elibera pe cineva de o obligaţie délier qqn. d'une obligation. (în expr.) A elibera un act délivrer un acte. A elibera o marfă livrer une marchandise. A elibera un apartament quitter un appartement. vr. se libérer, se délivrer.
    eliberare = libération s.f.; délivrance s.f.: Eliberarea unei ţări la libération d'un pays. (dezrobire) affranchissement s.m. (a unui prizonier, deţinut) élargissement s.m., relâchement s.m., libération s.f. (a unui act) délivrance s.f. (a unor mărfuri) livraison s.f.
    eliberator = libérateur (-trice).
    elice = hélice s.f.
    elicopter = hélicoptere s.m.
    elida = (grain.) (s')élider.
    elimina = éliminer.
    eliminare = élimination s.f.
    eliminatoriu = éliminatoire.
    eliptic = adj. elliptique. adv. elliptiquement.
    elita = élite s.f.
    elixir = élixir s.m.
    eliziune = (gram.) élision s.f.
    elocvent = adj. éloquent(-ente). adv. éloquemment.
    elocventa = éloquence s.f.
    elogia = faire l'éloge (urmat de prep. de): A elogia pe cineva faire l'éloge de qqn.
    elogios = élogieux(-ieuse).
    elogiu = éloge s.m.
    elucida = élucider.
    elucidare = élucidation s.f.
    eluda = éluder.
    elvetian = adj. suisse. s.m. (cu maj.).
    elvetianca = Suisse s.f., Suissesse s.f.
    email = émail [emaj] (pl. émaux) s.m.
    emaila = émailler, recouvrir d'émail.
    emailare = émaillage s.m.
    emana = vt. exhaler: Violetele emană un parfum delicat les violettes exhalent un parfum délicat. dégager: Soarele emană o imensă cantitate de căldură le soleil dégage une quantité immense de chaleur. vi. émaner: Puterea politică emană de la popor le pouvoir politique émane du peuple.
    emanare = émanation s.f.; exhalation s.f.
    emanatie = émanation s.f., dégagement s.m.
    emancipa = (s')émanciper.
    emancipare = émancipation s.f.
    emancipatie = émancipation s.f.
    emblema = embleme s.m.
    embrion = embryon s.m.
    embrionar = embryonnaire.
    emerit = émérite.
    emfatic = adj. emphatique. adv. emphatiquement, avec emphase.
    emfaza = emphase s.f.
    emigra = émigrer, s'expatrier . vr.
    emigrant = émigrant(-ante) s.m.f.
    emigrare = émigration s.f.
    emigratie = émigration s.f.
    eminent = éminent(-ente).
    emisar = émissaire s.m.
    emisfera = hémisphere s.m.
    emisiune = émission s.f.: Emisiune radiofonică émission radiophonique. Emisiune de timbre émission de timbres-poste.
    emitator = adj. émetteur(-trice): Un post emiţător un poste émetteur. s.n. émetteur s.m.
    emite = émettre.
    emotie = émotion s.f.
    emotiona = (s')émouvoir.
    emotionant = émouvant(-ante).
    emotiv = émotif(-ive) adj., s.m.f.
    emotivitate = émotivité s.f.
    empiric = adj. empirique. adv. empiriquement.
    empirism = empirisme s.m.
    emulatie = émulation s.f.
    emulsie = émulsion s.f.
    enciclopedic = encyclopédique.
    enciclopedie = encyclopédie s.f.
    energetic = énergétique.
    energie = énergie s.f.
    enerva = vt. énerver, irriter, agacer. vr. s'énerver, s'irriter.
    enervant = adj. énervant(-ante), irritant (-ante), agaçant(-ante).
    enervare = énervement s.m., irritation s.f., agacement s.m.
    englez = adj. anglais(-aise). s.m.f. (cu maj.).
    englezesc = adj. anglais(-aise).
    englezeste = adv. (în expr.) A o şterge englezeşte filer а l'anglaise. A vorbi englezeşte parler l'anglais.
    englezoaica = Anglaise s.f.
    enigma = énigme s.f.
    enigmatic = énigmatique.
    enorm = adj. énorme. adv. énormément.
    enormitate = énormité s.f.
    entitate = entité s.f.
    entorsa = (med.) entorse s.f.
    entuziasm = enthousiasme s.m.
    entuziasma = (s')enthousias-mer, (s')enflammer.
    entuziast = enthousiaste adj., s.m.f.
    enumera = énumérer.
    enumerare = énumération s.f.
    enunt = énoncé s.m.
    enunta = énoncer.
    epata = épater, éblouir.
    epava = épave s.f.
    epic = adj. épique.
    epicurian = épicurien (-ien-ne).
    epicurism = épicurisme s.m.
    epidemic = épidémique.
    epidemie = épidémie s.f.
    epiderma = épiderme s.m.
    epidiascop = épiscope s.m.
    epigon = épigone s.m.
    epigrama = épigramme s.f.
    epilepsie = (med.) épilepsie s.f.
    epileptic = épileptique adj., s.m.f.
    epilog = épilogue s.m.
    episcop = évêque s.m.
    episcopie = evêché s.m.
    episod = épisode s.m.
    epistola = épître s.f.
    epitaf = epitaphe
    epitet = épithete s.f.
    epoca = époque s.f.
    epocal = qui fait époque: A fost un eveniment epocal cet événement a fait époque.
    epolet = épaulette s.f.
    epopee = épopée s.f.
    eprubeta = éprouvette s.f.
    epuiza = vt. épuiser: A epuiza toate rezervele épuiser toutes les réserves. Boala l-a epuizat cette maladie l'a épuisé. vr. s'épuiser, s'exténuer.
    epuizare = épuisement s.m.; exténuation s.f.
    era = ere s.f.: Era terţiară l'ere tertiaire. (epocă) époque s.f.
    erata = errata s.m. invar.
    erbivor = herbivore adj., s.m.
    ereditar = héréditaire.
    ereditate = hérédité s.f.
    erete = épervier s.m.
    eretic = hérétique s.m.f.
    erezie = hérésie s.f.
    erija = s'ériger.
    ermetic = adj. hermétique. adv. hermétiquement.
    eroare = erreur s.f.: A induce în eroare induire en erreur.
    eroic = adj. héroïque. adv. héroïquement.
    eroina = héroïne s.f.
    eroism = héroïsme s.m.
    eronat = erroné (-ée).
    erotic = érotique.
    erou = héros s.m.
    eroziune = érosion s.f.
    erudit = érudit (-ite).
    eruditie = érudition s.f.
    eruptie = eruption s.f.: Vulcan în erupţie volcan en éruption. (med.) éruption s.f.
    esafod = échafaud s.m.
    esafodaj = échafaudage s.m.
    esalona = (s')échelonner.
    esalonare = échelonnement s.m.
    esantion = échantillon s.m.
    esapament = échappement s.m.
    esarfa = (de înfăşurat în jurul gâtului) cachecol s.m. invar., écharpe s.f. (purtată în diagonală) écharpe s.f.
    escadra = escadre s.f.
    escadrila = escadrille s.f.
    escala = escale s.f.: A face escală faire escale. Zbor fără escală vol sans escale.
    escalada = escalader.
    escaladare = escalade s.f.
    escamota = escamoter.
    escamotabil = escamotable.
    escapada = escapade s.f.
    eschimos = Esquimau(-aude) s.m.f.
    eschiva = s'esquiver, se soustraire.
    escorta = escorter.
    escorta = escorte s.f.
    escroc = escroc s.m.
    escroca = escroquer.
    escrocherie = escroquerie s.f.
    esec = échec s.m.
    esenta = essence s.f.: Esenţa lucrurilor l'essence des choses. Esenţă de levănţică essence de lavande. (în expr.) În esenţă en derniere analyse, essentiellement.
    esential = essentiel(-elle).
    eseu = essai s.m.
    esofag = oesophage [ezfaЏ] s.m.
    est = est s.m.
    estet = esthete s.m.f.
    estetic = esthétique.
    estetica = esthétique s.f.
    estetician = esthéticien(-ienne).
    estima = estimer, évaluer.
    estimare = estimation s.f., évaluation s.f.
    estimativ = estimatif(-ive).
    estompa = (s')estomper.
    estrada = estrade s.f., scene improvisée s.f., tréteaux s.m. pl. estrade s.f: Catedra se află pe o estradă le bureau du professeur se trouve sur une estrade. (în expr.) Teatru (spectacol) de estradă théâtre (spectacle) de variétés; music-hall [myzikol].
    estuar = estuaire s.m.
    esua = échouer.
    etaj = étage s.m.
    etajera = étagere s.f.
    etala = étaler.
    etalaj = étalage s.m.
    etalare = étalage s.m.
    etalon = étalon s.m.: Metrul e un etalon de lungime le metre est un étalon de longueur.
    etalona = étalonner.
    etans = étanche.
    etanseitate = étanchéité s.f.
    etapa = étape s.f.
    etate = âge s.m.: Ce etate are el? quel âge a-t-il? (în expr.) A fi în etate être âgé.
    etatiza = étatiser.
    etatizare = étatisation s.f.
    etcetera = et cetera [εtsetera].
    eter = éther s.m.
    etern = adj. éternel(-elle). adv. éternellement.
    eternitate = éternité s.f.
    eterniza = (s')éterniser.
    eterogen = hétérogene.
    etic = éthique.
    etica = éthique s.f.
    eticheta = étiquette s.f.
    eticheta = étiqueter.
    etimologic = étymologique.
    etimologie = étymologie s.f.
    etnic = ethnique.
    etnografie = ethnographie s.f.
    etuva = étuve s.f.
    eu = pron. pers. (subiect) je: Eu rămân aici je reste ici. (complement direct) me: El nu ma invitat il ne m'a pas invité. (complement indirect) me: El nu îmi scrie il ne m'écrit pas. (formă accentuată) moi: Eu sunt, deschide! c'est moi, ouvre! Pe mine nu mă cheamă la el moi, il ne m'appelle pas chez lui. El vine cu mine il vient avec moi. (cu valoare posesivă) mon, ma, mes: Îmi iau pălăria şi plec je prends mon chapeau et je m'en vais. (în expr.) Eu unul en ce qui me concerne. s.n. (cu articol) le moi s.m.
    european = adj. européen(-éenne). s.m.f. (cu maj.).
    ev = (în expr.) Evul mediu le Moyen Вge.
    evacua = évacuer.
    evacuare = évacuation s.f.
    evada = s'évader vr.
    evadare = évasion s.f.
    evalua = évaluer.
    evaluare = évaluation s.f.
    evanghelic = (privitor la evanghelie) évangélique. protestant (-ante): Biserică evanghelică temple protestant.
    evanghelie = évangile s.m. (în expr.) Literă de evanghelie parole d'évangile, chose indiscutable.
    evantai = éventail [evÿtaj] s.m.
    evapora = s'évaporer.
    evaporare = évaporation s.f.
    evaziv = adj. évasif(-ive). adv. évasivement.
    eveniment = événement s.m.
    eventual = adj. éventuel(-elle). adv. éventuellement.
    eventualitate = éventualité s.f. (în expr.) În eventualitatea că au cas oщ. Pentru orice eventualitate pour toute éventualité.
    evident = adj. évident(-ente). adv. évidemment.
    evidenta = évidence s.f.
    evidentia = vr. se distinguer: S-a evidenţiat prin calitatea muncii lui il s'est distingué par la qualité de son travail. vt. relever les mérites de qqn., mettre en valeur les qualités de qqn.
    evidentiere = distinction qui récompense le mérite.
    evita = éviter.
    evitabil = évitable.
    evlavie = dévotion s.f., piété s.f.
    evlavios = pieux(-euse), dévot (-ote).
    evoca = évoquer.
    evocare = évocation s.f.
    evocator = évocateur(-trice).
    evolua = évoluer.
    evolutie = évolution s.f.
    evolutiv = évolutif(-ive).
    evreica = Juive s.f., Israélite s.f.
    evreiesc = juif(-ive), israélite; hébraïque.
    evreu = Juif s.m., Israélite s.m., Hébreu s.m.
    exact = adj. exact(exacte). adv. exactement.
    exactitate = exactitude s.f.
    exagera = exagérer.
    exagerare = exagération s.f.
    exagerat = adj. exagéré(-ée). adv. exagérément.
    exagon = (mat.) hexagone s.m.
    exala = (s')exhaler.
    exalare = exhalaison s.f.
    exalta = exalter, enflammer.
    exaltare = exaltation s.f., emportement s.m.
    exaltat = (înflăcărat) exalté(-ée), passionné(-ée). (ieşit din minţi) toqué(-ée), cinglé(-ée), timbré(-ée).
    examen = examen [εgzamß] s.m.: A cădea la un examen échouer а un examen. (în expr.) Examen de stat examen de licence. Examen medical examen médical.
    examina = examiner: A examina o situaţie examiner une situation. A examina un bolnav examiner un malade. examiner, interroger: Comisia a examinat numai cinci candidaţi le jury n'a examiné que cinq candidats.
    examinator = examinateur (-trice).
    exaspera = exaspérer, excéder, assommer
    exasperant = exaspérant (-ante), assommant(-ante).
    exasperare = exaspération s.f.
    excava = excaver.
    excavare = excavation s.f.
    excavator = excavateur s.m., excavatrice s.f.
    excedent = excédent s.m.
    excedentar = excédentaire.
    excela = exceller: Acest elev excelează la matematică cet éleve excelle en mathématiques.
    excelent = adj. excellent(-ente). adv. admirablement, excellem-ment: El vorbeşte excelent limba franceză il parle admirablement le français.
    excelenta = (în expr.) Prin excelenţă par excellence. (cu maj.: titlu acordat în unele ţări unor demnitari) Excellence s.f.: Excelenţa sa Son Excellence.
    excentric = excentrique.
    excepta = excepter.
    exceptie = exception s.f. (în expr.) Fără excepţie sans exception. Prin excepţie exceptionnellement. Cu excepţia a а l'exception de. A face excepţie faire exception.
    exceptional = adj. exceptionnel (-elle): Un peisaj de o excepţională măreţie un paysage d'une exceptionnelle grandeur. adv. exceptionnellement: O carte excepţional de interesantă un livre exceptionnellement intéressant.
    exces = exces s.m.: Exces de zel exces de zele.
    excesiv = adj. excessif (-i ve). adv. excessivement: Un copil excesiv de inteligent un enfant excessivement intelligent.
    excita = exciter: A excita imaginaţia cuiva exciter l'imagination de qqn.
    excitatie = excitation s.f.: O excitaţie nervoasă, electrică une excitation nerveuse, électrique.
    exclama = s'exclamer vr., s'écrier vr.: Da, exclamă el, s-a terminat ! oui, s'exclama-t-il, c'est fini!
    exclamare = exclamation s.f.
    exclamatie = exclamation s.f.
    exclamativ = (gram.) exclamatif (-ive).
    exclude = exclure: A exclude o ipoteză exclure une hypothese.
    excludere = exclusion s.f.
    exclus = exclu(-ue): Asta e exclus c'est exclu, c'est une chose exclue.
    exclusiv = adj. exclusif (-ive): Un model exclusiv un modele exclusif. adv. exclusivement: Până la aprilie exclusiv jusqu'au premier avril exclusivement.
    exclusivism = exclusivisme s.m.
    exclusivitate = exclusivité s.f.: în exclusivitate en exclusivité.
    excursie = excursion s.f.
    excursionist = touriste s.m.f., excursionniste s.m.f.
    execrabil = exécrable.
    executa = vt. exécuter, réaliser, accomplir: A executa lucrări de restaurare exécuter des travaux de rénovation. A executa o hotărâre exécuter un arrêt. exécuter, interpréter, jouer: Orchestra a executat o simfonie L'orchestre vient d'exécuter une symphonie. exécuter: A executa un condamnat exécuter un condamné. vr. s'exécuter: Trebuia să plătească o sumă importantă, totuşi s-a executat il devait payer une somme importante, pourtant il s'est exécuté.
    executant = exécutant(-ante).
    executare = exécution s.f.: Executarea unui ordin l'exécution d'un ordre. exécution s.f., interprétation s.f.: Executarea unui concert l'exécution d'un concerto. (cu valoare de interj.) Executarea! exécution!
    executie = exécution s.f.
    executiv = exécutif(-ive).
    exemplar = exemplaire adj., s.m.
    exemplifica = exemplifier.
    exemplificare = exemplification s.f., démonstration s.f.
    exemplu = exemple s.m.: A urma exemplul cuiva suivre l'exemple de qqn. (în expr.) De exemplu par exemple. A da exemplu donner l'exemple. După exemplul а l'exemple de, а l'instar de.
    exercita = vt. exercer: A exercita o profesie exercer une profession. vr. s'exercer: Influenţă care se exercită influence qui s'exerce.
    exercitare = exercice s.m.: Exercitarea unei profesii l'exercice d'une profession.
    exercitiu = exercice s.m.: Exerciţii fizice des exercices physiques. Un exerciţiu de matematică un exercice de mathématiques. (în expr.) În exerciţiul funcţiunii dans l'exercice de ses fonctions.
    exersa = vi. s'exercer vr.: Ea exersează la pian elle s'exerce au piano. vt. exercer: A-şi exersa talentul exercer son talent.
    exhaustiv = exhaustif(-ive).
    exhibitie = exhibition s.f.
    exhuma = exhumer.
    exhumare = exhumation s.f.
    exigent = exigeant(-ante).
    exigenta = exigence s.f.
    exil = exil s.m.
    exila = (s')exiler.
    exista = exister: Această specie de păsări nu există în Europa cette variété d'oiseaux n'existe pas en Europe. exister v. impers., avoir v. impers.: Nu există altă soluţie il n'y a pas d'autre solution.
    existent = existant(-ante).
    existenta = existence s.f.: A descoperi existenţa unui corp chimic découvrir l'existence d'un corps chimique. existence s.f., vie s.f.: Ducea o existenţă mizerabilă il menait une existence misérable.
    exmatricula = exclure, renvoyer: Consiliul profesoral a exmatriculat un elev din liceu le conseil des professeurs a exclu un éleve du lycée.
    exmatriculare = exclusion s.f., renvoi s.m.: S-a hotărât exmatricularea unui elev on a décidé l'exclusion d'un élevé.
    exod = exode s.m.
    exorbitant = exorbitant(-ante).
    exotic = exotique.
    expansiune = expansion s.f.
    expatria = s'expatrier.
    expatriere = expatriation s.f.
    expectativa = expectative s.f.: A fi în expectativă être dans l'expectative.
    expectora = expectorer.
    expedia = expédier; envoyer: A expedia o scrisoare expédier une lettre. (a executa superficial o lucrare) expédier, bâcler.
    expeditie = expédition s.f.
    expeditionar = expéditionnaire.
    expeditiv = adj. expéditif (-ive). adv. expéditivement.
    expeditor = expéditeur (-trice).
    experienta = expérience s.f.
    experiment = expérimentation s.f.
    experimenta = expérimenter.
    experimental = adj. expérimental (-ale; m.pl. -aux). adv. expérimentalement.
    experimentare = expérimentation s.f.
    expert = expert s.m. adj. expert (-erte).
    expertiza = expertise s.f.
    expia = expier.
    expiere = expiation s.f.
    expira = vt. expirer: A expira aerul inspirat expirer l'air inspiré. vi. (despre contracte, convenţii) expirer. (a muri) expirer.
    expirare = expiration s.f.: Expirarea unui contract l'expiration d'un contrat.
    expiratie = expiration s.f., haleine s.f.
    explica = vt. expliquer. vr. s'expliquer; se justifier.
    explicabil = explicable.
    explicatie = explication s.f. (în expr.) A cere explicaţii exiger une explication. A avea o explicaţie cu cineva avoir une discussion avec qqn.
    explicit = adj. explicite. adv. explicitement.
    exploata = exploiter. (a pune în valoare) exploiter, faire valoir: A exploata o mină de cărbuni exploiter une mine de charbon.
    exploatare = exploitation s.f.: Exploatarea omului de către om l'exploitation de l'homme par l'homme. (valorificare) exploitation s.f., mise en valeur s.f.: O exploatare forestieră une exploitation forestiere.
    exploatator = exploiteur (-euse).
    exploda = exploser, faire explosion: Bombă care explodează bombe qui explose. (a izbucni) éclater, exploser: El explodă în imprecaţii il éclata en imprécations.
    explora = explorer.
    explorare = exploration s.f.
    explozibil = s.n. explosif s.m. adj. explosif (-ive).
    explozie = explosion s.f.
    exploziv = s.n. explosif s.m. adj. explosif (-ive).
    exponat = objet exposé (dans un musée, une exposition) s.m.
    exponent = représentant (-an-te): Exponent al intereselor muncitorimii représentant des intérêts des travailleurs. s.m. (mat.) exposant s.m.
    export = exportation s.f.: Export de materii prime exportation de matieres premieres.
    exporta = exporter.
    exportator = exportateur (-trice).
    expozant = exposant (-ante) s.m.f.
    expozeu = exposé s.m.
    expozitie = exposition s.f.
    expozitiv = expositif (-ive).
    expre = expres: Am venit expre pentru această problemă je suis venu expres pour cette affaire.
    expres = adj. express adj. invar.: Tren expres train express. expres adj. invar.: O scrisoare expresă une lettre expres. expres (-esse), formel (-elle): Un ordin expres un ordre expres. O interdicţie expresă une interdiction expresse. s.n. express s.m.: Expresul pleacă peste cinci minute l'express part dans cinq minutes.
    expresie = expression s.f.
    expresiv = expressif (-ive).
    exprima = (s) exprimer.
    exprimare = expression s.f.
    expropria = exproprier.
    expropriere = expropriation s.f.
    expulza = expulser.
    expune = vt. exposer, présenter, expliquer: El expuse punctul nostru de vedere il exposa notre point de vue. exposer, étaler: A expune diferite obiecte într-o vitrină exposer divers objets dans une vitrine. exposer: El îşi expune viaţa, il expose sa vie. exposer, impressionner: A expune un film fotografic la lumină exposer une pellicule а la lumiere. vr. s'exposer: A se expune la un pericol s'exposer а un danger.
    expunere = (prezentare, relatare) exposition s.f., exposé s.m., relation s.f. (aşezare la vedere) exposition s.f., étalage s.m., présentation s.f. (la acţiunea luminii) exposition s.f., impression s.f.: Expunerea unui clişeu l'exposition d'un cliché.
    extaz = extase s.f.
    extazia = s'extasier.
    extensibil = extensible.
    extensiune = extension s.f.
    extensiv = extensif (-ive).
    extenua = (s')exténuer.
    extenuant = exténuant (-ante).
    extenuare = exténuation s.f.
    exterior = s.n. extérieur s.m. (în expr.) În exterior а l'extérieur. adj. extérieur (-eure).
    exterioriza = (s') extérioriser.
    exteriorizare = extériorisation s.f.
    extermina = exterminer.
    exterminare = extermination s.f.
    extern = adj. extérieur (-eure): Politică externă politique extérieure. (în expr.) Ministerul de Externe le Ministere des Affaires étrangeres. (despre medicamente) externe: Pentru uz extern pour usage externe. s.m.f. (elev care locuieşte în afara şcolii) externe s.m.f. (extern de spital) externe s.m.f.
    extinde = (s')étendre.
    extindere = extension s.f.
    extirpa = extirper.
    extract = extrait s.m.: Extract de materii colorante extrait de matieres colorantes.
    extractie = extraction s.f.: Extracţia unui dinte l'extraction d'une dent.
    extractiv = extractif (-ive).
    extrada = extrader.
    extradare = extradition s.f.
    extrage = extraire: A extrage cărbune extraire de la houille. (în expr.) A extrage rădăcina pătrată extraire la racine carrée.
    extragere = extraction s.f.
    extraordinar = adj. extraordinaire. adv. extraordinairement.
    extras = extrait s.m.: Extrase dintr-un discurs des extraits d'un discours. (articol scos dintr-o revistă şi publicat aparte) tiré а part s.m.
    extrascolar = parascolaire: Activităţi extraşcolare activités parascolaires.
    extravagant = extravagant (-ante).
    extravaganta = extravagance s.f.
    extrem = adj. extrême: Urgenţă extremă extrême urgence. adv. extrêmement: Această carte e extrem de interesantă ce livre est extrêmement intéressant.
    extrema = extrême s.m.: A trece de la o extremă la alta passer d'un extrême а l'autre.
    extremitate = extrémité s.f.
    exuberant = exubérant (-ante).
    exuberanta = exubérance s.f.
    exulta = exulter.
    ezita = hésiter.
    ezitant = hésitant (-ante).
    ezitare = hésitation s.f.
    fa = (muz.) fa s.m. invar.: Concert în fa major concerto en fa majeur.
    fabrica = produire: Noi fabricăm astăzi tot felul de motoare nous produisons aujourd'hui toutes sortes de moteurs. faire, fabriquer: În acest atelier se fabrică nasturi dans cet atelier on fait des boutons. (fam., a scorni, a născoci) fabriquer.
    fabrica = (de mari dimensiuni) usine s.f.: El lucrează într-o fabrică de camioane il travaille dans une usine de camions. (de mici dimensiuni) fabrique s.f.: Această fabrică grupează câteva ateliere cette fabrique groupe quelques ateliers.
    fabricant = fabricant s.m.
    fabricatie = fabrication s.f.: Defect de fabricaţie défaut de fabrication.
    fabula = fable s.f.
    fabulist = fabuliste s.m.
    fabulos = fabuleux (-euse).
    face = vt. faire: Copiii fac un om de zăpadă les enfants font un bonhomme de neige. construire, bâtir: A face o casă construire une maison. préparer, faire: A face o mâncare préparer un plat. rendre: A face pe cineva fericit rendre qqn. heureux. obliger: L-am făcut să spună adevărul je l'ai obligé а dire la vérité. (în expr.) Ce mai faceţi? Comment allez-vous? Ce mai face prietenul tău? qu'est-ce que ton ami devient? A face praf a) (a stârni) soulever la poussiere; b) (a nimici) réduire en poussiere. A face târgul conclure un marché. A face nuntă célébrer ses noces. Avionul face o oră până la Cluj l'avion met une heure jusqu'а Cluj. vi. coûter, valoir: Cât face? qu'est-ce que ça coûte (vaut)? (în expr.) A avea de-a face cu cineva avoir affaire. vr. se faire: Asta nu se face! cela ne se fait pas! devenir vi.: El se va face medic il deviendra médecin. (despre vreme) se mettre: Norii se risipesc, se face frumos les nuages se dissipent, le temps se met au beau. (în expr.) A se face bine (sănătos) guérir, se remettre. A se face stăpân pe ceva s'emparer de qqch. A se face bucăţi voler en éclats. A se face de râs se couvrir de ridicule. A se face că faire semblant de. Se face ziuă le jour point.
    facere = création s.f., genese s.f.: Facerea lumii la création du monde. (naştere) accouchement s.m., couches s.f.pl.
    fachir = fakir s.m.
    facial = facial (-ale; m.pl. -als).
    facilita = faciliter.
    facilitate = facilité s.f.
    facla = flambeau s.m., torche s.f.
    faclie = flambeau s.m., torche s.f.; grand cierge s.m.
    facsimil = facsimilé (pl. fac-similés) s.m.
    factiune = faction s.f., ligue conspiratrice s.f.
    factor = facteur s.m.: Factorii producţiei les facteurs de la production. (poştal) facteur s.m. (mat.) facteur s.m.
    factura = (structură) facture s.f.: Factura unui sonet la facture d'un sonnet. (act comercial) facture s.f.
    factura = facturer.
    facultate = faculté s.f.: Raţionamentul este o facultate a spiritului le raisonnement est une faculté de l'esprit. faculté s.f.: Facultatea de limbi romanice la faculté de langues romanes.
    facultativ = facultatif (-ive).
    fad = fade.
    fag = hêtre s.m.
    fagadui = promettre.
    fagaduiala = promesse s.f.
    fagas = orniere s.f. (fig. ) orniere s.f., chemin battu s.m.: A nu-şi ieşi din făgaş ne pas sortir de l'orniere.
    fagot = (muz.) fagot s.m.
    fagure = rayon s.m.: Fagurii unui stup les rayons d'une ruche.
    faianta = faïence s.f.
    faima = renommée s.f., renom s.m.
    faimos = fameux (-euse), renommé (-ée).
    faina = farine s.f.
    fainoase = pâtes s.f.pl.
    fainos = farineux (-euse). (despre fructe) blet (blette). (în expr.) Paste făinoase pâtes (alimentaires).
    fala = (trufie) orgueil s.m. (glorie, faimă) gloire s.f.: El e fala ţării il est la gloire du pays.
    falca = mâchoire s.f. (în expr.) A fi cu o falcă în cer şi una în pământ être hors de soi.
    fald = pli s.m.: Faldurile unei perdele les plis d'un rideau.
    faleza = falaise s.f.
    fâlfâi = (despre păsări) battre des ailes. (despre o pânză, un steag) flotter.
    fâlfâit = battement d'ailes s.m.
    fali = s'enorgueillir (urmat de prep. de).
    faliment = faillite s.f.: A da faliment faire faillite. (fig.) échec s.m.
    falimentar = qui est voué а la faillite, а l'échec.
    falnic = (despre lucruri) majestueux (euse), magnifique, superbe. (despre oameni) orgueilleux (-euse), fier (-iere). adv. majestueusement, fierement.
    fals = faux (fausse): Perle false perles fausses. (despre oameni) faux (fausse), hypocrite, sournois (-oise). adv. faux: A cânta fals chanter faux. s.n. faux s.m. Acest tablou e un fals ce tableau est un faux.
    falsifica = falsifier: A falsifica laptele falsifier le lait. contrefaire: A falsifica o semnătură contrefaire une signature. déformer: A falsifica o ştire déformer une nouvelle. fausser; déformer: Aceste lecturi ţi-au falsificat gândirea ces lectures ont faussé ton jugement.
    falsificator = falsificateur (-trice). (în expr.) Falsificator de bani faux-monnayeur s.m.
    falsitate = fausseté s.f., hypocrisie s.f.
    familial = familial (-ale; m. pl. -aux).
    familiar = familier (-iere).
    familiarism = familiarité s.f.
    familie = famille s.f.
    fân = foin st.m.
    fanatic = fanatique adj., s.m.f. adv. fanatiquement.
    fanatism = fanatisme s.m.
    fandoseala = minauderie s.f., simagrées s.f.pl.
    fandosi = minauder vi., faire des simagrées.
    fâneata = pâturage s.m.
    fâneata = pâturage s.m.
    fanfaron = fanfaron (-onne) s.m.f., hâbleur (-euse) s.m.f.
    fanfaronada = fanfaronnade s.f., hâblerie s.f.
    fanion = fanion s.m.
    fântâna = (puţ) puits s.m. fontaine s.f.
    fantastic = fantastique.
    fantezie = fantaisie s.f.
    fantezist = fantaisiste.
    fantoma = fantôme s.m.
    fapt = fait s.m.: Un fapt curent un fait courant. phénomene s.m., fait s.m.: Fapte sociale des phénomenes sociaux. action s.f. (în expr.) De fapt en fait, en réalité. Fapte diverse faits divers.
    fapta = acte s.m.: Oamenii sunt judecaţi după faptele lor on juge les hommes sur leurs actes. action s.f.: O faptă rea une mauvaise action.
    faptas = délinquant (-ante) s.m.f., coupable s.m.f.
    faptura = (fiinţă, vietate) être vivant s.m., créature s.f.
    far = phare s.m.
    fara = conj. sans: A plecat fără să spună un cuvânt il est parti sans mot dire. prep. sans: A fi fără un ban être sans le sou. Fără îndoială sans doute. moins: Este ora zece fără cinci il est dix heures moins cinq.
    faradelege = forfait s.m., crime s.m.
    farâma = mettre en pieces, briser en mille morceaux. (fig.) écraser, détruire.
    farâma = débris s.m. (în expr.) A se face (mici) fărâme se briser en mille morceaux, voler en éclats.
    farâmicios = friable.
    farâmita = (s') émietter.
    farâmitare = émiettement s.m.
    faras = pelle а ordures s.f.
    fard = fard s.m.
    farda = (se) farder.
    farfurie = assiette s.f.: Farfurie adâncă assiette creuse (а soupe). Farfurie întinsă assiette plate. (conţinutul unei farfurii) assiettée s.f: A mâncat două farfurii de supă il a mangé deux assiettées de soupe.
    farfurioara = assiette а dessert s.f. soucoupe s.f: Farfurioara unei ceşti de cafea la soucoupe d'une tasse de café.
    farmaceutic = pharmaceutique.
    farmacie = pharmacie s.f.
    farmacist = pharmacien (-ien-ne).
    farmec = charme s.m.: Această tânără are mult farmec cette jeune fille a beaucoup de charme. (vrajă, vrăjitorie) sorcellerie s.f., ensorcellement s.m. (în expr.) Ca prin farmec comme par enchantement.
    farsa = (comedie) farce s.f. (festă, păcăleală) farce s.f., niche s.f.
    farsor = farceur (-euse).
    fasa = (de înfăşat copii) lange s.m. (de bandajat) bande Velpeau s.f., bande s.f.
    fâsâi = chuinter, siffler: Jet de abur care fâsâie jet de vapeur qui chuinte.
    fâsâi = (despre mătăsuri) froufrouter. (despre frunze) bruire (folosit la inf. şi la imperfect): Frunzele fâşâiau les feuilles des arbres bruissaient.
    fâsâiala = chuintement s.m.
    fâsâit = (de mătăsuri) froufrou s.m. (de frunze.) bruissement s.m.
    fascicul = faisceau (pl. -eaux) s.m.
    fascicula = fascicule s.m.
    fascina = fasciner.
    fascinant = fascinant (-ante).
    fascinatie = fascination s.f.
    fascism = fascisme [fa∫ism, fasism] s.m.
    fascist = fasciste [fa∫ist, fasist] s.m.f., adj.
    fâsie = (tăiată regulat) bande s.f.: O fâşie de piele une bande de cuir. (ruptă) lambeau (pl. -x) s.m.: O fâşie de pânză un lambeau de toile.
    fasole = haricots s.m.pl.: Fasole verde haricots verts. Fasole uscată haricots blancs.
    fason = (croială, model) façon s.f. (la pl.) façons s.f.pl., simagrées s.f.pl.: A face fasoane faire des façons.
    fasona = façonner.
    fast = faste s.m.
    fâstâci = se décontenancer, être déconcerté v. pasiv.
    fasung = douille s.f.
    fat = (fetus) foetus s.m. (în expr.) Făt-frumos le prince charmant.
    fata = (despre animale) mettre bas.
    fata = jeune fille s.f.: El iubea o fată de vârsta lui il aimait une jeune fille de son âge. fille s.f.: Fata directorului şcolii este studentă la fille du proviseur est étudiante. (în expr.) Fată în casă bonne.
    fata = (chip, figură) visage s.m., figure s.f., face s.f. face s.f., surface s.f.: Feţele unei prisme les faces d'un prisme. (în expr.) Faţă de masă nappe. Faţă de pernă taie d'oreiller. În faţă en face, vis-а-vis: Poşta e în faţă la poste est en face. În faţa mea devant moi. A face faţă faire face. A fi de faţă être présent. A spune pe faţă dire ouvertement. A face feţe-feţe être tout confus.
    fatada = façade s.f.
    fâtâi = se trémousser; avoir la bougeotte.
    fâtâiala = trémoussement s.m.; va-et-vient s.m. invar.
    fatal = fatal (-ale; m.pl. -als).
    fatalism = fatalisme s.m.
    fatalist = fataliste s.m.f., adj.
    fatalitate = fatalité s.f.
    fatarnic = hypocrite adj., s.m.f.
    fatarnicie = hypocrisie s.f.
    fateta = facette s.f.
    fatis = ouvertement, franchement.
    fauna = faune s.f.
    fauri = vt. édifier, créer: A făuri o nouă societate édifier une nouvelle société. vt., vr. (se) forger: A-şi făuri un idéal se forger un idéal.
    faurire = édification s.f., création s.f., réalisation s.f.
    fauritor = créateur (-trice); fondateur (-trice).
    favoare = faveur s.f.
    favorabil = favorable.
    favorit = favoris s.m.pl.: Acest actor poartă favoriţi cet acteur porte des favoris. adj., s.m.f. favori (-ite).
    favoritism = favoritisme s.m.
    favoriza = favoriser.
    faza = phase s.f.
    fazan = faisan [fzÿ] s.m.
    febra = (med.) fievre s.f., température s.f.: A avea febră avoir de la fievre. (fig.) fievre s.f., agitation s.f., émotion s.f.
    febril = adj. (med.) fébrile: Stare febrilă état fébrile. (fig.) fébrile, fiévreux (-euse): Activitate febrilă activité fébrile. adv. fébrilement, fiévreusement.
    februarie = février s.m.
    fecioara = vierge s.f.
    fecior = (fiu, băiat) fils s.m. (flăcău) gars s.m. (valet în casele boiereşti) valet s.m.
    feciorelnic = pur (pure),chaste, pudique.
    fecund = fécond (-onde).
    fecunda = féconder.
    fecundare = fécondation s.f.
    fecunditate = fécondité s.f.
    federal = fédéral (-ale; m. pl. -aux).
    federatie = fédération s.f.
    federativ = fédératif (-ive).
    feeric = féerique.
    feerie = féerie s.f.
    fel = sorte s.f., espece s.f.: Mai multe feluri de pahare plusieurs sortes de verres. maniere s.f.: Felul lui de viaţă nu-mi place sa maniere de vivre ne me plaît pas. genre s.m.: Ce fel de pălărie doriţi? quel genre de chapeau désirez-vous? (în expr.) De tot felul de toutes sortes. Fel de fel toutes sortes. În nici un fel d'aucune façon. Era de felul lui din il était originaire de. La fel identique. În aşa fel că de sorte que.
    felicita = vt. féliciter: Vă felicit pentru succesul vostru je vous félicite de votre succes. (a face urări) adresser (envoyer, présenter) des voeux: A felicita pe cineva de Anul Nou adresser des voeux а qqn. pour la Nouvelle Année. vr. se féliciter.
    felicitare = félicitation s.f. (urare) voeux s.m.pl.
    felie = tranche s.f.
    felin = adj. félin (-ine). s.f.pl. félins s.m.pl., félidés s.m.pl.
    felinar = (de stradă) réverbere s.m. (portativ) lanterne s.f., falot s.m. (de locomotivă) fanal (pl. -aux) s.m.
    femeie = femme s.f.
    femela = femelle s.f.
    feminin = féminin (-ine).
    feminitate = féminité s.f.
    fenomen = phénomene s.m.
    fenomenal = phénoménal(-ale; m.pl. -aux).
    ferastrau = scie s.f. (în expr.) A tăia cu ferăstrăul scier.
    ferchezui = (se) bichonner.
    fereastra = fenêtre s.f.
    fereca = plaquer: A fereca în aur plaquer d'or. (a pune în fiare) mettre aux fers. (a zăvorî) verouiller.
    ferestruica = petite fenêtre s.f. (la pod) lucarne s.f. (la pivniţă) soupirail (pl. -aux) [supiraj] s.m.
    ferfenita = (în expr.) A face ferfeniţă mettre en lambeaux.
    feri = vt. protéger, préserver: A feri pe cineva de o primejdie protéger qqn. d'un danger. vr. se préserver: Feriţi-vă de frig! préservez-vous du froid! se méfier: El se fereşte de bârfitori il se méfie des médisants. se garder (urmat de prep. de): Se ferea săi spună adevărul il se gardait de lui dire la vérité éviter vt.: Feriţi-vă de el! évitez-le! vi. (în expr.) Ferească Dumnezeu! а Dieu ne plaise! Feriţi! Feriţi! gare! gare!
    feribot = ferry-boat [feribot] (pl. ferry-boats) s.m.
    fericire = bonheur s.m.
    fericit = heureux(-euse).
    ferm = adj. ferme, décidé (-ée), inébranlable. adv. fermement.
    ferma = ferme s.f.
    fermeca = (a încânta) charmer, enchanter, ravir. (a vrăji) ensorceler.
    fermecator = (încântător) charmant (-ante), ravissant (-ante). (care vrăjeşte) ensorcelant (-ante).
    ferment = ferment s.m.
    fermenta = fermenter.
    fermentare = fermentation s.f.
    fermentatie = fermentation s.f.
    fermier = fermier (-iere).
    fermitate = fermeté s.f.
    fermoar = (la rochii, bluze, genţi) fermetureéclair s.f. (la coliere, poşete) fermoir s.m.
    feroce = féroce.
    ferocitate = férocité s.f.
    feros = ferreux adj., m.
    feroviar = adj. ferroviaire. s.m.f. cheminot s.m.
    fertil = fertile.
    fertilitate = fertilité s.f.
    fertiliza = fertiliser.
    feruginos = ferrugineux(-euse).
    fervent = fervent (-ente).
    fervoare = ferveur s.f.
    fes = fez s.m.
    festa = (în expr.) A face cuiva o festă jouer un tour а qqn.
    festila = l. (fitil) meche s.f. (lumânare) cierge s.m.
    festin = festin s.m.
    festiv = solennel (-elle): Şedinţă festivă séance solennelle. cérémonieux (-ieuse): Într-un cadru festiv dans un cadre cérémonieux.
    festivitate = festivité s.f.
    feston = feston s.m.
    fetis = fétiche s.m.
    fetiscana = midinette s.f.
    fetisism = fétichisme s.m.
    fetita = fillette s.f.
    fetru = feutre s.m.
    feudal = féodal (-ale; m.pl. -aux) adj., s.m.f.
    feudalism = féodalité s.f., féodalisme s.m.
    fi = v. predicativ être: De când ea nu mai e, casa ne pare pustie depuis qu'elle n'est plus, la maison nous semble déserte. avoir v. impers., être v. impers.: Pe masă sunt două cărţi sur la table il y a deux livres. Sunt oameni pe care adevărul îi sperie il est des gens que la vérité effraie. (în expr.) De când sunt n-am văzut aşa ceva de ma vie je n'ai vu chose pareille. Fie! soit! Aşa a fost să fie c'est dans l'ordre des choses. Ce-o fi, o fi ! advienne que pourra ! O fi! peut-être! v. copulativ être: Ea e mulţumită elle est contente. (în expr.) A-i fi cald, foame, frică, milă avoir chaud, faim, peur, pitié. Mi-e să nu răcească je crains qu'il ne prenne froid. Era să cadă il a failli tomber. A fi cât p-aci să être sur le point de. v. aux. être: Aceasta uzină a fost construită de curând cette usine a été élevée depuis peu. avoir: Voi fi terminat de scris j'aurai terminé а écrire.
    fiara = bête féroce s.f., bête fauve s.f.
    fibra = fibre s.f.
    fibros = fibreux (-euse).
    ficat = foie s.m.
    fictiune = fiction s.f.
    fictiv = fictif (-ive).
    fidea = vermicelle s.m..
    fidel = adj. fidele. adv. fidelement.
    fidelitate = fidélité s.f.
    fie = conj. soit: Fie unul, fie altul soit l'un, soit l'autre. (urmat de că) soit que: Fie că ninge, fie că plouă soit qu'il neige, soit qu'il pleuve. (urmat de şi) ne serait-ce que.
    fiecare = pron. nehot. chacun (-une): Fiecare dintre noi chacun de nous. adj. nehot. chaque: Fiecare carte chaque livre.
    fier = fer s.m.: Minereu de fier minerai de fer. (cu determinări) Fier de călcat fer а repasser. Fier vechi de la feraille. (la pl.) fers s.m.pl., chaînes s.f.pl.: A pune pe cineva în fiare mettre qqn. aux fers. (în expr.) A bate fierul până-i cald battre le fer tant qu'il est chaud.
    fierar = forgeron s.m.
    fierarie = (atelierul fierarului) forge s.f. (magazin) quincaillerie s.f.
    fierbe = vi. bouillir: Apa fierbe la de grade l'eau bout а degrés. cuire: Macaroanele trebuie să fiarbă în apă multă les pâtes doivent cuire dans beaucoup d'eau. fer-menter: Mustul începe să fiarbă le moût de raisin commence а fer-menter. (în expr.) A fierbe de mânie bouillonner de colere. A fierbe în clocot cuire а gros bouillons. Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala mêle-toi de ce qui te regarde. vt. cuire: A fierbe legume cuire des légumes. faire bouillir: A fierbe o seringă faire bouillir une seringue.
    fierbere = ébullition s.f.: Punct de fierbere point d'ébullition. (fig.) ébullition s.f.: Tot cartierul era în fierbere tout le quartier était en ébullition.
    fierbinte = adj. bouillant (-ante): O cafea fierbinte un café bouillant. brûlant (-ante): Soba e fierbinte le poêle est brûlant. (fig.) ardent (-ente), vif (-ive): O dorinţă fierbinte un désir ardent. adv. passionnément, chaleureusement.
    fiere = (la oameni) bile s.f. (la animale) fiel s.m. (fig.) fiel s.m., amertume s.f.: Varsă fiere il est plein de fiel.
    fiert = s.n. (în expr.) A pune laptele la fiert faire cuire le lait. A da în fiert entrer en ébuilition, commencer а bouillir. adj. bouilli (-ie): Lapte fiert du lait bouilli. cuit (-ite): Porumb fiert du maïs cuit а l'eau.
    fiertura = bouillie s.f.
    figura = figurer.
    figura = figure s.f. (în expr.) A-i face cuiva figura jouer un mauvais tour а qqn.
    figurant = figurant (-ante).
    figurat = figuré (-ée).
    figurina = figurine s.f.
    fiica = fille s.f.: E fiica unui medic c'est la fille d'un médecin.
    fiindca = conj. (pentru că) parce que. (de vreme ce) puisque.
    fiinta = être s.m.: Fiinţele şi lucrurile les êtres et les choses. personne s.f., être s.m.: E o fiinţă bizară c'est une personne bizarre. (în expr.) A lua fiinţă être fondé, être créé.
    fila = vt. filer: A fila fibre textile filer des fibres textiles. (fig.) filer. vi. (despre lămpi cu fitil) filer.
    fila = feuille s.f.: O filă de hârtie une feuille de papier. feuillet s.m., page s.f.: Filele unei cărţi les feuillets d'un livre.
    filament = filament s.m.
    filantrop = philanthrope s.m.f.
    filantropie = philanthropie s.f.
    filarmonica = philharmonique. s.f. orchestre philharmonique s.m., philharmonie s.f.
    filatelic = philatélique.
    filatelie = philatélie s.f.
    filatelist = philatéliste s.m.f.
    filator = fileur (-euse).
    filatura = filature s.f.
    fildes = ivoire s.m.
    fileu = filet s.m.:Fileu de păr filet а cheveux.
    filial = filial (-ale; m.pl. -aux).
    filiala = filiale s.f.
    filiatie = filiation s.f.
    filiera = filiere s.f.: A trece prin toată filiera passer par toute la filiere.
    filigran = filigrane s.m.
    film = (fotografic) pellicule (photographique) s.f. (cinematografic) film s.m.: Film de lung (scurt) metraj film de long (de court) métrage.
    filma = filmer, tourner.
    filmare = tournage (d'un film).
    filolog = philologue s.m.
    filologic = philologique.
    filologie = philologie s.f.
    filon = filon s.m.
    filozof = philosophe s.m.
    filozofic = philosophique.
    filozofie = philosophie s.f.
    filtra = filtrer.
    filtrant = filtrant (-ante).
    filtrare = filtrage s.m.
    filtru = filtre s.m.: Hârtie de filtru papier-filtre. Filtru de ulei filtre а huile.
    fin = adj. (mărunt) fin (-ine): Nisip fin du sable fin. (de calitate foarte bună) fin (-ine): Lenjerie fină lingerie fine. (despre oameni) fin (-ine), délicat(-ate), distingué(-ée). subtil(-ile), fin(-ine): O observaţie fină une remarque subtile. adv. finement.
    final = s.n. finale s.m.: Finalul unei simfonii le finale d'une symphonie. adj. final (-ale; m.pl. -als): Vocală finală voyelle finale. s.f. (sport) finale s.f.
    finalist = (sport) finaliste s.m.f.
    finalitate = finalité s.f.
    financiar = adj. financier(-iere): Legislaţie financiară législation financiere. s.m. financier s.m., banquier s.m.
    finanta = financer.
    finantare = financement s.m.
    finante = pl. finances s.f.pl.
    fine = (în expr.) În fine enfin.
    finete = finesse s.f.: Fineţea unei broderii la finesse d'une broderie. subtilité s.f.: Fineţea gândirii la subtilité du jugement.
    finisa = effectuer le finissage: A finisa un imobil effectuer le finissage d'un immeuble.
    finisaj = finissage s.m.; finition s.f.
    finit = fini(-ie): Număr finit nombre fini. Produse finite produits finis.
    finlandez = adj. finlandais (-aise); finnois (-oise). s.m.f. Finlandais(aise).
    fiola = fiole s.f.
    fior = frisson s.m.
    fiord = fjord (fiord) [fjr] s.m.
    fioros = épouvantable, effrayant (-ante).
    fir = fil s.m.: Fir electric fil électrique. fil s.m., cours s.m.: Firul gândurilor le fil des pensées. (cu determinări) Un fir de iarbă un brin d'herbe. Un fir de păr un cheveu. Un fir de aţă un fil.
    firav = chétif(-ive), frêle.
    fire = nature s.f.: Are o fire liniştită il a une nature paisible. (în expr.) Om în toată firea homme d'âge mûr. A-şi veni în fire reprendre ses esprits. A-şi ieşi din fire sortir de ses gonds. A scoate pe cineva din fire exaspérer qqn.
    firesc = adj. naturel(-elle): Un gest simplu şi firesc un geste simple et naturel. normal (-ale; m.pl. -aux): E un lucru firesc c'est une chose normale. s.n. naturel s.m.
    fireste = naturellement; bien sûr.
    firet = (mai ales la pl.) passements s.m. pl.
    firida = niche s.f.
    firimitura = miette s.f.
    firma = (la intrarea unui magazin) enseigne s.f. (nume de întreprindere) firme s.f.
    firmament = firmament s.m.
    fisa = fiche s.f.
    fisa = jeton s.m.: Fisă de telefon jeton de téléphone.
    fisc = fisc s.m.
    fiscal = fiscal(-ale; m.pl. -aux).
    fisier = fichier s.m.
    fisiu = fichu s.m.
    fistic = (bot.) pistache s.f.
    fistichiu = extravagant(-ante), bizarre.
    fisura = (se) fissurer.
    fisura = fissure s.f.
    fitil = meche s.f.
    fiu = fils [fis] s.m.
    fix = adj. fixe: Preţ fix prix fixe. (în expr.) Idee fixă marotte. adv. fixement: A privi fix regarder fixement. exactement: La ora unu fix exactement а une heure.
    fixa = vt. fixer. vr. se décider, être fixé v. pasiv., se fixer.
    fixare = fixation s.f.
    fixativ = fixatif s.m.
    fixitate = fixité s.f.
    fizic = physique: Geografie fizică géographie physique.
    fizica = physique s.f.
    fizician = physicien(-ienne).
    fizionomie = physionomie s.f.
    flacara = flamme s.f.
    flacau = (tânăr neînsurat) garçon s.m., célibataire s.m. (fecior) gars s.m.
    flacon = flacon s.m.
    flagel = fléau s.m.
    flagrant = flagrant (-ante).
    flamând = affamé (-ée).
    flamânzi = être affamé v. pasiv.
    flamba = flamber.
    flamura = drapeau (pl. -x) s.m., banniere s.f.
    flanela = (de corp) flanelle s.f. (pulover) pull-over (pl. pull-overs) s.m., chandail [∫ÿdaj] s.m.
    flasneta = orgue de Barbarie s.m.
    flata = flatter.
    flaut = flûte s.f.
    flautist = flûtiste s.m.f.
    fleac = bagatelle s.f., vétille s.f., rien s.m.
    flecar = bavard (-arde), babillard (-arde).
    flecareala = bavardage s.m., babillage s.m.
    flecari = bavarder, babiller.
    flegma = (med.) flegme s.m.
    flegmatic = flegmatique.
    fleica = flanchet s.m.: Fleică la grătar un flanchet sur le gril.
    fler = flair s.m.: A avea fler avoir du flair.
    flexibil = flexible, élastique, souple. (gram.) flexionnel (-elle).
    flexibilitate = flexibilité s.f., élasticité s.f., souplesse s.f.
    flexiune = (gram.) flexion s.f.
    flinta = mousquet s.m.
    flirt = flirt [floert] f.m.
    flirta = flirter [floerte].
    floare = fleur s.f. (în compuse) Floarea-soarelui tournesol s.m.. Floare-de-colţ immortelle des neiges s.f., edelweiss s.m. invar. (în expr.) În floarea vârstei а la fleur de l'âge. E floare la ureche c'est un rien du tout. De-florile-mărului pour des prunes.
    flora = flore s.f.
    florar = fleuriste s.m.
    florareasa = fleuriste s.f.
    florarie = (prăvălie) boutique du fleuriste s.f. (loc în care se cultivă flori) parterre s.m., serre s.f.
    floreta = (sport) fleuret s.m.
    floricica = fleurette s.f. (la pl. boabe de porumb prăjite) pop-corn s.m. sg.
    flota = flotte s.f.
    flotant = flottant (-ante).
    flotila = flotille s.f.
    fluctua = être fluctuant, fluctuer.
    fluctuatie = fluctuation s.f.
    fluid = fluide adj., s.m.
    fluier = (ciobănesc) flûte de berger s.f. (de arbitru, de miliţian etc.) sifflet s.m. (la picior) tibia s.m.
    fluiera = siffler: Arbitrul a fluierat sfârşitul reprizei l'arbitre a sifflé la fin du mi-temps. (a fluiera uşor printre buze) siffloter: El fluiera uşor un vechi cântec il sifflotait une vieille chanson.
    fluierat = sifflement s.m.
    fluorescent = fluorescent (-ente).
    fluorescenta = fluorescence s.f.
    flusturatic = volage, frivole.
    flutura = vi. flotter, ondoyer: Stea-gurile fluturau în bătaia vântului les drapeaux flottaient au gré du vent. vt. agiter: A flutura o batistă agiter un mouchoir.
    fluture = papillon s.m. (paietă) paillette s.f.
    fluvial = fluvial (-ale; m.pl. -aux).
    fluviu = fleuve s.m.
    flux = flux s.m.
    foaie = (frunză) feuille s.f. (cu determinări) Foaie de hârtie feuille de papier. Foaie volantă feuille volante. feuillet s.m.: Foile unei cărţi les feuillets d'un livre.
    foaier = foyer s.m.
    foale = soufflet s.m.: Foalele fierarului le soufflet du forgeron.
    foame = faim s.f. (în expr.) A-i fi foame avoir faim.
    foamete = famine s.f., disette s.f.
    foarfece = ciseaux s.m.pl.
    foarte = tres, fort: E foarte inteligent il est tres intelligent. (înaintea unui substantiv) tres: Îi era foarte foame il avait tres faim.
    fobie = phobie s.f.
    foc = feu (pl. -x) s.m. incendie s.m., feu s.m.: Focul a distrus câteva case le feu a détruit quelques maisons. (fig.) ardeur s.f: în focul luptei dans l'ardeur du combat. (cu valoare adverbială) tres, fort: Unele pălării sunt scumpe foc certains chapeaux sont tres chers. (în expr.) Armă de foc arme а feu. Foc de armă coup de feu.
    foca = phoque s.m.
    focar = foyer s.m.
    fochist = chauffeur s.m.
    focos = fusée s.f.: Focos de obuz fusée d'obus. adj. fougueux (-euse), passionné (-ée).
    fofila = se faufiler.
    foi = vi. fourmiller: Nenumărate specii de animale foiesc în pădurile noastre d'innombrables especes d'animaux fourmillent dans nos forêts. grouiller: Sala foia de lume la salle grouillait de monde. vr. s'agiter: Restaurantul era plin, ospătarii se foiau le restaurant était plein, les garçons s'agitaient. (a se fâţâi) se trémousser.
    foiala = fourmillement s.m., grouillement s.m. agitation s.f., va-et-vient s.m.
    foileton = feuilleton s.m.
    foisor = (la o casă de locuit) lanterne s.f. (la un edificiu public) campanile s.m. (pavilion) pavillon s.m. (în expr.) Foişor de foc beffroi s.m.
    foita = (hârtie subţire) papier pelure s.m. (cu determinări) Foiţă de ţigară papier а cigarettes. Foiţă de staniol papier d'étain.
    folclor = folklore s.m.
    folcloric = folklorique.
    folclorist = folkloriste s.m.f.
    folos = avantage s.m.; profit s.m.: A trage folos dintr-o împrejurare tirer avantage d'une circonstance. (în expr.) Cu folos avantageusement. Fără folos inutilement. Ce folos? а quoi bon? În folosul cuiva dans l'intérêt de qqn.
    folosi = employer, utiliser: A folosi o unealtă employer un outil. user vi.: A folosi o stratagemă user d'un stratageme. vi. servir: Asta nu foloseşte la nimic cela ne sert а rien. vr. se servir, faire usage (urmate de prep. de): Mă folosesc deseori de acest dicţionar je me sers tres souvent de ce dictionnaire. tirer parti: A se folosi de o împrejurare tirer parti d'une circonstance. profiter vi.: Mă folosesc de această ocazie je profite de cette occasion.
    folosinta = usage s.m., jouissance s.f.
    folosire = emploi s.m., usage s.m., utilisation s.f.
    folositor = utile.
    fond = fond s.m.: A deosebi fondul de formă distinguer le fond et la forme. fond s.m.: Tabloul reprezenta nişte flori albe pe fond roşu le tableau représentait des fleurs blanches sur fond rouge. (în expr.) În fond au fond. Cursă de fond course de fond. fonds s.m.: Fond monetar fonds monétaire.
    fondanta = f. (în expr.) Bomboane fondante des bonbons fondants.
    fondator = fondateur (-trice).
    fonetic = phonétique.
    fonetica = phonétique s.f.
    fonetician = phonéticien (-ienne).
    fonta = fonte s.f.
    for = (autoritate în viaţa publică) forum [frm] s.m. (în expr.) Forul interior le for intérieur.
    fora = forer.
    foraj = forage s.m.
    forestier = forestier (-iere).
    forfeca = (a critica, cu intenţii ostile) déchirer, déchiqueter mettre en pieces: A forfeca o operă literară déchiqueter une oeuvre littéraire.
    forfota = va-et-vient s. m.; fourmillement s.m., grouillement s.m.: Ce forfotă ! quel va-et-vient! adv. (în expr.) A umbla forfota s'affairer inutilement, aller de-ci, de-lа.
    forfoti = (a umbla fără rost) aller de-ci de-lа, s'affairer. (a mişuna) fourmiller, grouiller.
    forja = forger.
    forja = forge s.f.
    forjare = forgeage s.m.
    forjat = forgé (-ée): Fier forjat du fer forgé.
    forma = forme s.f. moule s.m.: Ea vărsă aluatul într-o formă de cozonac elle versa la pâte dans un moule а brioche. (în expr.) Formă de stat forme d'Йtat. A fi în formă être en forme.
    forma = vt. former: A forma timpurile unui verb former les temps d'un verbe. former, constituer: Părţile formează un tot les parties forment un tout. vr. se former.
    formal = adj. formel (-elle), artificiel (-ielle): Politeţe formală politesse formelle. formel (-elle), catégorique: Un ordin formal un ordre formel. adv. formellement, apparemment: Formal, acest raţionament pare corect formellement, ce raisonnement paraît juste. formellement, catégoriquement: A interzice formal interdire formellement.
    formalism = formalisme s.m.
    formalist = formaliste.
    formalitate = formalité s.f.
    formaliza = se formaliser.
    formare = formation s.f.
    formatie = formation s.f.
    formidabil = formidable.
    formula = formule s.f.
    formula = formuler.
    formula = formuler.
    formular = formulaire s.m.
    formulare = formulation s.f.
    fort = fort s.m.
    forta = vt. obliger, contraindre, forcer: L-am forţat să spună adevărul nous l'avons contraint а dire la vérité. forcer: A forţa broasca uşii forcer la serrure de la porte. (în expr.) A forţa uşa cuiva forcer la porte de qqn. vr. s'efforcer: Se forţa să rămână calm il s'efforçait de rester calme.
    forta = force s.f. (în expr.) Tur de forţă tour de force. Forţă majoră force majeure.
    fortare = forcement s.m.
    fortareata = forteresse s.f.
    forte = (în expr.) A se face forte să se faire fort de.
    fortifiant = fortifiant (-ante) adj., s.m.
    fortifica = fortifier.
    fortificare = fortification s.f.
    fortificatie = fortification s.f.
    fortuit = fortuit (-uite).
    fosa = (în expr.) Fose nazale fosses nasales.
    fosforescent = phosphorescent (-ente).
    fosforescenta = phosphorescence s.f.
    fosila = fossile s.m.
    fosnet = (de frunze) bruissement s.m., frémissement s.m. (de mătase) froufrou s.m. (de ape) murmure s.m. (de hârtie) froisse-ment s.m.
    fosni = (despre frunze) bruire (folosit la inf. şi la imperf.), frémir. (despre mătăsuri) froufrouter. (despre ape) murmurer. (despre hârtie) froisser.
    fost = ancien (-ienne): Fost ministru ancien ministre.
    fota = jupe paysanne s.f.
    fotbal = football [futbol] s.m.
    fotbalist = footballeur [futboloer] s.m.
    fotocopie = photocopie s.f.
    fotoelectric = photoélectrique.
    fotogenic = photogénique.
    fotograf = photographe s.m.
    fotografia = photographier.
    fotografic = photographique: Aparat fotografic appareil photographique, appareil photo.
    fotografie = photographie s.f., photo s.f.
    fotoliu = (obişnuit) fauteuil s.m. (larg şi profund) bergere s.f.
    fotomontaj = photomontage s.m.
    fotoreporter = reporter photographique s.m.
    foxtrot = fox-trot (pl. fox- trots) s.m.
    frac = frac s.m., habit s.m.
    fractie = (mat.) fraction s.f.
    fractiona = fractionner; sectionner.
    fractionar = (mat.) fractionnaire: Număr fracţionar nombre fractionnaire.
    fractionare = fractionnement s.m.
    fractiune = fraction s.f: Într-o fracţiune de secundă pendant une fraction de seconde. fraction s.f., partie s.f., part s.f.
    fractura = (se) fracturer vt., vr.: Şi-a fracturat piciorul il s'est fracturé la jambe.
    fractura = fracture s.f.
    fraga = (bot.) fraise des bois s.f.
    fraged = (despre legume, carne) tendre. (despre fiinţe) frêle, délicat (-ate). (despre obraji, pielea mâinilor) fin (-ine), velouté (-ée). (în expr.) Vârstă fragedă âge tendre.
    fragezi = vr. (despre carne, aluat) devenir tendre, s'attendrir. vt. rendre tendre, attendrir.
    fragezime = (despre carne) tendreté s.f.: Frăgezimea cărnii la tendreté de la viande. (gingăşie, fineţe) délicatesse s.f., finesse s.f.
    fragil = fragile; friable.
    fragilitate = fragilité s.f., friabilité s.f.
    fragment = fragment s.m.
    fragmenta = fragmenter, diviser; morceler.
    fragmentar = adj. fragmentaire, partiel (-ielle). adv. fragmentairement, partiellement.
    fragmentare = fragmentation s.f., division s.f.; morcellement s.m.
    fraier = (fam.) poire s.f., gogo s.m.
    framânta = vt. pétrir: A frământa aluatul pétrir la pâte. (fig.) tourmenter, être tourmenté, torturer: Îl frământă grijile il est tourmenté par des soucis. vr. se tourmenter, se faire des soucis: Nu vă frământaţi pentru atâta lucru ne vous tourmentez pas pour si peu.
    framântare = pétrissage s.m.: Frământarea aluatului le pétrissage de la pâte. (nelinişte, zbucium) tourment s.m., inquiétude s.f. (în expr.) Framântări sociale troubles (sociaux).
    frâna = frein s.m.: Frână de mână frein а main. Frână de motor frein moteur. (fig.) entrave s.f., obstacle s.m.
    frâna = freiner. (fig.) freiner, gêner, contrarier.
    frânar = gardefrein s.m. invar.
    franc = (monedă) franc s.m.
    franca = affranchir: A franca o scrisoare affranchir une lettre.
    francare = affranchissement s.m.: Francarea unei scrisori l'affranchissement d'une lettre.
    francez = adj. français (-aise). s.m.f. (cu maj.).
    franchete = franchise s.f.
    frânge = vt. rompre: Şi-a frânt bastonul il a rompu sa canne. casser, fracturer: Şi-a frânt piciorul il s'est cassé la jambe. (fig.) briser: A frânge inima cuiva briser le coeur а qqn. (în expr.) A-şi frânge mâinile se tordre les mains. vr. se rompre, se briser.
    frânghie = corde s.f.: Frânghie de rufe corde а linge.
    franjuri = franges s.f.pl.
    frânt = rompu (-ne): O ramură frântă une branche rompue. cassé (-ée), fracturé (-ée): Un picior frânt une jambe cassée. (fig.) brisé (-ée). (în expr.) Frânt de oboseală ex-ténué, rompu de fatigue.
    frântura = fragment s.m., morceau (pl. -x) s.m., bout s.m.
    frantuzesc = français (-aise).
    frantuzeste = (în felul francezilor) а la française. (în expr.) A vorbi franţuzeşte parler (le) français.
    frantuzism = gallicisme s.m.
    frantuzoaica = Française s.f.
    franzela = pain blanc s.m., baguette s.f., flûte s.f.
    franzelarie = boulangerie oщ l'on vend du pain blanc.
    franzeluta = petit pain s.m.
    frapa = (a face impresie, a lua ochii) frapper, étonner. (a răci o băutură) refroidir, frapper (folosit la participiu trecut): A frapa un vin refroidir un vin (au réfrigérateur). Şampanie frapată du champagne frappé.
    frapant = frappant (-ante).
    frasin = frêne s.m.
    frate = frere s.m.: Frate mai mic frere cadet. Frate mai mare frere aîné. (în expr.) Frate vitreg demifrere.
    fratern = fraternel (-elle).
    fraternitate = fraternité s.f.
    fraterniza = fraterniser.
    fratesc = fraternel (-elle).
    frateste = fraternellement.
    fratior = petit frere s.m., frérot s.m. (fam.).
    frâu = bride s.f. (în expr.) A ţine în frâu tenir en bride. A da frâu liber lâcher la bride. Frânele puterii les rênes du pouvoir.
    frauda = fraude s.f.
    fraudulos = adj. frauduleux (-euse). adv. frauduleusement.
    fraza = phrase s.f.
    freamat = frémissement s.m., bruissement s.m.: Freamătul pădurii le frémissement de la forêt. murmure s.m.: Freamăt de voci murmure de voix. (fig.) frisson s.m.: Un freamăt de fericire un frisson de bonheur.
    freca = vt. frotter: A freca parchetul frotter le parquet. vr. (a se fricţiona) se frotter, se frictionner. frotter vi.: Roata se freacă de aripă la roue frotte contre le garde-boue.
    frecare = frottement s.m.
    frecvent = fréquent (-ente).
    frecventa = fréquence s.f.: Frecvenţa unui cuvânt la fréquence d'un mot. (participare la cursuri) présence aux cours s.f.
    frecventa = fréquenter.
    frecventare = fréquentation s.f.
    fredona = fredonner.
    fremata = frémir: Frunzele freamătă les feuilles des arbres fré-missent. (fig.) frémir, frissonner: El fremăta de fericire il frémissait de bonheur.
    frenetic = adj. frénétique. adv. frénétiquement.
    frenezie = frénésie s.f.
    fresca = fresque s.f.
    freza = (unealtă aşchietoare) fraise s.f. (pieptănătură) frisure d'homme s.f.
    freza = (unealtă aşchietoare) fraise s.f. (pieptănătură) frisure d'homme s.f.
    frica = peur s.f.: Îi e frică il a peur. (frică intensă) frayeur s.f., terreur s.f. (teamă) crainte s.f. (în expr.) Cu frică craintivement. Nici de frică pour rien au monde.
    fricos = peureux(-euse) adj., s.m.f., craintif (-ive) adj.
    frictiona = (med.) frictionner.
    frictiune = (med.) friction s.f. (dezacord, neînţelegere) friction s.f., divergence s.f.
    frig = (la sg.) froid s.m.: A-i fi frig avoir froid. (la pl.) fievres s.f., frissons s.m. pl.: Are friguri il a des frissons.
    friganea = (culin.) pain perdu s.m.
    frigare = broche s.f.
    frigaruie = (culin.) brochette s.f.
    frige = vt. rôtir: A frige un pui rôtir un poulet. (cu determinări) A frige pe grătar faire rôtir sur le gril, griller. A frige la frigare faire rôtir (cuire) а la broche. A frige în tigaie faire cuire а la poêle. (despre foc) griller: Flăcările ne frigeau obrajii les flammes nous grillaient le visage. brûler: Farfuria îi frigea degetele le plat lui brûlait les doigts. vi. (despre soare) être torride. (despre sobă, radiator etc.) être bouillant. vr. se brûler: Ea şi-a fript degetele elle s'est brûlé les doigts.
    frigid = frigide.
    frigider = réfrigérateur s.m., frigidaire s.m.
    friguros = (despre oameni) frileux (-euse). (despre locuinţe, vreme) froid (-oide).
    fript = rôti (-ie), cuit (-ite): Carne friptă de la viande rôtie. (cu determinări) Fript pe grătar rôti sur le gril, grillé. Fript la frigare cuit а la broche. Fript în tigaie rôti а la poêle. (în expr.) A face cuiva zile fripte rendre la vie dure а qqn.
    friptura = rôti s.m. (la grătar) grillade s.f.
    frisca = creme fouettée s.f., creme Chantilly s.f.
    frivol = frivole.
    frivolitate = frivolité s.f.
    friza = frise s.f.
    frizer = coiffeur pour hommes s.m.
    frizerie = salon de coiffure pour hommes s.m.
    front = front s.m.
    frontal = frontal (-ale; m.pl. -aux).
    frontiera = frontiere s.f.
    frontispiciu = frontispice s.m.
    fronton = fronton s.m.
    fruct = fruit s.m.
    fructiera = coupe de fruits s.f.
    fructifer = fruitier (-iere): Arbori fructiferi des arbres fruitiers.
    fructifica = (despre sume de bani) fructifier, rapporter.
    fructificare = production de bénéfices s.f.
    fructuos = fructueux (-euse), rentable.
    frugal = frugal (-ale; m.pl.-aux).
    frumos = adj. beau (bel înaintea unui substantiv care începe cu o vocală sau cu h mut; belle; m.pl. beaux): Un poem frumos un beau poeme. Un copil frumos un bel enfant. Un bărbat frumos un bel homme. joli (-ie); gracieux (-euse), mignon (-onne): Ea are trăsături frumoase elle a de jolis traits. (în expr.) E vreme frumoasă il fait beau (temps). Artele frumoase les beaux-arts. adv. joliment: E frumos îmbrăcată elle est joliment habillée. bien: Ea cântă frumos elle chante bien. (în expr.) Nu-i frumos ce faci ce n'est pas convenable ce que tu fais. Stai frumos! tiens-toi bien ! s.n. (cu art.) le beau s.m.: Cultul frumosului le culte du beau.
    frumusel = adj. gentil (-ille), mignon (-onne). adv. gentiment.
    frumusete = beauté s.f.
    fruntas = brigadier s.m., caporal. adj. d'élite: Muncitor fruntaş ouvrier d'élite.
    frunte = front s.m. (în expr.) De frunte d'élite. În fruntea а la tête de.
    frunza = feuille s.f. (în expr.) A tăia frunză la câini se tourner les pouces.
    frunzari = feuilleter.
    frunzis = feuillage s.m.
    ftizic = (med.) phtysique.
    ftizie = (med.) phtysie s.f.
    fudul = orgueilleux (-euse), arro-gant (-ante), hautain (-aine).
    fuduli = (a se împăuna) se pavaner. (a se făli) faire parade (cu prep. de).
    fuga = fuite s.f. (în expr.) A face ceva în fugă faire qqch. а la hâte. A pune pe fugă mettre en fuite A o lua la fugă prendre la fuite, s'enfuir а toutes jambes. A veni în fuga mare accourir а perdre haleine. A da o fugă până la aller vite jusqu'а. (muz.) fugue s.f.
    fugar = adj. fugitif (-ive), éphémere, fugace. s.m.f. fuyard (-arde) s.m.f.
    fugari = (se) pourchasser.
    fugi = fuir: Fugea cât îl ţineau picioarele il fuyait а toutes jambes. fuir vt.: A fugi de cineva fuir qqn. s'enfuir vr., s'évader vr.: Prizonierul a fugit le prisonnier s'est enfui. courir: A fugi după cineva courir apres qqn. (despre timp) voler. (în expr.) Fugi de-acolo! ce n'est pas possible! A fugi mâncând pă-mântul a) courir ventre а terre; b) courir comme un dératé.
    fugitiv = adj. (de scurtă durată) fugitif (-ive), fugace. (sumar, superficial) sommaire, superficiel (-ielle). adv. sommairement, superficiellement.
    fuior = filasse s.f., quenouille s.f.
    fular = foulard s.m.
    fulg = (la păsări) duvet s.m. (de zăpadă) flocon s.m. (în expr.) Fulgi de ovăz flocons d'avoine.
    fulger = éclair s.m.
    fulgera = faire des éclairs v. impers.: Fulgeră il fait des éclairs. (în expr.) A fulgera pe cineva cu privirea foudroyer qqn. du regard.
    fulgerator = foudroyant (-ante).
    fulgui = neiger а flocons rares.
    fulguiala = neige qui tombe а flocons rares.
    fum = fumée s.f. (în expr.) Soba scoate fum le poêle fume. A avea fumuri être infatué.
    fuma = fumer.
    fumat = (în expr.) Fumatul interzis défense de fumer.
    fumator = fumeur (-euse).
    fumega = (a scoate fum) fumer: Lampa fumegă la lampe fume.
    fumoar = fumoir s.m.
    fumuriu = gris (-ise) foncé.
    funciar = foncier (-iere).
    functie = fonction s.f.
    functiona = fonctionner.
    functional = fonctionnel (-elle).
    functionar = fonctionnaire s.m.f., employé (-ée).
    functionaras = rond-de-cuir (pl. ronds-de-cuir) s.m., gratte-papier s.m. invar.
    functionare = fonctionnement s. m.
    fund = fond s.m.: În fundul văii au fond de la vallée.
    funda = noeud s.m.
    fundal = (în artele plastice) fond s.m., arriere-plan (pl. arriere-plans) s.m. (la teatru) toile de fond s.f.
    fundament = (fundaţie) fondations s.f. pl. (bază, temei) fondement s.m.
    fundamenta = vt. jeter les fondements, étayer. vr. se fonder, se baser (cu prep. sur), s'étayer.
    fundas = (sport) arriere s.m.
    fundatie = (temelie) fondations s.f. pl. (asezământ) fondation s.f.
    fundatura = cul-de-sac (pl. culs-de-sac) s.m.
    funebru = funebre.
    funeralii = pl. funérailles s.f. pl.
    funerar = funéraire.
    funest = funeste.
    funicular = funiculaire s.m.
    funie = corde s.f. (în expr.) O funie de ceapă un chapelet d'oig-nons. A vorbi de funie în casa spânzuratului parler de corde dans la maison du pendu.
    funingine = suie s.f.
    fura = voler. (a sustrage) dérober, soustraire. (a fura lucruri mărunte) chaparder (în expr.) A fura o sărutare dérober un baiser. A fura inima cuiva ravir qqn. M-a furat somnul je me suis assoupi.
    furaj = fourrage s.m.
    furajer = fourrager (-ere).
    furca = (de tors) quenouille s.f. (pentru strânsul fânului) fourche s.f. (în expr.) A da cuiva de furcă donner du fil а retordre а qqn. A avea de furcă cu cineva avoir maille а partir avec qqn.
    furculita = fourchette s.f.
    furgon = fourgon s.m.
    furie = rage s.f., fureur s.f. (în expr.) Cu furie furieusement.
    furios = (despre oameni) furieux (-ieuse), enragé (-ée). (despre elemente ale naturii) violent (-ente), déchaîné (-ée).
    furis = (în expr.) Pe furiş а la dérobée, en cachette.
    furisa = (se) glisser, (s')introduire furtivement.
    furnal = hautfourneau (pl. eaux) s.m.
    furnica = fourmi s.f.
    furnica = vi. fourmiller, grouiller: Strada furnică de lume la rue four-mille de gens. vt. avoir des fourmillements, fourmiller: Mă furnică în spate j'ai des fourmil-lements dans le dos.
    furnicar = fourmiliere s.f.
    furnicatura = fourmillement s.m., picotement s.m.
    furnitura = fourniture s.f.
    furniza = fournir.
    furnizor = fournisseur(-euse).
    furori = pl. (în expr.) A face furori provoquer l'admiration.
    fursecuri = pl. petit fours s.m. pl.
    furt = vol s.m.
    furtun = tuyau (pl. -x) s.m.
    furtuna = orage s.m.,tempête s.f.
    furtunos = orageux (-euse).
    fus = fuseau (pl. -x) s.m.
    fusta = jupe s.f.
    fuziona = fusionner.
    fuziune = fusion s.f.
    gabardina = gabardine s.f.
    gabarit = gabarit s.m.
    gâdila = (se) chatouiller.
    gâdilatura = chatouillement s.m.
    gâdilicios = chatouilleux (-euse).
    gafa = gaffe s.f.: A face o gafă faire une gaffe.
    gâfâi = haleter, s'essouffler vr.
    gâfâiala = haletement s.m., essoufflement s.m.
    gagauta = nigaud s.m., benêt s.m.
    gaica = (cusută în talie la spate) martingale s.f. (prin care se petrece cingătoarea) patte de ceinture s.f.
    gaie = (zool.) milan s.m.
    gaina = poule s.f.
    gaita = (zool.) geai s.m. (fig., femeie vorbăreaţă) pie s.f.
    gaj = gage s.m., garantie s.f., caution s.f.
    gala = gala s.m.: O gală de box un gala de boxe. (în expr.) De gală de gala.
    galagie = tapage s.m., vacarme s.m., boucan (fam.) s.m.
    galagios = bruyant (-ante), tapageur (-euse).
    galant = (plăcut, curtenitor) galant (-ante), courtois (-oise). (generos) généreux (-euse).
    galantar = devanture s.f., vitrine s.f.
    galanterie = (curtoazie) galanterie s.f., courtoisie s.f. (în expr.) Raion (magazin) de galanterie rayon (magasin) de bonneterie.
    galaxie = galaxie s.f.
    galben = adj. jaune: O rochie galbenă une robe jaune. (în expr.) Galben ca ceara livide. s.m. (monedă veche) piece d'or s.f.
    galbenus = jaune d'oeuf s.m.
    galbinare = (med.) jaunisse s.f., ictere s.m.
    galbui = jaunâtre.
    gâlceava = dispute s.f., querelle s.f., altercation s.f.
    gâlcevitor = querelleur (-euse), hargneux (-euse).
    galeata = seau s.m.: O găleată de apă un seau d'eau. (în expr.) Plouă cu găleata il pleut а verse.
    galera = galere s.f.
    galerie = (în mină) galerie s.f. (într-o clădire) galerie s.f., corri-dor s.m., couloir s.m. (de artă) galerie s.f., collection s.f. (la teatru) balcon s.m., (fam.) poulailler s.m., paradis s.m. (bară de atârnat perdele) tringle s.f. (în expr.) A face galerie acclamer bruyamment.
    gales = adj. langoureux (-euse); mélancolique. adv. langoureusement; mélancoliquement.
    gâlgâi = glouglouter, gargouiller.
    gâlgâit = glouglou s.m., gargouillement s.m.
    galicism = gallicisme s.m.
    galigan = escogriffe s.m., échalas s.m.
    galon = galon s.m.
    galop = galop s.m.
    galopa = galoper.
    galos = chaussure de caoutchouc s.f., caoutchouc s.m.
    galusca = (culin.) boulette s.f.
    galvanic = galvanique: Element galvanic élément galvanique.
    galvaniza = galvaniser.
    galvanizare = galvanisation s.f.
    gama = (muz.) gamme s.f. (în expr.) Gamă de culori gamme de couleurs.
    gamalie = tête d'épingle s.f.
    gamba = jambe s.f.
    gamela = gamelle s.f.
    gând = pensée s.f.: A ghici gândul cuiva deviner la pensée de qqn. idée s.f.: Un gând îi trecu prin minte une idée lui traversa l'esprit. (în expr.) A sta pe gânduri être plongé dans ses pensées. A nu sta mult pe gânduri ne pas hésiter. A avea gânduri mari avoir de grands projets. A se obişnui cu gândul se faire а l'idée.
    gândac = (în compuse) Gândac-de-bucătarie cafard s.m.
    gândi = vi., vr. penser vi., réfléchir vi.: E un om care gândeşte mult c'est un homme qui pense beaucoup. M-am gândit la tine j'ai pensé а toi. vt. penser: El nu spune tot ce gândeşte il ne dit pas tout ce qu'il pense.
    gândire = pensée s.f.: Gândirea acestui filozof la pensée de ce philosophe. (meditare, reflexie) méditation s.f., réflexion s.f. (visare) rêverie s.f.
    gânditor = adj. pensif (-ive); rêveur (-euse). s.m.f. penseur s.m.
    gang = passage voûté s.m., corridor s.m.
    gânganie = insecte s.m.
    gângav = begue.
    gângaveala = bégaiement s.m.
    gângavi = bégayer.
    ganglion = ganglion s.m.
    ganglionar = (med.) ganglionnaire.
    gangster = gangster s.m.
    gânguri = (despre copii) balbutier [balbysje]. (despre porumbei, turturele) roucouler.
    gângurit = (de copii) balbutiement [balbysimÿ] s.m. (despre porumbei, turturele) roucoulement s.m.
    gaoace = (de ou) coque s.f., coquille s.f. (de nucă) coquille s.f.
    gara = gare s.f.
    gara = garer.
    garafa = carafe s.f.
    garaj = garage s.m.
    garanta = garantir.
    garantat = adj. garanti(-ie). adv. (fam.) sûr et certain.
    garantie = garantie s.f: A vinde un obiect cu garanţie vendre un objet avec garantie. (în expr.) A lua pe cineva pe garanţie se porter garant de qqn.; Pe garanţia mea je m'en porte garant.
    gârbovi = se voûter, se courber.
    gard = clôture s.f. (cu determinări) Gard viu clôture de haies vives. Gard de nuiele haie. Gard de fier grille. Gard de lemn palissade. Gard de ţăruşi clôture de pieux. (sport) haie s.f.: metri garduri metres haies. (în expr.) A da cu oiştea în gard faire un pas de clerc. A lega pe cineva la gard duper qqn.
    garda = garde s.f.: Gardă de onoare garde d'honneur. Corp de gardă corps de garde. (în expr.) A fi de gardă monter la garde. A se pune în gardă se mettre en garde. (de sabie, spadă) garde s.f.
    garderob = armoire s.f., garderobe (pl. garderobes) s.f.
    garderoba = (în teatre, restaurante) vestiaire s.m. garde-robe (pl. garde-robes) s.f.: A-şi reînnoi garderoba renouveler sa garde-robe.
    garderobier = f. préposé (-ée) au vestiaire.
    gardian = gardien (-ienne).
    gargara = gargarisme s.m.
    gargarita = charançon s.m.
    gargaun = frelon s.m. (în expr.) A avea gărgăuni (în cap) avoir des lubies.
    gârla = ruisselet s.m. (în expr.) A se duce pe gârlă s'en aller а vaul'eau. A curge gârlă couler а flots.
    garnisi = garnir, orner.
    garnita = bidon s.m.
    garnitura = (la friptură) garniture s.f. (la un mecanism) joint s.m.: Garnitură de robinet joint de robinet. (de tren) rame s.f. (lucruri formând un sortiment complet) garniture s.f.: O garnitură de pat une garniture de lit. (în expr.) Cu garnitură garni: O friptură cu garnitură un rôti garni.
    garnizoana = garnison s.f.
    garoafa = oeillet s.m.
    garsoniera = studio s.m., garçonniere s.f.
    gâsca = oie s.f. (fig.) dinde s.f.
    gasca = coterie s.f., clique s.f., clan s.m.
    gâscan = jars s.m.
    gasi = (se) trouver: Nu-mi găsesc ochelarii je ne trouve pas mes lu-nettes. Ne găseam într-o situaţie grea nous nous trouvions dans une situation difficile.
    gastric = gastrique.
    gastrita = gastrite s.f.
    gât = cou s.m. (interiorul gâtului) gorge s.f.: Mă doare în gât j'ai mal а la gorge. (cu determinări) Gâtul sticlei le goulot, le col. Gâtul viorii le manche du violon. (în expr.) A-şi frânge gâtul se casser le cou. A strânge de gât tordre le cou.
    gata = prêt (prête): El te aşteaptă, e gata il t'attend, il est prêt. terminé (-ée), fini (-ie): Lucrările de renovare nu sunt gata les travaux de rénovation ne sont pas terminés. (în expr.) A fi gata să a) être prêt а; b) être sur le point de. Haine de gata des confections, des prêt-а-porter.
    gateala = (podoabă) parure s.f.
    gater = scie mécanique s.f.
    gati = vr. (se) pomponner, (se) bichonner: Ea se gătea de un ceas elle se pomponnait depuis une heure. (se) parer: Oraşul se gătea de sărbătoare la ville se parait pour la fête. vt. (a pregăti o mâncare) cuisiner. vi. (a face mâncare) faire la cuisine.
    gâtlej = gosier s.m.
    gâtui = étrangler.
    gâtuire = étranglement s.m. (fig.) entrave s.f. (în expr.) Gâtuire a circulaţiei rutiere embouteillage.
    gaunos = adj. (despre copaci) creux(-euse). (despre măsele) carié (-ée).
    gaura = trou s.m.: O gaură în zid un trou dans le mur.
    gauri = trouer, percer, perforer.
    gaz = gaz s.m.: Un gaz mai greu decât aerul un gaz plus lourd que l'air. (cu determinări). Gaz de mină grisou s.m. Gaz aerian gaz de ville. Gaze naturale gaz naturels. .(fam.)pétrole lampant s.m. (în expr.) A arde gazul degeaba perdre son temps.
    gâza = insecte s.m.
    gaza = gazer.
    gazda = hôte (hôtesse) s.m.f.: Să mulţumim gazdelor pentru ospitalitatea lor remercions nos hôtes de leur hospitalité. (cel care primeşte în gazdă) logeur (-euse) s.m.f. (în expr.) A primi pe cineva în gazdă loger qqn. A sta în gazdă la cineva être en pension chez qqn.
    gazdui = héberger, loger (qqn).
    gazduire = hébergement s.m.
    gazela = (zool.) gazelle s.f.
    gazeta = journal (pl. -aux) s.m. (în expr.) Gazetă de perete gazette murale.
    gazetar = journaliste s.m.
    gazetarie = journalisme s.m.
    gazon = (bot.) gazon s.m.
    gazos = gazeux (-euse): Apă gazoasă de l'eau gazeuse.
    geam = vitre s.f.: Copilul a spart un geam l'enfant a cassé une vitre. (fereastră) fenêtre s.f.: Deschide geamul! ouvre la fenêtre! (de ceas, de ochelari) verre s.m.
    geaman = jumeau (jumelle; m. pl. -eaux): Fraţi gemeni freres jumeaux.
    geamandura = bouée s.f.
    geamantan = valise s.f.
    geamat = gémissement s.m.
    geambas = maquignon s.m.
    geamgiu = vitrier s.m.
    geamie = mosquée s.f.
    geamlâc = véranda s.f., galerie vitrée s.f.
    geana = cil s.m.
    geanta = (servietă) serviette s.f. (de vânător) gibeciere s.f. (de taxator, încasator) sacoche s.f. (poşetă) sac (а main) s.m.
    gelatina = gélatine s.f. (de fructe) gelée s.f.
    gelatinos = gélatineux (-euse).
    gelos = jaloux (-ouse).
    gelozie = jalousie s.f.
    gem = confiture s.f., jam s.m.
    geme = gémir, geindre: Bolnavul geme le malade gémit. (în expr.) Teatrul gemea de lume la salle du théâtre était bondée.
    gen = genre s.m., espece s.f., sorte s.f.: Ce gen de pălărie doriţi? quel genre de chapeau désirez-vous? Acest om e unic în genul lui cet homme est unique dans son genre. genre s.m.: Genul dramatic le genre dramatique. Genul masculin le genre masculin.
    genealogic = généalogique.
    genealogie = généalogie s.f.
    genera = engendrer, causer, produire.
    general = adj. général (-ale; m.pl. -aux): Caractere generale caracteres généraux. (în expr.) În general en général, généralement. s.m. général (pl. -aux): General de corp de armată général de corps d'armée. s.n. (cu art.) le général.
    generalitate = généralité s.f.
    generaliza = généraliser.
    generalizare = généralisation s.f.
    generare = engendrement s.m., production s.f.
    generatie = génération s.f.
    generator = adj. générateur (-trice). s.n. (de aburi) générateur s.m. (de electricitate) génératrice s.f.
    genere = (în expr.) În genere en général, généralement.
    generic = générique adj., s.m.
    generos = généreux (-euse).
    generozitate = générosité s.f. (în expr.) Cu generozitate généreusement.
    geneza = genese s.f.
    genial = génial (-ale; m.pl. -aux).
    genialitate = génialité s.f.
    genitiv = (gram,.) génitif s.m.
    geniu = génie s.m.
    gentil = gentil (-ille), aimable.
    gentilete = gentillesse s.f., amabilité s.f.
    gentilom = gentilhomme (pl. gentilshommes) s.m.
    genunchi = genou (pl. -oux) s.m. (în expr.) A se aşeza în genunchi se mettre а genoux. Cu genunchii la gură recroquevillé.
    genunchiera = genouillere s.f.
    geograf = géographe s.m.
    geografie = géographique. geografie s.f. géographie s.f.
    geolog = géologue s.m.
    geologic = géologique.
    geologie = géologie s.f.
    geometric = géométrique.
    geometrie = géométrie s.f.
    ger = gel s.m. (în expr.) E ger il gele. E un ger de crapă pietrele il gele а pierre fendre.
    german = adj. allemand (-ande). s.m. f. (cu maj.).
    germanic = germanique.
    germen = germe s.m.
    germina = germer.
    germinatie = germination s.f.
    geros = tres froid (froide). (în expr.) O iarnă geroasă un hiver rigoureux. O noapte geroasă une nuit de gel.
    gerui = geler v. impers.: Geruieşte il gele.
    gerundiv = (gram.) gérondif s.m.
    gerunziu = (gram.) participe présent s.m.
    gest = geste s.m.: Un gest brusc un geste brusque.
    gesticula = gesticuler.
    gesticulare = gesticulation s.f.
    gestionar = gérant (-ante).
    gestiune = gestion s.f.
    gheara = (la mamifere, păsări, reptile) griffe s.f. (la păsări de pradă) serres s.f.pl., griffe s.f.: Ghearele vulturului les serres de l'aigle.
    gheata = bottine s.f.
    gheata = glace s.f.: Rece ca gheaţa froid comme la glace. (în expr.) A se da pe gheaţă s'amuser en glissant sur la glace; patiner. S-a spart gheaţa la glace est rompue. De gheaţă de glace: O primire de gheaţă un accueil de glace.
    gheb = bosse s.f.
    ghebos = bossu (-ue).
    ghem = pelote s.f.: Un ghem de lână une pelote de laine. (în expr.) A se face ghem a) se recroqueviller: Se făcu ghem de durere il se recro-quevilla de douleur; b) se blottir.
    ghemotoc = boule s.f., tapon s.m.: A face ghemotoc rouler en boule.
    ghemui = se recroqueviller: A se ghemui de durere se recroqueviller de douleur se blottir, se pelotonner: A se ghemui lângă cineva se blottir contre qqn.
    ghereta = (de santinelă) guérite s.f. (chioşc) kiosque s.m.
    gherghef = métier а broder s.m.
    ghes = (în expr.) A da cuiva ghes pousser qqn.
    ghetar = (răcitor) glaciere s.f. s.m. glacier s.m.: Gheţarii polari les glaciers polaires.
    ghetarie = glaciere s.f.
    ghetou = ghetto s.m.
    ghetus = (polei) verglas s.m. (făcut de copii) glissoire s.f.
    ghici = deviner. (fig.) entrevoir, pressentir. (în expr.) A ghici viitorul dire la bonne aventure.
    ghicitoare = (cimilitură) devinette s.f.
    ghicitor = diseur (diseuse) de bonne aventure.
    ghid = guide s.m.
    ghida = guider.
    ghidon = guidon s.m.
    ghidus = espiegle adj., s.m.f.
    ghidusie = espieglerie s.f.
    ghiftui = (se) bourrer, (s') empiffrer.
    ghilimele = pl. guillemets s.m pl.
    ghilotina = guillotine s.f.
    ghimpat = (în expr.) Sârmă ghimpată fil de fer barbelé, des barbelés.
    ghimpe = épine s.f., piquant s.m. (scaiete) chardon s.m. (în expr.) A sta ca pe ghimpi être sur des charbons ardents.
    ghinda = gland s.m.
    ghinion = malchance s.f., guigne s.f.: A avea ghinion avoir de la malchance, avoir la guigne.
    ghinionist = malchanceux (-euse).
    ghioaga = massue s.f., masse s.f.
    ghiocel = perce-neige s.m. invar.
    ghiont = bourrade s.f.
    ghionti = (se) bousculer.
    ghiotura = (în expr.) Cu ghiotura а profusion.
    ghiozdan = cartable s.m.
    ghips = plâtre s.m.: A pune un picior rupt în ghips mettre une jambe cassée dans le plâtre.
    ghirlanda = guirlande s.f.
    ghiseu = guichet s.m.
    ghiulea = boulet s.m.
    ghiveci = (vas de pamânt) pot а fleurs s.m. (culin.) macédoine s.f. (fig.) salmigondis s.m.
    ghivent = filet s.m.
    gigant = géant s.m.
    gigantic = gigantesque.
    gimnastica = gymnastique s.f.
    ginere = gendre s.m., beau-fils (pl. beaux-fils) s.m. (mire) marié s.m.
    gingas = (despre oameni) délicat (-ate), fin (-ine), sensible. (despre plante) délicat (-ate), frêle. (despre lucruri) délicat (-ate).
    gingasie = grâce s.f., finesse s.f.; douceur s.f., mignardise s.f.
    gingie = gencive s.f.
    gir = (pe o poliţă) endos s.m. (garanţie) garantie s.f.
    gira = (o poliţă) endosser. (a garanta) garantir, donner sa garantie.
    girafa = girafe s.f.
    girant = (al unei poliţe) endosseur s.m. (garant) garant (-ante).
    giroscop = gyroscope s.m.
    giulgiu = linceul s.m.
    giumbusluc = drôlerie s.f., bouf-fonnerie s.f.
    giuvaer = joyau (pl. -aux) s.m., bijou (pl. -oux) s.m.
    giuvaergerie = joaillerie s.f., bijouterie s.f.
    giuvaergiu = joaillier s.m., bijoutier s.m.
    glacial = glacial (-ale; m.pl. -aux).
    glaciar = glaciaire.
    gladiator = gladiateur s.m.
    gladiola = glaïeul s.m.
    glanda = glande s.f.
    glas = voix s.f.: A ridica glasul élever la voix. (în expr.) Într-un glas а l'unanimité. A-şi drege glasul s'éclaircir la voix. A da glas exprimer.
    glaspapir = papier émeri s.m., papier de verre s.m.
    glastra = vase s.m.
    glasvand = grande porte vitrée s.f.
    glezna = cheville s.f.
    glicerina = glycérine s.f.
    gloaba = haridelle s.f.
    gloata = cohue s.f.
    glob = globe s.m.: Globul terestru le globe terrestre.
    global = global (-ale; m.pl. -aux).
    globula = globule s.m.
    glont = balle (d'une arme а feu) s.f.
    glorie = gloire s.f.
    glorifica = glorifier.
    glorios = glorieux (-euse).
    glucoza = glucose s.m.
    gluga = capuchon s.m.
    gluma = plaisanterie s.f., blague s.f. (în expr.) Fără glumă sans blague. A lua ceva în glumă prendre qqch. а la légere. Lăsând gluma la o parte blague а part. A spune ceva în glumă dire qqch. pour rire. A se întrece cu gluma dépasser les limites.
    glumet = (care face glume) blagueur (-euse), hâbleur (-euse). (hazliu) plaisant (-ante), drôle, amusant (-ante).
    glumi = plaisanter, blaguer. (în expr.) Nu e de glumit cu el on ne badine pas avec lui.
    goana = (în expr.) A pune pe goană chasser. A veni în goană accourir. A o lua la goană prendre la fuite.
    goanga = insecte s.m.
    goarna = clairon s.m., trompette s.f.
    gofra = gaufrer.
    gogoasa = beignet (soufflé) s.m. (în expr.) A spune gogoşi dire des balivernes. (zool.) cocon s.m.
    gogoman = nigaud s.m., benêt s.m.
    gogomanie = niaiserie s.f., bêtise s.f.
    gogonea = tomate verte s.f.
    gogorita = croque-mitaine (pl. croque-mitaines) s.m.
    gogosar = piment-tomate (pl. piments-tomates) s.m.
    gol = (sport) but s.m.: A marca un gol marquer un but. (cu determinări) Gol de producţie temps creux. Gol de aer trou d'air. (în expr.) A umple un gol combler une lacune. adj. (fără îmbrăcăminte) nu (nue). (deşert) vide: O sticlă goală une bouteille vide. (în expr.) În pielea goală tout nu. Cu capul gol nu-tête. Cu picioarele goale nu-pieds. Cu mâna goală les mains vides. Pe stomacul gol а jeun. A avea stomacul gol avoir l'estomac creux. A suna a gol sonner creux.
    golan = gueux (-euse), voyou (-oute).
    golanie = insolence s.f., muflerie s.f.
    golanime = racaille s.f.
    golf = golfe s.m.
    goli = (se) vider.
    goliciune = nudité s.f.
    gologan = sou s.m.
    gondola = gondole s.f.
    gong = gong s.m.
    goni = chasser. (a fugări) pourchasser.
    gorila = gorille s.m.
    gornist = clairon s.m., trompette s.m.
    gospodar = agriculteur, fermier s.m. administrateur s.m: E un bun gospodar il est un bon administrateur.
    gospodari = vt. diriger, administrer. vi. s'occuper des travaux ménagers vr.
    gospodarie = (la ţară) ferme s.f. ménage s.m.: A se ocupa de gospodărie s'occuper du ménage.
    gospodarire = administration s.f.
    gospodina = ménagere s.f.
    gotic = gothique.
    graba = hâte s.f. (în expr.) În grabă а la hâte. Degrabă vite: Vino degrabă! viens vite !
    grabi = vr. se hâter, se dépêcher, se presser: Grăbeşte-te! hâte-toi! dé-pêche-toi! vt. hâter, accélérer, activer: A-şi grăbi plecarea hâter son départ. A grăbi pasul hâter le pas. A grăbi lucrările accélérer les travaux. vi. presser, être urgent.
    grabit = pressé (-ée).
    grabnic = adj. pressant (-ante), urgent (-ente). adv. d'urgence, promptement.
    grad = l. (unitate de măsură) degré s.m. (ierarhic) grade s.m.: A avansa în grad avancer en grade. (cu determinări) Grad de rudenie degré de parenté. Grad de comparaţie degré de comparaison. (în expr.) În cel mai înalt grad au plus haut degré.
    grada = graduer.
    gradare = graduation s.f.
    gradat = (grad inferior în armată) gradé s.m. adj. gradué (-ée).
    gradatie = (creştere progresivă) gradation s.f. (diviziuni în grade) graduation s.f.
    gradina = jardin s.m. (cu determinări) Grădină de zarzavat potager, jardin potager. Grădină de pomi fructiferi verger. Grădină botanică jardin botanique, jardin des plantes. Grădină zoologică zoo, jardin zoologique. Grădină publică jardin public. Grădină de copii jardin d'enfants.
    gradinar = f. (îngrijitor al unei grădini) jardinier (-iere). (cultivator de legume) maraîcher (-ere).
    gradinarie = jardinage s.m.
    gradinita = jardinet s.m. (în expr.) Grădiniţă de copii jardin d'enfants, école maternelle s.f.
    grafic = graphique s.m., adj.
    grafica = art graphique s.m.; gravure s.f.
    grafician = peintre graveur s.m.
    grafie = graphie s.f.
    grafit = graphyte s.m.
    grafologie = graphologie s.f.
    grai = (glas, voce) voix s.f. (limbaj) langage s.m. (limbă) langue s.f.: Graiul românesc la langue roumaine. (în expr.) Prin viu grai de vive voix.
    graitor = éloquent (-ente).
    grajd = (pentru cai) écurie s.f. (pentru bovine) étable s.f.
    grajdar = valet d'écurie s.m., palefrenier s.m.
    gram = gramme s.m.
    gramada = tas s.m.,amas s.m., monceau (pl. -aux) s.m.: O grămadă de pietre un tas de pierres.
    gramadeala = (de oameni) cohue s.f., agglomération s.f. (de lucruri) amas s.m.
    gramatica = grammaire s.f.
    gramatical = grammatical (-ale; m.pl. -aux).
    grânar = grenier s.m.
    grandios = grandiose.
    grandoare = grandeur s.f.
    grandomanie = manie des grandeurs s.f.
    grâne = céréales s.f.pl., graines s.f.pl.
    granicer = garde-frontiere (pl. gardes-frontiere) s.m.
    granit = granit (granite) s.m.
    granita = (hotar) frontiere s.f. (limită, margine) limite s.f.
    grapa = herse s.f.
    grapa = herser.
    gras = gras (grasse): O mâncare grasă un plat gras. (despre oameni) gros (grosse), corpulent (-ente). (despre pământ) fertile. (despre fructe) charnu (-ue).
    grasime = graisse s.f.
    grasut = grassouillet (-ette), potelé (-ée), dodu (-ue).
    gratar = (de focar) grille s.f. (de fript) gril s.m. (de şters picioarele) décrottoir s.m.
    gratia = gracier.
    gratie = (gingăşie, fineţe) grâce s.f. (cu valoare de prepoziţie) grâce а: Am reuşit graţie lui j'ai réussi grâce а lui. (farmec) charme s.m.: O persoană plină de graţie une personne pleine de charme.
    gratie = barreau (pl. -eaux) s.m. grille s.f. (mai ales la pl.) O fereastră cu gratii une fenêtre protégée par des grilles.
    gratios = gracieux (-ieuse); at-trayant (-ante), charmant (-ante).
    gratis = gratuitement, gratis [gratis] (în expr.) Pe gratis gratuitement, а titre gracieux, pour rien.
    gratuit = adj. gratuit (-uite): Învăţământ gratuit enseignement gratuit. adv. gratuitement.
    grâu = blé s.m., froment s.m.
    graunte = grain s.m.: Grăunte de grâu grain de blé.
    grav = adj. grave: O boală gravă une maladie grave. Vorbea pe un ton grav il parlait d'un ton grave. (despre oameni) sérieux (-ieuse), posé (-ée), grave. adv. gravement: A fost grav bolnav il a été gravement malade. grievement: E grav rănit il est grievement blessé.
    grava = graver.
    gravita = graviter.
    gravitate = (importanţă, seriozitate) gravité s.f. (gravitaţie) gravitation s.f., pesanteur s.f., gravité s.f.
    gravitatie = gravitation s.f., pesanteur s.f., gravité s.f.
    gravor = graveur s.m.
    gravura = gravure s.f.
    greata = nausée s.f., mal au coeur s.m. invar. (fig. ) dégoût s.m., répugnance s.f. (în expr.) A i se face greaţă avoir la nausée, avoir mal au coeur.
    grebla = râteau s.m.
    grebla = ratisser.
    grec = adj. grec (grecque). s.m.f. (cu maj.).
    grecesc = grec (grecque).
    grefa = (med.) greffe s.f. (de judecătorie) greffe s.f.
    grefier = greffier s.m.
    greier = cigale s.f.
    grenada = grenade s.f.
    greoi = lourdaud (-aude), lourd (lourde). (despre stil, limbă) lourd (lourde), confus (-use).
    grepfrut = grape-fruit (grapefruit) [grεpfrut] s.m., pamplemousse s.m.
    greş = (în expr.) Fără greş sans faute. A da greş a) manquer son coup; b) échouer; c) se tromper.
    gresa = graisser.
    gresaj = graissage s.m.
    greşeală = faute s.f., erreur s.f. (în expr.) Fără greşeală parfaitement, sans erreur. Din greşeală par erreur, par mégarde.
    greşi = vi. se tromper vr. Toată lumea poate greşi tout le monde peut se tromper. avoir des torts: A greşi faţă de cineva avoir des torts envers qqn. vt. se tromper vr. (urmat de prep. de): A greşi adresa se tromper d'adresse.
    gresie = gres s.m.
    greşit = erroné (-ée), faux (fausse).
    greţos = écoeurant (-ante), nauséa-bond (-onde), dégoûtant (-ante).
    greu = adj. lourd (lourde): Această valiză e grea cette valise est lourde. Industrie grea industrie lourde. (despre alimente) lourd (lourde), indigeste. difficile: Un examen greu un examen difficile. O situaţie grea une situation difficile. dur (dure), pénible: O viaţă grea une vie dure. O muncă grea un travail pénible. (despre boli) grave. adv. lourd: A cântări greu peser lourd. difficilement: Înţelege greu il comprend difficilement. gravement: E greu bolnav il est gravement malade. (în expr.) A-i veni greu să avoir du mal а. A o duce greu mener une vie pénible. s.n. (în expr.) A munci din greu trimer. A da de greu se heurter а des difficultés.
    greutate = poids s.m.: Greutate specifică poids spécifique. fardeau (pl. -eaux) s.m.: A ridica o greutate soulever un fardeau. difficulté s.f., obstacle s.m.: S-a lovit de greutăţi il s'est heurté а des difficultés. (în expr.) Om cu greutate personne influente. A vorbi cu mare greutate parler tres difficilement.
    grevă = greve s.f., débrayage s.m.: A declara grevă faire la greve, débrayer.
    greva = grever.
    grevist = gréviste adj., s.m.f.
    gri = gris (-ise).
    grijă = souci s.m., inquiétude s.f.: A-şi face griji se faire des soucis. soin s.m.: A avea grijă de cineva avoir soin de qqn. (în expr.) A lăsa în grija cuiva confier aux soins de qqn. A trăi fără griji se la couler douce.
    grijuliu = (plin de atenţie faţă de cineva) attentionné (-ée), préve-nant (-ante). .(prevăzător) prudent (-ente), précautionneux (-euse).
    grilaj = grille s.f.
    grimă = grimage s.m., maquillage s.m.
    grima = (se) grimer, (se) ma-quiller.
    grimasă = grimace s.f.
    grindă = poutre s.f., solive s.f.
    grindină = grêle s.f. (în expr.) A căzut grindina il a grêlé.
    gripă = (med.) grippe s.f.
    gripa = (se) gripper vi., vr.: Motorul se va gripa le moteur va (se) gripper.
    gripare = grippage s.m.
    griÅŸ = semoule s.f.
    groapă = fosse s.f. (mormânt.) tombe s.f. (în expr.) A da în gropi de prost ce e il est bête а pleurer.
    groază = épouvante s.f., effroi s.m., horreur s.f. (în expr.) A fi cuprins de groază être saisi d'épouvante. Mi-e groază să j'ai horreur de.
    groaznic = adj. épouvantable, effrayant (-ante), horrible. adv. affreusement, terriblement.
    grohai = grogner.
    grohait = grognement s.m.
    gropar = fossoyeur s.m.
    gropita = fossette s.f.
    gros = adj. gros (-osse): Un arbore gros un gros arbre. épais (-aisse): O stofă groasă une étoffe épaisse. s.n. (cu art.) le gros s.m.: Grosul armatei le gros de l'armée.
    grosime = grosseur s.f.: Grosimea unui copac la grosseur d'un arbre. épaisseur s.f: Grosimea unei scânduri l'épaisseur d'une planche.
    grosolan = grossier (-iere).
    grosolanie = grossiereté s.f.
    grota = grotte s.f.
    grotesc = grotesque.
    grozav = adj. (îngrozitor) terrible, terrifiant (-ante). extraordinaire, formidable, épatant (-ante): Are un talent grozav il a un talent extraordinaire. adv. admirablement, remarquablement. s.m.f. (în expr.) A face pe grozavul faire l'important, se rengorger.
    grozavie = horreur s.f., monstruosité s.f.
    grumaz = (gât) cou s.m. (ceafă) nuque s.f.
    grup = groupe s.m.
    grupa = groupe s.m.
    grupa = (se) grouper.
    grupare = (acţiunea de a grupa) groupement s.m. (grup) coalition s.f.; bloc s.m.
    gudura = (despre câini) frétiller de la queue vi. (despre oameni) s'humilier (devant qqn.), flatter (qqn.) vt.
    guler = col s.m.: Gulerul cămăşii le col de la chemise. (în expr.) A lua pe cineva de guler prendre qqn. au collet.
    gulie = (bot.) chou-rave (pl. choux-raves) s.m.
    guma = gomme s.f.: Gumă arabică gomme arabique. Gumă de şters gomme.
    gunoi = ordures s.f. pl., balayures s.f. pl. (bălegar) fumier s.m.
    gunoier = boueur s.m.
    gura = (la oameni) bouche s.f. (la animale) gueule s.f. (cu determinări) Gură de canal bouche d'égout. Gurile Dunării les bouches du Danube. Gura tunelului la bouche du tunnel. Gură de incendiu bouche d'incendie. (fam.) bec s.m., gueule s.f.: A închide gura cuiva clore le bec а qqn. (în expr.) Cu sufletul la gură а bout de souffle. A fi bun de gură avoir bon bec. A fi gură spartă être un moulin а paroles, être indiscret. În gura mare а haute voix. A tăcea din gură se taire. A face gură faire du chahut, gueuler. A-şi ţine gura ne pas souffler mot. Gura lumii les mauvaises langues.
    gura-casca = invar. badaud s.m.
    guraliv = bavard (-arde).
    gurmand = gourmand (-ande).
    gusa = (la păsări) jabot s.m. (la oameni) goitre s.m.
    gusat = (despre oameni) goitreux (-euse).
    gust = goût s.m.: Limba este organul gustului la langue est l'organe du goût. saveur s.f., goût s.m.: Un gust plăcut une saveur agréable.
    gusta = vt. goûter, déguster. savourer: El îşi gusta cafeaua il savourait son café. prendre, grignoter: Trebuie să gustăm ceva înainte de plecare il faut prendre qqch. avant de partir. vi. goûter: Gustaţi din această mâncare goûtez а ce plat.
    gustare = goûter s.m. (în expr.) A lua o gustare casser une croûte.
    guster = (zool.) lézard vert s.m.
    gustos = savoureux (-euse).
    gutui = cognassier s.m.
    gutuie = coing s.m,.
    guturai = rhume s.m.
    gutural = guttural (-ale; m. pl. -aux).
    guvern = gouvernement s.m.
    guverna = gouverner.
    guvernamental = gouvernemental (-ale; m.pl. -aux).
    guvernanta = gouvernante s.f., bonne d'enfant s.f.
    guvernare = gouvernement s.m.
    guvernator = gouverneur s.m.
    habar = (în expr.) Habar n-am je n'en ai aucune idée. Habar n-are a) (nu-i pasă) il ne s'en soucie pas; b) (nu stie nimic) il n'en sait rien.
    hac = (în expr.) A-i veni cuiva de hac mater qqn.
    hai = interj. allons! (în expr.) Hai acasă ! rentrons! Hai noroc! a) sa-lut! b) а la vôtre !
    haide = interj. allons! (în expr.) Haida-de! allons, donc!
    haiduc = haïdouk s.m.
    haihui = adj. étourdi (-ie), ahuri (-ie). adv. (în expr.) A umbla haihui courir les rues.
    haimana = vagabond (-onde), voyou (-oute) s.m.f.
    hain = impitoyable, dur (dure), haineux (-euse).
    haina = (la pl.) vêtements s.m.pl. (la sg.) veste s.f.: El şi-a scos haina il a enlevé sa veste. manteau (pl.-eaux)s.m.: O haină de blană un manteau de fourrure. (în expr.) Un rând de haine un complet, un costume.
    hais = interj. dia!
    haita = bande s.f.: Haită de lupi bande de loups. meute s.f.: Haită de câini meute de chiens.
    haitui = traquer.
    haituiala = traque s.f.
    hal = (în expr.) A fi într-un hal fără hal être dans un état pitoyable.
    hala = halle s.f.
    halal = interj. bravo!
    halat = (de medic, infirmier etc.) blouse s.f. (cu alte determinări) Halat de casă a) (pentru bărbaţi) robe de chambre; b) (pentru femei) robe de chambre; peignoir; déshabillé. Halat de baie peignoir, sortie de bain.
    halba = chope s.f.: O halbă de bere une chope de biere.
    halca = gros morceau de viande s.n.
    halta = halte s.f.
    haltera = haltere s.m.
    halterofil = haltérophile s.m.
    halucinant = hallucinant (-ante).
    halucinant = hallucinant (-ante).
    halva = halva s.m.
    ham = harnais s.m. (în expr.) Cal de ham cheval de trait.
    hamac = hamac s.m.
    hamai = (despre câini) aboyer.
    hamait = aboiement s.m.
    hamal = porteur s.m.
    hambar = (magazie pentru păstrat cereale) grange s.f.
    hamei = houblon s.m.
    hamesit = affamé (-ée), famélique.
    han = auberge s.f., hôtellerie s.f.
    han = auberge s.f., hôtellerie s.f.
    handbal = hand-ball [гdbal] s.m. invar.
    handicap = handicap s.m.
    handicapa = handicaper.
    hangar = hangar s.m.
    hangiu = aubergiste s.m.f.
    haos = chaos [kao] s.m.
    haotic = chaotique [katik].
    hapsân = (răutăcios, câinos) haineux (-euse) adj., méchant (-ante). (avar) avare.
    harababura = désordre s.m., confusion s.f.; pagaille s.f.
    hârâi = (despre mecanisme) produire un bruit de frottement, grogner. (despre aparatul respirator) râler.
    hârâiala = râlement s.m.
    hârâit = grognement s.m.
    hârdau = baquet s.m.
    hardughie = bâtiment délabré.
    harmalaie = vacarme s.m., tapage s.m.
    harnasament = harnachement s.m.
    harnic = travailleur (-euse), actif (-ive).
    harnicie = assiduité s.f., zele s.m., application s.f.
    harpa = harpe s.f.
    harpon = harpon s.m.
    harta = carte s.f.: Hartă geografică carte géographique.
    harta = dispute s.f., prise de bec s.f. (în expr.) A se lua la harţă cu cineva avoir une prise de bec avec qqn.
    hârtie = papier s.m.
    hârtoaga = (mai ales la pl.) paperasse s.f.
    hârtop = orniere s.f.
    hartui = vt. harceler, tracasser. vr. ( a se certa) se chamailler. ( a se încăieră) se colleter.
    hartuiala = harcelement s.m., tracasserie s.f.
    hasura = hachurer.
    hat = (mai ales la pl.) guides s.f.pl., rênes s.f.pl.: A trage de hăţuri tirer sur les guides.
    hatâr = (plăcere, poftă) plaisir s.m.: De hatârul lui pour lui faire plaisir. (favoare) faveur s.f: A face cuiva un hatâr accorder une faveur а qqn.
    hatis = fourré s.m., maquis s.m.
    haveza = haveuse s.f.
    havuz = bassin а jet d'eau s.m.
    haz = gaîté s.f., joie s.f. (în expr.) A face haz rire, s'amuser. A avea haz être amusant, spirituel. Vorbe de haz mots d'esprit. A face haz de necaz faire bonne mine а mauvais jeu.
    hazarda = se hasarder.
    hazliu = drôle, comique.
    hebdomadar = hebdomadaire adj., s.m.
    hecatomba = hécatombe s.f.
    hectar = hectare s.m.
    hegemonie = hégémonie s.f.
    helesteu = étang s.m.
    heliu = hélium s.m.
    hematie = hématie s.f.
    hemoragie = hémorragie s.f.
    hepatita = hépatite s.f.
    herghelie = haras s.m.
    hering = hareng s.m.
    hermina = hermine s.f.
    hernie = hernie s.f.
    heteroclit = hétéroclite.
    hexagon = hexagone s.m.
    hiat = hiatus s.m.
    hiberna = hiberner.
    hibernare = hibernation s.f.
    hibrid = hybride.
    hidos = hideux (-euse).
    hidra = hydre s.f.
    hidrata = (s')hydrater.
    hidratare = hydratation s.f.
    hidraulic = hydraulique.
    hidroavion = hydravion s.m.
    hidrocentrala = centrale hydraulique s.f.
    hidrogen = hydrogene s.m.
    hiena = hyene s.f.
    hieroglifa = hiéroglyphe s.m.
    himera = chimere s.f.
    himeric = chimérique.
    hindus = adj. hindou (-oue). s.m.f. (cu maj.).
    hingher = préposé de la fourriere s.m.: Hingherii mi-au luat câinele la fourriere a relevé mon chien.
    hiperbola = hyperbole s.f.
    hipertensiune = hypertension s.f.
    hipertrofie = hypertrophie s.f.
    hipnotism = hypnotisme s.m.
    hipnotiza = hypnotiser.
    hipnoza = hypnose s.f.
    hipodrom = hippodrome s.m.
    hipopotam = hippopotame s.m.
    hipotensiune = hypotension s.f.
    hirotonisi = ordonner un prêtre.
    hoarda = horde s.f.
    hochei = hockey [kε] s.m.
    hocheist = hockeyeur [kεjoer] s.m.
    hodorogeala = bruit de ferraille s.m.; tintamarre s.m.
    hodorogi = vi. (despre vehicule) avancer а grand fracas. vr. (despre obiecte) se détraquer.
    hohot = (cu determinări) Hohot de râs éclat de rire. Hohot de plâns sanglot. (în expr.) A râde în hohote rire aux éclats. A plânge în hohote éclater en sanglots.
    hohoti = (de râs) rire aux éclats. (de plâns) sangloter.
    hoinar = errant (-ante), vagabond (-onde).
    hoinareala = vagabondage s.m.. (plimbare fără ţintă) flânerie s.f.
    hoinari = vagabonder. (a se plimba fără ţintă) flâner.
    hoit = charogne s.f.
    hol = hall [ol] s.m.
    holba = vr. ouvrir de grands yeux. vt. (în expr.) A holba ochii écarquiller les yeux.
    holda = emblavure s.f.
    holera = choléra [klera] s.m.
    hop = interj. hop! s.n. (în expr.) Drum cu hopuri chemin cahoteux. A trece un hop franchir un mauvais pas.
    hora = ronde paysanne s.f.
    horcai = râler.
    horcait = râle s.m.
    horn = cheminée s.f.
    hornar = ramoneur s.m.
    hortensie = (bot.) hortensia s.m.
    horticol = horticole.
    horticultor = f. horticulteur s.m.
    horticultura = horticulture s.f.
    hot = voleur (-euse).
    hotar = frontiere s.f. (fig.) limite s.f., borne s.f.
    hotarâre = décision s.f., résolution s.f. (judecătorească) sentence s.f., verdict s.m., arrêt s.m. (în expr.) Cu hotărâre résolument, fermement.
    hotarâtor = décisif (-ive); concluant (-ante).
    hotarî = (se) décider, (se) résoudre.
    hotel = hôtel s.m.
    hotelier = hôtelier (-iere) s.m.f., adj.
    hoteste = а la dérobée, furtivement.
    hotie = vol s.m.
    hrana = nourriture s.f.
    hrani = (se) nourrir.
    hranitor = nourrissant (-ante).
    hraparet = avide, rapace.
    hrean = raifort s.m.
    hruba = cave а provisions s.f.
    huidui = huer, conspuer.
    huiduiala = huée s.f.
    huila = houille s.f.
    huli = couvrir d'opprobre, diffamer.
    huligan = fauteur de désordre s.m.
    huligan = fauteur de désordre s.m.
    hulubarie = pigeonnier s.m.
    huma = glaise s.f.
    hurduca = cahoter, secouer.
    hurducatura = cahot s.m., secousse s.f.
    hurui = (despre motoare) vrombir. (despre căruţe) ferrailler, faire un bruit de ferraille.
    huruitura = (de motor) vrombissement s.m. (de căruţe) ferraillement s.m., roulement s.m.
    husa = housse s.f.
    huzuri = vivre comme un coq en pâte; se la couler douce.
    iaca = interj. voici, voilа: Iacă ce zicea voici ce qu'il disait. tiens!: Iacă, a venit! tiens, il est lа!
    iad = enfer s.m.
    iahnie = (de légume) plat s.m.: Iahnie de fasole plat de haricots secs. (de carne) ragoût s.m.
    iaht = yacht [jak] s.m.
    iama = (în expr.) A da iama a) se ruer sur; b) ravager, saccager.
    ianuarie = janvier s.m.
    iapa = jument s.f. (în expr.) A bate şaua să priceapă iapa faire la bête pour avoir du foin.
    iar (iara) = adv. de nouveau: Iar l-am întâlnit je l'ai de nouveau rencontré. encore une fois: Ţi-o spun iară je te le dis encore une fois. conj. et, pendant que, tandis que: Eu muncesc, iar el se plimbă je travaille et lui se promene.
    iarba = herbe s.f. (în compuse) Iarbă-de-mare varech [varek] s.m.
    iarna = hiver s.m. (adverbial) en hiver: Iarna ninge en hiver il neige. (în expr.) La iarnă l'hiver prochain. Astă iarnă l'hiver dernier.
    iasca = (bot.) amadou s.m.
    iasomie = jasmin s.m.
    iata = interj. voici, voilа: Iată cartea! voici le livre! (deodată) soudain adv.
    iaurt = yoghourt (yaourt) s.m.
    iaz = (mic lac de acumulare) barrage-réservoir (pl. barrages-réservoirs) s.m. (lac mic) étang s.m.
    ibric = coquemar s.m.
    ici = (în expr.) Ici si colo ça et lа. Pe ici, pe colo par ci, par lа.
    icni = ahaner.
    icoana = icône s.f.
    icre = pl. oeufs de poisson s.m. pl. (cu determinări) Icre negre caviar. Icre de Manciuria caviar rouge.
    icter = ictere s.m.
    ideal = idéal (pl. -als, -aux) s.m. adj. idéal (-ale; m.pl. -als, -aux), parfait (-aite); imaginaire.
    idealism = idéalisme s.m.
    idealist = idéaliste.
    idealiza = idéaliser.
    idealizare = idéalisation s.f.
    idee = idée s.f.
    idem = idem [idεm].
    identic = adj. identique. adv. identiquement.
    identifica = identifier.
    identificare = identification s.f.
    identitate = identité s.f.
    ideolog = idéologue s.m.
    ideologic = idéologique.
    ideologie = idéologie s.f.
    idila = idylle s.f.
    idilic = idyllique.
    idiot = adj. idiot (-iote), bête. s.m.f. idiot (-iote), crétin (-ine), imbécile.
    idiotenie = bêtise s.f., stupidité s.f.
    idol = idole s.f.
    idolatrie = idolâtrie s.f.
    idolatriza = idolâtriser, adorer.
    idolatrizare = adoration s.f.
    ie = blouse paysanne brodée s.f.
    ied = chevreau (pl. -eaux) s.m., cabri s.m.
    iedera = lierre s.m.
    ieftin = bon marché adj. invar.: Articole ieftine articles bon marché. Produse mai ieftine produits meilleur marché. A vinde ieftin vendre (а) bon marché.
    ieftini = vt. réduire (baisser) le prix. vr. baisser vi., diminuer de prix vi.
    ieftinire = baisse des prix s.f.
    ienicer = janissaire s.m.
    ienupar = genévrier s.m., genievre s.m.
    iepure = lievre s.m. (de casă) lapin s.m.
    iepuroaica = hase s.f. (de casă) lapine s.f.
    ierarhic = hiérarchique. (în expr.) Pe cale ierarhică hiérarchiquement.
    ierarhie = hiérarchie s.f.
    ierbar = (colecţie de plante) herbier s.m.
    ieri = hier. (în expr.) Ieri-noapte la nuit derniere. Ieri-seara hier soir. De ieri depuis hier, d'hier.
    ierna = passer l'hiver.
    ieroglifa = hiéroglyphe s.m.
    ierta = pardonner: Îţi iert totul je te pardonne tout. excuser: Iertaţi-mi îndrăzneala veuillez excuser mon audace. dégager A ierta pe cineva de o datorie dégager qqn. d'une dette. (în expr.) De neiertat impardonnable.
    iertare = pardon s.m.: Vă cer iertare je vous demande pardon. (scuză) excuse s.f.
    iesi = sortir: A ieşi din spital sortir de l'hôpital. (a se ivi) surgir, émerger. (despre aştri) se lever vr.: Iese soarele le soleil se leve. (despre plante) lever, pousser: A ieşit grâul le blé a levé. (a se decolora) déteindre, passer. (în expr.) A-şi ieşi din minţi s'affoler, perdre la raison. A-şi ieşi din sărite sortir de ses gonds.
    iesire = sortie s.f.: Ieşirea elevilor la sortie des éleves. issue s.f.: Situaţie fără ieşire situation sans issue.
    iesle = mangeoire s.f., creche s.f.
    iezer = lac alpin s.m.
    ifos = infatuation s.f., fatuité s.f. (în expr.) A-şi da ifose se donner des airs.
    igiena = hygiene s.f.
    igienic = hygiénique.
    iglita = crochet s.m.
    ignora = ignorer.
    ignorant = ignorant, (-ante).
    ignoranta = ignorance s.f.
    igrasie = humidité s.f
    ilaritate = hilarité s.f.
    ilegal = illégal (-ale; m.pl. -aux).
    ilegalist = militant (-ante) du mouvement ouvrier dans la clandestinité.
    ilegalitate = illégalité s.f. clandestinité s.f.: A lupta în ilegalitate combattre dans la clandestinité.
    ilicit = illicite.
    ilizibil = illisible.
    ilustra = (s')illustrer.
    ilustratie = illustration s.f., image s.f.
    ilustru = illustre.
    iluzie = illusion s.f.
    iluzoriu = illusoire.
    imaculat = immaculé (-ée).
    imagina = (s')imaginer. vr. se figurer
    imaginar = imaginaire, chimérique.
    imaginatie = imagination s.f.
    imagine = image s.f.
    îmbâcsi = (se) remplir, (se) couvrir: A se îmbâcsi de praf se remplir de poussiere.
    îmbâcsit = rempli (-ie): Un aer îmbâcsit de praf un air rempli de poussiere. encombré (-ée): O cameră îmbâcsită de mobilă une piece encombrée de meubles.
    îmbaia = (se) baigner.
    îmbalsama = embaumer.
    îmbalsamare = embaumement s.m.
    îmbarbata = (s')encourager, (se) donner du courage.
    îmbarbatare = encouragement.
    îmbarca = vt. embarquer. vr. (s')embarquer vi., vr.
    îmbarcare = embarquement s.m.
    îmbata = (s')enivrer, (se) soûler. (fig.) (s')enivrer: Suc-cesele îmbată ca vinul les succes enivrent comme le vin.
    îmbatator = enivrant (-ante), grisant (-ante): Miresme îmbătătoare des parfums enivrants. (tulburător, ameţitor) troublant (-ante).
    îmbatrâni = vieillir: Această rochie o îmbătrâneşte cette robe la vieillit.
    îmbatrânire = vieillissement
    imbecil = imbécile s.m.f.
    imbecilitate = imbécillité s.f.
    îmbelsugat = abondant (-ante): O recoltă îmbelşugată une récolte abondante. copieux (-ieuse): O masă îmbelşugată un repas copieux.
    imberb = adj. m. imberbe adj.m. s.m. (tinerel) blanc-bec (pl. blancs-becs) s.m.
    îmbia = convier, inviter.
    îmbiba = (s') imbiber, (s')imprégner.
    îmbietor = alléchant (-ante), ten-tant (-ante).
    îmbina = agencer; allier; assembler.
    îmbinare = agencement s.m.; assemblage s.m.
    îmblani = fourrer: A îmblăni un palton fourrer un manteau.
    îmblanit = fourré (-ée). (în expr.) Un palton îmblănit une pelisse.
    îmblânzi = vt. dompter [dÝte], apprivoiser: A îmblânzi un leu dompter un lion. (fig.) adoucir. vr. s'apprivoiser: Păsări care se îmblânzesc repede des oiseaux qui s'apprivoisent vite. (fig.) s'adoucir; s'apaiser.
    îmblânzire = apprivoisement s.m. (domolire, potolire) adoucissement s.m., apaisement s.m.
    îmblânzitor = dompteur (-euse) [dÝtoer].
    îmboboci = bourgeonner.
    îmbogati = (s')enrichir.
    îmbogatire = enrichissement s.m.
    imbold = incitation s.f., encouragement s.m., stimulant s.m.
    îmboldi = vt. aiguillonner: A îmboldi boii aiguillonner les boeufs. (a îndemna, a stimula) inciter, pousser, stimuler vt., vr. (a (se) îmbrânci) (se) bousculer.
    îmbolnavi = tomber malade.
    îmbraca = vr. (s')habiller, (se) vêtir. mettre vt.: S-a îmbrăcat cu hainele noi il a mis son complet neuf. vt. recouvrir, revêtir, couvrir; Pereţii erau îmbrăcaţi cu mătase les murs étaient recouverts de soie. (în expr.) A fi bine (prost) îmbrăcat être bien (mal) mis.
    îmbracaminte = vêtements s.m.pl., habits s.m.pl.
    îmbrânci = (se) bousculer, (se) pousser.
    îmbratisa = (s')embrasser.
    îmbratisare = embrassement s.m., étreinte s.f.; embrassade s.f.
    îmbrobodi = (s')envelopper la tête.
    îmbuca = vt. manger а la hâte, manger sur le pouce. vr. (despre piese tehnice) s'emboîter.
    îmbucatati = morceler; mettre en pieces.
    îmbucatatire = morcellement s.m.
    îmbucatura = (înghiţitură) bouchée s.f. (de piese tehnice) emboîtement s.m.
    îmbucurator = réjouissant (-ante).
    îmbufna = (a se supăra) bouder vt.: S-a îmbufnat pe noi il nous boude. ( a se bosumfla) se renfrogner.
    îmbuiba = (se) bourrer, (se) gaver.
    îmbujora = rougir vi., s'empourprer.
    îmbulzeala = foule s.f., cohue s.f.; bousculade s.f.
    îmbulzi = se bousculer.
    îmbuna = adoucir, apaiser, calmer.
    îmbunatati = améliorer.
    îmbunatatire = amélioration s.f.
    imediat = immédiatement, tout de suite.
    imens = adj. immense. adv. immensément.
    imensitate = immensité s.f.
    imigra = immigrer
    imigrant = immigrant (-ante).
    iminent = imminent (-ente).
    imita = imiter.
    imitatie = imitation s.f.
    imixtiune = immixtion s.f.
    imn = hymne s.m.
    imobil = immeuble s.m. adj. immobile.
    imobilitate = immobilité s.f.
    imobiliza = immobiliser.
    imobilizare = immobilisation s.f.
    imoral = immoral (-ale; m.pl. -aux).
    imoralitate = immoralité s.f.
    imortaliza = immortaliser.
    împaca = vr. se réconcilier, se raccommoder: Nu se mai ceartă, s-au împăcat ils ne se disputent plus, ils se sont réconciliés. (în expr.) A se împăca cu gândul se faire а l'idée. vt. réconcilier: A împăca persoane certate réconcilier des personnes brouillées. concilier: A împăca interese opuse concilier des intérêts opposés.
    împacare = réconciliation s.f.
    împacheta = empaqueter, emballer.
    împachetare = empaquetage s.m., emballage s.m.
    impacienta = s'impatienter.
    împaciuitor = conciliant (-ante).
    împaduri = boiser.
    împadurire = boisement s.m.
    împaia = empailler.
    împaienjeni = (despre ochi) se voiler, se troubler.
    împamânteni = se faire naturaliser. (a se adapta) s'acclimater, s'adapter.
    împamântenire = naturalisation s.f. (adaptare) acclimatation s.f., adaptation s.f.
    împana = (cu slănină) larder. piquer: Friptură împănată cu usturoi rôti piqué а l'ail. (a înţesa, a umple) bourrer, remplir.
    împânzi = vt. envahir: Vânătorii împânziră pădurea les chasseurs envahirent la forêt. vt., vr. (se) répandre.
    impar = (despre numere) impair (-aire).
    împarat = empereur s.m.
    împarateasa = impératrice s.f.
    împaratesc = impérial (-ale; m.pl. -aux).
    împarateste = impérialement.
    împaratie = empire s.m.
    împartasi = faire part (de), communiquer: I-am împărtăşit părerile mele je lui ai fait part de mes opinions. partager: Împărtăşim aceleaşi idei nous partageons les mêmes idées. prendre part, partager: Împărtăşesc durerea ta je partage ta douleur.
    împarteala = partage s.m.
    împarti = vt. ( a separa) partager, diviser. (a distribui) répartir. (mat.) diviser. vr. se partager.
    impartial = impartial (-ale; m.pl. -aux), équitable.
    impartialitate = impartialité s.f.
    împartire = partage s.m. (mat.) division s.f.
    împartitor = (mat.) diviseur s.m.
    impas = impasse s.f.
    impasibil = impassible.
    împatrit = adj. quadruplé (-ée). adv. au quadruple.
    împaturi = plier.
    împauna = se pavaner, se rengorger.
    impecabil = impeccable.
    impediment = empêchement s.m.
    impenetrabil = impénétrable.
    imperativ = adj. impératif (-ive). s.n. impératif s.m.
    imperceptibil = imperceptible.
    imperfect = adj. imparfait (-aite). adv. imparfaitement. s.n. (gram.) imparfait s.m.
    imperfectiune = imperfection s.f.
    imperial = impérial (-ale; m.pl. -aux).
    imperialism = impérialisme s.m.
    imperios = adj. impérieux (-ieuse). adv. absolument, impérieusement.
    imperiu = empire s.m.
    impermeabil = imperméable.
    impertinent = impertinent (-ente).
    impertinenta = impertinence s.f.
    imperturbabil = imperturbable.
    împestrita = barioler, bigarrer.
    împestritare = bariolage s.m., bigarrure s.f.
    impetuos = impétueux (-euse).
    împiedica = vr. buter vi., trébucher vi.: S-a împiedicat de o piatră il a buté contre une pierre. vt. entraver; empêcher: A împiedica circulaţia entraver la circulation.
    impiegat = (de cale ferată) chef du mouvement s.m.
    împietri = vr. se pétrifier. (despre oameni) s'endurcir. vi. (a încremeni) être sidéré (pétrifié) v. pasiv.
    împila = opprimer.
    împilare = oppression s.f.
    împinge = pousser. (a îmbrânci) bousculer, pousser. (a îmboldi) pousser, inciter.
    implacabil = implacable.
    împlânta = enfoncer; ficher.
    împleti = vt. tresser: A împleti coşuri tresser des corbeilles. natter: A-şi împleti părul natter ses cheveux. tricoter: A împleti ciorapi tricoter des bas. vr. aller de pair, s'allier.
    împletici = vr. (despre oameni) tituber vi., chanceler vi. (în expr.) A i se împletici limba în gură avoir la langue pâteuse.
    împletitor = (de coşuri) vanier s.m. (de rogojini) nattier s.m.
    implica = impliquer.
    implicatie = implication s.f.
    implicit = adj. implicite. adv. implicitement.
    împlini = vt. avoir, atteindre (un certain âge): Mâine împlineşte douăzeci de ani demain il aura vingt ans. (a îndeplini) accomplir, réaliser. vr. passer vi.: S-a împlinit un an de când a plecat une année est passée depuis qu'il est parti. (a se realiza) s'accomplir, se réaliser.
    împlinire = accomplissement s.m., réalisation s.f.
    implora = implorer, supplier.
    împodobi = vr. (se) parer. vt. orner, décorer.
    împodobire = ornementation s.f., décoration s.f.
    impolitete = impolitesse s.f.
    imponderabil = impondérable.
    imponderabilitate = impondérabilité s.f.
    împopotona = (s')attifer, (s')affubler.
    import = importation s.f.
    importa = importer: A importa mărfuri importer des marchandises. (în expr.) Asta nu mă importă cela ne m'importe pas.
    important = important (-ante).
    importanta = importance s.f. (în expr.) A-şi da importanţă être pénétré de son importance.
    imposibil = impossible adj., s.m. (în expr.) A face imposibilul faire l'impossible.
    imposibilitate = impossibilité s.f.
    impostor = imposteur s.m.
    impostura = imposture s.f.
    împotmoli = s'enliser, s'embourber. (mar.) échouer vi.
    împotmolire = enlisement s.m. (mar.) échouage s.m.
    împotriva = contre, contrairement. (în expr.) A fi împotrivă s'opposer.
    împotriva = prep. contre: A înota împotriva curentului nager contre le courant. contrairement а: El acţionează împotriva intereselor tale il agit contrairement а tes intérêts.
    împotrivi = s'opposer.
    împotrivire = opposition s.f.
    împovara = surcharger; accabler.
    impozant = imposant (-ante).
    impozit = impôt s.m.
    împrastia = (se) disperser, (s')éparpiller: Mulţimea s-a împrăş-tiat la foule s'est éparpillée. (se) dissiper, (se) disperser: Norii s-au împrăştiat les nuages se sont dis-persés.
    împrastiat = dispersé (-ée), éparpillé (-ée). (distrat, zăpăcit) distrait (-aite), étourdi (-ie). (dezordonat) désordonné (-ée).
    împrastiere = dispersion s.f., éparpillement s.m.; dissipation s.f.
    impregna = (s')imprégner.
    împrejmui = clôturer, entourer.
    împrejmuire = clôture s.f.
    împrejur = autour. (în expr.) (De) jur împrejur tout autour. La stânga-împrejur demi-tour а gauche.
    împrejurare = circonstance s.f.
    împrejurime = environs s.m.pl.: În împrejurimi aux environs.
    impresar = impressario s.m.
    impresie = impression s.f.
    impresiona = impressionner.
    impresionant = impressionnant (-ante).
    împresura = ( a înconjura din ţoale părţile) cerner, investir. (a asediu) assiéger.
    împresurare = investissement s.m. (asedia) siege s.m.
    împreuna = ensemble.
    împreuna = (se) joindre, (s')unir.
    imprevizibil = imprévisible.
    împricinat = plaideur (-euse). adj. plaidant (-ante).
    împrieteni = se lier d'amitié.
    imprima = imprimer.
    imprimerie = imprimerie s.f.
    împroprietari = octroyer un titre de propriété.
    impropriu = impropre.
    împrosca = (cu noroi, apă) éclabousser. cracher: Vulcan care împroaşcă lavă volcan qui crache de la lave. (a batjocori, a insulta) accabler d'injures.
    împrospata = (se) rafraîchir; (se) renouveler.
    împrospatare = rafraîchissement s.m.; renouvellement s.m.
    improviza = improviser.
    improvizatie = improvisation s.f.
    imprudent = imprudent(-ente).
    imprudenta = imprudence s.f.
    împrumut = (dat cuiva) prêt s.m. (luat de la cineva) emprunt s.m. (în expr.) A da cu împrumut prêter. A lua cu împrumut emprunter. De împrumut d'emprunt.
    împrumuta = (cuiva) prêter. (de la cineva) emprunter.
    împuia = (în expr.) A împuia capul (urechile) cuiva rompre la tête а qqn.
    impuls = impulsion s.f.
    impulsiv = impulsif (-ive).
    impunator = imposant (-ante); grandiose.
    impune = vt. imposer A-şi impune voinţa imposer sa volonté. A impune o taxă imposer une taxe. vi. en imposer: Inteligenţa lui impune son intelligence en impose. vr. ( a căpăta prestigiu) s'imposer.
    împunge = (a înţepa) piquer. (a lovi cu coarnele) donner des coups de cornes. (a ironiza) piquer au vif.
    împunsatura = (la cusături) piqûre s.f., point de piqûre s.m. (înţepătură) piqûre s.f. (aluzie răutăcioasă) pointe s.f.
    impur = impur (-ure).
    impuritate = impureté s.f.
    împusca = vt. fusiller: Spionul a fost împuşcat l'espion a été fusillé. tirer: A împuşca un iepure tirer un lievre. (în expr.) A împuşca francul n'avoir pas le sou. vr. se brûler la cervelle.
    împuscatura = coup de feu (pl. coups de feu) s.m.
    imputa = imputer.
    imputatie = imputation s.f.
    împuternici = donner plein(s) pouvoir(s), autoriser.
    împuternicire = plein(s) pouvoir(s) s.m., mandat s.m.
    împuti = vt. empester. vr. s'altérer, pourrir vi.
    împutina = diminuer vi., s'amoindrir.
    împutinare = diminution s.f.; amoindrissement s.m.
    împutit = (alterat) pourri (-ie); (despre aer) empesté (-ée). (murdar) sale. .(trândav) cossard (-arde).
    imun = immunisé (-ée).
    imunitate = immunité s.f.
    imuniza = immuniser.
    imunizare = immunisation s.f.
    în = prep. dans; en: Intrară în casă ils entrerent dans la maison. Face o călătorie în Franţa il fait un voyage en France. Cameră în dezordine chambre en désordre. en; а: în vară en été. În primăvară au printemps. sur: Se sprijină în baston il s'appuie sur sa canne. Cheia e în uşă la clé est sur la porte. Fereastra dă în stradă la fenêtre donne sur la rue. (în expr.) Din zi în zi d'un jour а l'autre. În adevăr en vérité. În taină en cachette. În tihnă en toute tranquillité.
    in = lin s.m.
    inabordabil = inabordable.
    înabuseala = chaleur étouffante s.f.
    înabusi = étouffer vt., vi., suffoquer vt., vi. vt. réprimer: A înăbuşi o răscoală réprimer une révolte. envahir: Buruienile au înăbuşit florile les mauvaises herbes ont envahi les fleurs.
    înabusire = étouffement s.m., suffocation s.f. (a unei răscoale) répression s.f.
    înabusitor = étouffant (-ante), suffocant (-ante).
    inacceptabil = inacceptable.
    inaccesibil = inaccessible.
    înacri = s'aigrir; s'altérer. (fig.) s'aigrir.
    inactivitate = inactivité s.f.
    inadaptabil = inadapté (-ée).
    inadecvat = inadéquat [inadek-wa] (-quate).
    înadins = expres.
    inadmisibil = inadmissible.
    inadvertenta = inadvertance s.f.
    înainta = vi. avancer. (a progresa) faire des progres. (în expr.) A înainta în vârstă prendre de l'âge. vt. (a avansa în grad) promouvoir. présenter: A înainta o cerere présenter une requête.
    înaintare = avancement s.m. (de trupe) avance s.f. (în grad) promotion s.f., avancement s.m.
    înaintas = précurseur s.m. (sport) avant s.m.
    înainte = adv. (sens spaţial) devant: Tata mergea înainte mon pere marchait devant. au-devant: A-i ieşi cuiva înainte aller au-devant de qqn. (cu valoare de interj.) en avant! (sens temporal) avant de (urmat de infinitiv), avant que (urmat de conjunctiv): Înainte de a pleca, telefonează-mi avant de partir, téléphone-moi! Voi pleca înainte ca el să vină je partirai avant qu'il ne vienne. avant, auparavant: Cu o lună înainte un mois avant. (în expr.) Înainte de toate avant tout. Înainte vreme autrefois.
    înaintea = prep. avant: A sosit înaintea noastră il est arrivé avant nous. devant: Înaintea casei era o grădină devant la maison il y avait un jardin.
    înalbi = blanchir.
    inalienabil = inaliénable.
    înalt = haut (haute). (despre oameni) grand (grande), de haute taille.
    înalta = (s')élever, (se) hausser, (se) dresser. vt. (a clădi) élever, bâtir. hausser.
    înaltator = adj. exaltant (-ante). s.m. (dispozitiv de ochire) hausse s.f.
    înaltime = hauteur s.f.
    inamic = ennemi (-ie).
    inamovibil = inamovible.
    inanitie = inanition s.f.
    inaplicabil = inapplicable.
    înapoi = en arriere: A merge înapoi marcher en arriere. (în expr.) A da ceva înapoi rendre qqch. (cu valoare de interj.) arriere!
    înapoia = derriere: El e înapoia mea il est derriere moi. înapoia vt. rendre, restituer. vr. rentrer vi., revenir vi., être de retour.
    înapoiat = adj. (despre oameni) arriéré (-ée). (despre idei) rétrograde. (despre ţări) sous-développé (-ée).
    înapoiere = (a unui lucru) restitution s.f. (la locul plecării) retour s.m.
    inapt = inapte; incapable.
    înarma = (s')armer.
    înarmare = armement s.m.
    înaspri = vt. rendre reche, durcir: Vântul înăspreşte pielea le vent rend la peau reche. endurcir, durcir: Lipsurile i-au înăsprit inima les privations lui ont endurci le coeur. vr. (despre oameni) se durcir. (despre vreme) devenir plus froid vi. (despre raporturi între oameni) s'envenimer.
    inatacabil = inattaquable.
    inaugura = inaugurer.
    inaugurare = inauguration s.f.
    înauntru = dedans, а l'intérieur, en dedans.
    înca = adv. encore. (în expr.) Încă de atunci des lors déjа. Încă de mic encore enfant. Încă pe-atât tout autant.
    încadra = vt. (în muncă) embaucher, engager, nommer. (a înrăma) encadrer vt., vr. (s')intégrer.
    încadrare = (în muncă) embauchage s.m., engagement s.m., nomination s.f. (în ramă) encadrement s.m. (integrare) intégration s.f.
    încaiera = en venir aux mains.
    încaierare = rixe s.f., bagarre s.f.
    încalca = (un teritoriu) envahir. (o lege) transgresser, violer.
    încalcare = (a unui teritoriu) invasion s.f., envahissement s.m. (a unei legi) transgression s.f., violation s.f.
    încâlceala = emmêlement s.m., enchevêtrement s.m., confusion s.f.
    încâlci = emmêler, enchevêtrer.
    încâlcit = (despre fire de aţă, de păr) emmêlé (-ée), enchevêtré (-ée). (întortocheat) tortueux (-euse). (despre gânduri, idei) confus (-use).
    incalculabil = incalculable.
    încaleca = vi. monter а cheval. vr. (a se suprapune) chevaucher vi.
    incalificabil = inqualifiable.
    încalta = vr. (se) chausser.
    încaltaminte = chaussure s.f.
    încalzi = (se) chauffer; (se) réchauffer. (fig.) (s')échauffer.
    încalzire = chauffage s.m.: Încălzire centrală chauffage central. (sport) échauffement s.m.
    incandescent = incandescent (-ente).
    incandescenta = incandescence s.f.
    încânta = enchanter, charmer. vr. (a se amăgi) se leurrer.
    încântare = enchantement s.m., charme s.m.
    încântator = charmant (-ante), ravissant (-ante).
    incapabil = incapable; inapte.
    incapacitate = incapacité s.f.
    încapatâna = s'entêter, s'obstiner.
    încapatânat = entêté (-ée), obstiné (-ée), têtu (-ue).
    încapator = spatieux (-euse).
    încapea = tenir (urmat de prep. dans): Toate cărţile mele încap în acest dulap tous mes livres tiennent dans cette armoire. entrer: Această valiză nu încape în portbagajul maşinii cette valise n'entre pas dans le coffre de la voiture.
    încapere = piece s.f.
    încarca = charger.
    încarcatura = charge s.f. (pe un vapor) cargaison s.f.
    incarna = incarner; matérialiser.
    încarunti = grisonner.
    încasa = encaisser. toucher: A-şi încasa salariul toucher son salaire.
    incasabil = incassable.
    încasator = receveur (-euse).
    încât = que: A vorbit în aşa fel încât toţi l-au înţeles il a parlé de telle maniere que tout le monde l'a compris.
    incendia = incendier.
    incendiar = incendiaire.
    incendiu = incendie s.m.
    începator = qui commence (débute). s.m.f. débutant (-ante), commençant (-ante).
    începe = vi. commencer, débuter: Vara începe în iunie l'été commence au mois de juin. vt. commencer: A începe o lucrare commencer un travail. entamer: A început o pâine il a entamé un pain. commencer v. impers.: A început să plouă il a commencé а pleuvoir.
    început = commencement s.m., début s.m.
    încerca = essayer: A încerca o rochie essayer une robe. tenter: A încercat să fugă il a tenté de s'enfuir. tâcher (urmat de prep. de şi de infinitiv): Voi încerca să-l conving je tâcherai de le convaincre. éprouver: A încerca o puternică emoţie éprouver une forte émotion.
    încercare = essai. (tentativă) tentative s.f. (în expr.) A pune la încercare mettre а l'épreuve. (necaz, suferinţă) épreuve s.f.: A trecut prin grele încercări il a passé par de dures épreuves.
    încercat = adj. (priceput) expérimenté (-ée), rompu (-ue). (trecut prin greutăţi) éprouvé (-ée).
    încercui = vt. (a înconjura) encercler. (a împresura) investir, cerner.
    încercuire = (înconjurare) encerclement s.m. (împresurare) investissement s.m., cernement s.m.
    incert = incertain (-aine).
    incertitudine = incertitude s.f.
    încet = adj. (despre oameni) lent (lente). (despre voce, sunete) bas (basse). adv. (fără grabă) lentement. (în expr.) A vorbi încet parler bas. Încetul cu încetul peu а peu.
    înceta = cesser: A înceta orice activitate cesser toute activité. (în expr.) A înceta din viaţă mourir, décéder.
    încetare = cesse s.f.: Fără încetare sans cesse.
    încetare = cesse s.f.: Fără încetare sans cesse.
    încetateni = naturaliser, se faire naturaliser. (fig.) prendre racine.
    încetineala = lenteur s.f.
    încetini = ralentir.
    încetinire = ralentissement s.m.
    încetisor = lentement, doucement.
    încetosa = (despre vreme) brumasser v. impers., brouillasser v. impers. (despre privire) se brouiller.
    închega = (despre lapte) se cailler. (despre sânge) se coaguler.
    închegare = (a laptelui) caillement s.m., caillage s.m. (a sângelui) coagulation s.f.
    încheia = vr. boutonner vt.: S-a încheiat la haină il a boutonné sa veste. vt. terminer, finir, achever: Au încheiat lucrările ils ont fini les travaux. (un tratat) conclure. (un proces-verbal) dresser.
    încheiere = (terminare) fin s.f., parachevement s.m. (concluzie) conclusion s.f. (a unui tratat) conclusion s.f.
    încheietura = articulation s.f. (loc de îmbinare) jointure s.f. (în expr.) Încheietura mâinii le poignet.
    închide = vt. fermer. clore, clôturer: A închide dezbaterile clore les débats. (a întemniţa) enfermer. (în expr.) A închide cu cheia fermer а clef. A închide cuiva gura clouer le bec а qqn. vr. (despre vreme) s'obscurcir, se couvrir. (despre culori) foncer vi., devenir foncé vi. fermer vi.: Fereastra nu se închide bine la fenêtre ne ferme pas bien.
    închidere = (a unui magazin) fermeture s.f. (a unei şedinţe) clôture s.f.
    închina = vr. se signer. (a se pleca) s'incliner, se prosterner. vt. (a consacra, a dedica) consacrer, dédier. (în expr.) A închina un pahar porter un toast. A închina armele rendre les armes.
    închinare = (rugăciune) priere s.f. (plecăciune) révérence s.f.
    închipui = s'imaginer, se figurer.
    închipuire = imagination s.f., fantaisie s.f. (plăsmuire, ficţiune) fiction s.f., chimere s.f.
    închipuit = (imaginar) imaginaire, fictif (ive). (despre oameni) infatué (-ée).
    închiria = louer.
    închiriat = loué (-ée). (în expr.) De închiriat а louer.
    închiriere = louage s.m.
    închis = (despre uşi, ferestre etc.) fermé (-ée). (îngrădit, împrejmuit) clos (close). (despre drumuri) barré (-ée). (deţinut în închisoare) enfermé (-ée). (despre culori) foncé (-ée). (despre cer) couvert (-erte). (despre aer) confiné (-ée).
    închisoare = prison s.f.
    închizatoare = fermeture s.f.
    inchizitie = inquisition s.f.
    incident = incident s.m. adj. incident (-ente).
    incinera = incinérer.
    incinerare = incinération s.f.
    încinge = vr. être brûlant: Soba s-a încins le poêle est brûlant. s'embraser: Soarele ardea, aerul se încingea le soleil brûlait, l'air s'embrasait. (despre cereale) s'échauffer, fermenter vi. (despre o luptă, o discuţie) s'engager. vt. ceindre: A-şi încinge sabia ceindre son épée.
    încins = (despre sobe) brûlant (-ante). (despre pământ, aer) embrasé (-ée). (despre cereale) échauffé (-ée), fermenté (-ée). (legat cu o cingătoare) ceint (-inte).
    incizie = incision s.f.
    încleia = coller.
    înclesta = vt. serrer fortement. vr. (a se crampona) se cramponner, s'accrocher. (despre lupte) s'aviver.
    înclestare = serrement s.m.: Încleştarea fălcilor le serrement des mâchoires. (cramponare) cramponnement s.m. (luptă) combat corps а corps.
    înclina = (s')incliner, (se) pencher.
    înclinare = inclinaison s.f. (înclinaţie) inclination s.f., penchant s.m.
    înclinatie = (vocaţie) inclination s.f., penchant s.m.
    include = inclure.
    inclus = inclus (-use).
    inclusiv = y compris, inclusivement.
    încoace = de ce côté-ci, ici: Vino încoace viens de ce côté-ci, viens ici! (în expr.) Încoace şi încolo ça et lа, de ça, de lа. A se da mai încoace s'approcher. A avea pe vino-ncoace avoir du chien.
    incoerent = incohérent (-ente).
    incoerenta = incohérence s.f.
    încolaci = (s')enrouler.
    încolacire = enroulement s.m.
    încolo = de ce côté-lа, lа: încolo e numai pădure de ce côté-lа il n'y a que la forêt. (în expr.) Mai încolo plus loin. De azi încolo désormais, а partir d'aujourd'hui.
    încolona = entrer dans les rangs.
    incolor = incolore.
    încolti = vi. (despre plante) germer. vt. (a înconjura fără posibilitate de retragere) traquer, acculer.
    încoltire = (germinare) germination s.f.
    incomensurabil = incommensurable.
    incomod = incommode.
    incomoda = incommoder.
    incomparabil = incomparable.
    incompatibil = incompatible.
    incompatibilitate = incompatibilité s.f.
    incomplet = adj. incomplet (-ete). adv. incompletement.
    încondeia = orner de dessins. (a defăima) dénigrer, calomnier.
    înconjur = détour s.m. (în expr.) A vorbi fără înconjur parler sincerement, sans détours. tour s.m.: A face înconjurul pământului faire le tour du monde.
    înconjura = vt. contourner: Râul înconjoară satul la riviere contourne le village. (a împrejmui) entourer. (a împresura) investir, cerner. vr. s'entourer.
    înconjurator = environnant (-ante).
    inconsecvent = inconséquent (-ente).
    inconsecventa = inconséquence s.f.
    inconstient = inconscient (-ente). adv. inconsciemment.
    inconstienta = inconscience s.f.; irréflexion s.f.
    incontestabil = incontestable. adv. incontestablement.
    încontinuu = continuellement, sans cesse.
    inconvenient = inconvénient s.m.
    încorda = tendre, bander: A-şi încorda muşchii tendre ses muscles. vr. se raidir, se bander. (fig.) se concentrer.
    încordare = tension s.f.; raidissement s.m.
    incorect = adj. incorrect (-ecte). adv. incorrectement.
    incorectitudine = incorrection s.f.
    incorigibil = incorrigible.
    încorona = vt. couronner. vr. ceindre la couronne, se faire couronner.
    încoronare = couronnement s.m.
    încorpora = incorporer.
    încorporare = incorporation s.f.
    incoruptibil = incorruptible.
    încotro = adv. oщ? de quel côté?: încotro mergi? oщ vas-tu? de quel côté vas-tu? (în expr.) A nu avea încotro ne pas avoir d'autre issue.
    încovoia = (se) courber, ployer vi. vr. (a se umili) s'humilier.
    încovoiere = ploiement s.m.
    încrede = se fier: A se încrede în cineva se fier а qqn. (a se fuduli) s'enorgueillir.
    încredere = confiance s.f.
    încredinta = vt. confier: A încredinţa cuiva o misiune confier une mission а qqn. (a confirma, a garanta) assurer, certifier. vr. s'assurer, se convaincre.
    încredintare = assurance s.f., conviction s.f.
    încremeni = rester stupéfait (interdit).
    încreti = vt. (părul) friser. (o ţesătură) froncer. vr. se froncer, se rider. (în expr. ) A-şi încreţi fruntea, sprâncenele froncer le front, les sourcils.
    încretitura = (a unei ţesături) fronce s.f. (a pielii) ride s.f.
    încrezator = adj. confiant (-ante); crédul (-ule). adv. crédulement.
    încrezut = infatué (-ée).
    încropi = attiédir; faire tiédir. (a agonisi cu greu) amasser péniblement. (a improviza) improviser.
    încropit = (călduţ) tiede, attiédi (-ie). (strâns cu greu) amassé (-ée) péniblement. (înjghebat, improvizat) improvisé (-ée).
    încrucisa = (se) croiser: A încrucişa braţele croiser les bras. (s')entrecroiser: O reţea de şosele care se încrucişează réseau de routes qui s'entrecroisent.
    încrucisare = croisement s.m.
    încrunta = froncer les sourcils.
    încruntat = qui a un air courroucé (sombre).
    incrusta = (s')incruster.
    incubatie = incubation s.f.
    incubator = incubateur s.m.
    încuia = fermer а clé.
    încuiat = fermé (-ée) а clef. (cu vederi înguste) bouché (-ée), borné (-ée).
    încuietoare = serrure s.f.
    inculpa = inculper.
    inculpat = inculpé (-ée).
    incult = inculte, ignorant (-ante), sans instruction.
    incultura = manque d'instruction s.m., inculture s.f.
    incumba = incomber.
    încumeta = oser vt., se hasarder.
    încunostinta = informer, faire savoir, communiquer.
    încunostintare = information s.f., communication s.f.
    încununa = couronner.
    încununare = couronnement s.m.
    incurabil = incurable.
    încuraja = encourager.
    încurajare = encouragement s.m.
    încurca = vt. (a încâlci) embrouiller, enchevêtrer. (a stingheri) embarrasser. (a stânjeni) gêner. (în expr.) A încurca locul être de trop. A încurca vorba s'embrouiller. vr. s'embrouiller
    încurca-lume = invar. mouche du coche s.f.
    încurcat = (încâlcit) embrouillé (-ée), enchevêtré (-ée). (stingherit) embarrassé (-ée). (stânjenit) gêné (-ée). (despre idei) confus (-use).
    încurcatura = tracas s.m., ennui s.m., embêtement s.m.: A avea încurcături avoir des embêtements. embarras s.m.: A scoate pe cineva din încurcătură sortir qqn. d'embarras. A ieşi din încurcătură se tirer d'embarras. (încâlcire, confuzie) brouillamini s.m., confusion s.f.
    incursiune = incursion s.f.
    încuviinta = consentir (cu prep. а), acquiescer, agréer.
    încuviintare = consentement s.m., acquiescement s.m.
    îndarat = en arriere: A se uita îndărăt regarder en arriere. (în expr.) A merge de-a-ndărătelea marcher а reculons. A da îndărăt a) (despre vehicule) faire marche arriere; b) (despre oameni) régresser.
    îndaratnic = obstiné (-ée), opiniâtre.
    îndaratnici = s'obstiner.
    îndaratnicie = obstination s.f., opiniâtreté s.f.
    îndaratul = derriere: Merge îndărătul meu il marche derriere moi.
    îndârji = s'obstiner, s'acharner.
    îndârjire = obstination s.f., acharnement s.m.
    îndârjit = obstiné (-ée), acharné (-ée).
    îndata = immédiatement, tout de suite.
    îndatora = vt. rendre service (а qqn.), obliger. vr. s'endetter.
    îndatorire = obligation s.f., devoir s.m.
    îndatoritor = attentionné (-ée), prévenant (-ante).
    îndeajuns = suffisamment.
    îndeaproape = de pres.
    indecent = indécent (-ente).
    indecenta = indécence s.f.
    îndelete = (în expr.) Pe îndelete lentement, sans hâte.
    îndeletnici = vr. s'occuper (cu prep. de), passer son temps (cu prep. avec): Se îndeletniceşte cu albină-ritul il s'occupe d'apiculture.
    îndeletnicire = occupation s.f., métier s.m.
    îndelung = longuement, pendant longtemps.
    îndelungat = de longue durée, prolongé (-ée): Secetă îndelungată sécheresse de longue durée. long (longue): Zile îndelungate de longs jours. beaucoup: Timp îndelungat beaucoup de temps.
    îndemâna = adv. (în expr.) La îndemână а la portée de, а la portée de la main.
    îndemânare = adresse s.f., habileté s.f.
    îndemânatic = adroit (-oite), habile.
    îndemn = exhortation s.f., impulsion s.f., incitation s.f.
    îndemna = exhorter, pousser, stimuler.
    indemnizatie = indemnité [ßdεmnite] s.f.
    îndeobste = généralement, d'habitude.
    îndeosebi = surtout, notamment, principalement.
    îndeparta = vt. (a înlătura) écarter, éloigner. (a destitui) renvoyer, congédier, licencier. vr. s'éloigner.
    îndepartare = (înlăturare) éloignement s.m. (destituire) renvoi s.m., licenciement s.m.
    îndepartat = lointain (-aine), éloigné (-ée).
    independent = indépendant (-ante) (în expr.) Independent de indépendamment de.
    independenta = indépendance s.f.
    îndeplini = accomplir, réaliser, exécuter.
    îndeplinire = accomplissement s.m., réalisation s.f., exécution s.f. (în expr.) A aduce la îndeplinire exécuter.
    îndesa = vt. tasser, entasser. vr. (a se îngrămădi) s'entasser.
    îndesat = (foarte plin, îngrămădit) tassé (-ée), entassé (-ée). (despre oameni) trapu (-ue).
    indescifrabil = indéchiffrable.
    indescriptibil = indescriptible.
    îndesi = vr. s'épaissir: Ceaţa se îndeseşte le brouillard s'épaissit. s'accroître: Populaţia s-a îndesit la population s'est accrue. devenir plus fréquent vi. vt. rendre plus épais (plus fréquent).
    indestructibil = indestructible.
    îndestula = (a satisface) satisfaire, contenter. (a sătura) rassasier.
    index = index s.m.: Index de autori citaţi index d'auteurs cités. (în expr.) A pune la index mettre а l'index.
    indezirabil = indésirable.
    indian = adj. indien (-ienne). s.m.f. (cu maj.).
    indicatie = indication s.f.
    indicativ = adj. indicatif (-ive). s.n. indicatif s.m.
    indicator = adj. indicateur (-trice). s.n. indicateur s.m.
    indice = indice s.m. s.n. index s.m..
    indiciu = indice s.m.
    indiferent = indifférent (-ente). (în expr.) Indiferent de sans tenir compte de.
    indiferenta = indifférence s.f.
    indigest = indigeste.
    indigestie = indigestion s.f.
    indigna = (s')indigner.
    indignare = indignation s.f.
    îndigui = endiguer.
    îndiguire = endiguement s.m.
    indirect = adj. indirect (-ecte). adv. indirectement.
    indisciplina = indiscipline s.f.
    indiscret = indiscret (-ete).
    indiscretie = indiscrétion s.f.
    indisolubil = adj. indissoluble. adv. indissolublement.
    indispensabil = adj. indispensable. adv. indispensablement. s.m. pl. caleçon s.m.
    indispozitie = indisposition s.f.
    indispune = vt. indisposer. vr. se rembrunir, devenir sombre.
    indispus = (prost dispus) de mauvaise humeur. (uşor bolnav) indisposé (-ée).
    individ = individu s.m.
    individual = adj. individuel (-elle). adv. individuellement.
    individualism = individualisme s.m.
    individualist = individualiste.
    individualitate = individualité s.f.
    individualiza = individualiser.
    indivizibil = indivisible.
    îndobitoci = (s')abêtir, (s') abrutir.
    îndobitocire = abêtissement s.m., abrutissement s.m.
    îndoctrina = endoctriner.
    îndoctrinare = endoctrinement s.m.
    îndoi = vt. plier: A îndoi o foaie de hârtie plier une feuille de papier. courber: A îndoi o bară de fier courber une barre de fer. ployer: Vântul îndoia copacii le vent ployait les arbres. (a dubla) doubler, redoubler. vr. (a sta la îndoială) douter: Mă îndoiesc că va veni je doute qu'il vienne. plier vi., ployer vi.: Ramurile se îndoaie sub greutatea fructelor les branches plient sous le poids des fruits. (a se gârbovi) se voûter, se courber.
    îndoiala = doute s.m. (în expr.) A sta la îndoială douter, hésiter Nu încape îndoială sans aucun doute. Fără îndoială sans doute.
    îndoielnic = douteux (-euse).
    îndoit = (dublu) double. (strâns prin îndoire) plié (-ée). (curbat) courbé (-ée); voûté (-ée). (nesigur) incertain (-aine), hésitant (-ante).
    îndoitura = pli s.m.; courbure s.f.
    indolent = indolent (-ente).
    indolenta = indolence s.f.
    îndolia = endeuiller.
    îndopa = (se) bourrer, (se) gaver, (s')empiffrer. vt. (gâşte, curcani) gaver, gorger.
    îndracit = (furios) furieux (-euse). (înfocat) endiablé (-ée).
    îndragi = (s') aimer.
    îndragosti = s'éprendre, tomber amoureux vi.
    îndragostit = amoureux (-euse).
    îndrazneala = audace s.f., hardiesse s.f., témérité s.f.
    îndraznet = audacieux (-euse), hardi (-ie), téméraire.
    îndrazni = oser.
    îndrepta = vt. redresser: A îndrepta un copac care e aplecat redresser un arbre qui penche. (a restabili, a îmbunătăţi) redresser, rétablir. corriger; réparer: A îndrepta o greşeală corriger une erreur; réparer une faute vr. (a lua o ţinută dreaptă) se redresser. (a-şi îndrepta purtările) se corriger. se diriger: A se îndrepta spre casă se diriger vers la maison. (despre un bolnav) se remettre, se rétablir. (despre vreme) se remettre au beau.
    îndreptar = guide s.m.
    îndreptare = redressement s.m. (corectare) correction s.f. (îmbunătăţire) amélioration s.f. (a unui bolnav) rétablissement s.m.
    îndreptati = autoriser, justifier.
    îndreptatire = autorisation s.f., justification s.f.
    îndruga = (a vorbi nedesluşit) baragouiner. (a trăncăni) papoter.
    îndruma = guider, diriger.
    îndrumare = conseil s.m., directive s.f.
    îndrumator = guide s.m., conseiller (-ere). s.n. guide s.m.
    induce = (în expr.) A induce în eroare induire en erreur.
    inductie = induction s.f.
    inductiv = inductif (-ive).
    inductor = inducteur (-trice). s.n. inducteur s.m.
    înduiosa = (s')attendrir, (s')émouvoir.
    înduiosare = attendrissement s.m.
    înduiosator = attendrissant (-an-te), émouvant (-ante), touchant (-ante).
    îndulci = vt. sucrer. (a atenua, a îmblânzi) adoucir; radoucir. vr. (a se îmbuna) s'adoucir. (în expr.) A se îndulci la ceva prendre goût а qqch.
    indulgent = indulgent (-ente).
    indulgenta = indulgence s.f.
    îndupleca = vt. fléchir. vr. céder vi., se laisser fléchir.
    îndura = vt. subir, endurer. vr. (a-i fi milă) s'apitoyer (cu prep. sur), avoir pitié (cu prep. de). daigner vi.: S-au îndurat să ne scrie ils ont daigné nous écrire. (mai ales în prop. neg.) ne pas se décider: Nu se îndura să plece il ne se décidait pas а partir.
    îndurare = pitié s.f., miséricorde s.f.
    îndurator = (plin de milă) compatissant (-ante). (răbdător) endurant (-ante).
    îndurera = chagriner, affliger.
    îndurerat = chagriné (-ée), affligé (-ée).
    industrial = industriel (-elle).
    industrializa = industrialiser.
    industrializare = industrialisation s.f.
    industrias = industriel s.m.
    industrie = industrie s.f.: Industrie grea (uşoară) industrie lourde (légere).
    înec = noyade s.f.
    îneca = vr. se noyer. (despre vapoare) couler vi. (a se înăbuşi) s'étouffer. (în expr.) A se îneca la mal faire naufrage au port. vi. (a se inunda) noyer, submerger. (a înăbuşi) étouffer.
    înecacios = (sufocant) suffocant (-ante). (despre alimente) étouffant (-ante).
    inedit = inédit (-ite).
    ineficace = inefficace.
    ineficacitate = inefficacité s.f.
    inegal = inégal (-ale; m.pl. -aux).
    inegalabil = inégalable.
    inegalitate = inégalité s.f.
    inel = bague s.f: Inel de logodnă bague de fiançailles. (verighetă) alliance s.f. (obiect în formă de cerc) anneau (pl. -eaux) s.m. (la pl., sport) anneaux s.m.pl.
    inelat = (despre păr) bouclé (-ée).
    ineptie = ineptie s.f.
    inepuizabil = inépuisable.
    inerent = inhérent (-ente).
    inert = inerte.
    inertie = inertie s.f.
    inexact = inexact (-acte).
    inexactitate = inexactitude s.f.
    inexistent = inexistant (-ante).
    inexistenta = inexistence s.f.
    inexorabil = inexorable.
    inexplicabil = inexplicable.
    infailibil = infaillible.
    infam = infâme.
    infamant = infamant (-ante).
    infamie = infamie s.f.
    infanterie = infanterie s.f.
    infanterist = fantassin s.m.
    infantil = infantile.
    înfaptui = accomplir, réaliser.
    înfaptuire = accomplissement s.m., réalisation s.f.
    infarct = (med.) infarctus s.m.
    înfasa = emmailloter.
    înfasura = (s')envelopper; (s')enrouler.
    înfasurare = enveloppement s.m., enroulement s.m.
    înfatisa = vt. (a prezenta) présenter; exposer. (a reprezenta, a descrie) représenter. vr. (a se prezenta) se présenter, comparaître.
    înfatisare = (prezentare) présentation s.f. (în justiţie) comparution s.f.; audience s.f. (aspect) aspect s.m., apparence s.f., allure s.f.
    infect = infect (-ecte).
    infecta = (s')infecter.
    infectie = infection s.f.
    inferior = inférieur (-eure).
    inferioritate = infériorité s.f.
    infern = enfer s.m.
    infernal = infernal (-ale; m. pl. -aux)
    înfeuda = (s')inféoder.
    înfeudare = inféodation s.f.
    înfia = adopter.
    infidel = infidele.
    infidelitate = infidélité s.f.
    înfiera = (a stigmatiza) stigmatiser, flétrir, blâmer.
    înfierare = (stigmatizare) stigmatisation s.f., blâme s.m.
    înfierbânta = (s')échauffer. (fig.) (s')enflammer. vt. embraser.
    înfierbântat = adj. (încins) brûlant (-ante); embrasé (-ée). (înflăcărat) enflammé (-ée).
    înfiere = adoption s.f.
    înfige = planter, ficher, enfoncer.
    înfiinta = fonder, créer.
    înfiintare = fondation s.f., création s.f.
    infiltra = (s')infiltrer.
    infiltrare = infiltration s.f.
    infim = infime.
    infinit = adj. infini (-ie). s.n. infini s.m.
    infinitate = infinité s.f.
    infinitiv = infinitif s.m.
    infinitival = infinitif (-ive).
    înfiora = frissonner vi.; frémir vi.: Ea se înfioră de teamă elle frémit de crainte.
    înfiorare = frisson s.m., frémissement s.m.
    înfiorator = adj. effrayant (-ante), effroyable. adv. effroyablement.
    înfiripa = vt. (a înjgheba) improviser, agencer; arranger. vr. (a lua naştere) se former, prendre naissance. (a prinde consistenţă) prendre consistance.
    infirm = infirme.
    infirma = infirmer.
    infirmare = infirmation s.f.
    infirmier = infirmier (-iere).
    infirmitate = infirmité s.f.
    înflacara = (s')enflammer, (s')enthousiasmer.
    înflacarare = ardeur s.f., enthousiasme s.m.
    inflama = s'enfler.
    inflamabil = inflammable.
    inflamare = inflammation s.f.
    inflamatie = inflammation s.f.
    inflatie = inflation s.f.
    inflexibil = inflexible.
    înflori = fleurir: Merii au înflorit les pommiers ont fleuri. s'épanouir vr.: Trandafirii au înflorit les roses se sont épanouies. (a se dezvolta, a prospera) s'épanouir vr., prospérer.
    înflorire = floraison s.f.: înflorirea pomilor fructiferi la floraison des arbres fruitiers. épanouissement s.m., éclosion s.f.: înflorirea trandafirilor l'épanouissement des roses. (prosperitate) épanouissement s.m., prospérité s.f.
    înfloritor = florissant (-ante), prospere.
    influent = influent (-ente).
    influenta = influencer.
    influenta = influence s.f.
    influentabil = influençable.
    înfocare = ardeur s.f., passion s.f.
    înfocat = (înflăcărat) ardent (-en-te), passionné (-ée), enthousiaste.
    înfoia = (despre păr, fuste) bouffer vi. (despre animale, păsări) se hérisser. (despre păuni) faire la roue.
    înfometa = affamer.
    informa = (s')informer, (se)renseigner.
    informatie = information s.f., renseignement s.m.
    infractiune = infraction s.f.
    infractor = délinquant (-ante).
    înfrânge = vaincre.
    înfrângere = défaite s.f.
    înfrati = fraterniser.
    înfratire = fraternité s.f.
    înfricosa = (s')effrayer.
    înfricosator = adj. effroyable. adv. effroyablement.
    înfrigurare = ardeur s.f., fievre s.f. (în expr.) Cu înfrigurare fiévreusement.
    înfrigurat = (pătruns de frig) transi (-ie). (fig.) fiévreux (-euse), febrile.
    înfrumuseta = vt. embellir; enjoliver. vr. embellir vi.
    înfrumusetare = embellissement
    înfrunta = braver, tenir tête, défier.
    înfruntare = bravade s.f., défi s.m.
    înfrunzi = se couvrir de feuilles.
    înfumurare = infatuation s.f., présomption s.f.
    înfumurat = infatué (-ée), présomptueux (-euse).
    înfunda = vt. (o sticlă) boucher. (o conductă) obstruer. vr. (despre conducte) s'obstruer. (despre drumuri) se terminer en cul-de-sac.
    înfuria = vr. se mettre en colere, s'emporter. vt. exaspérer, mettre en colere, faire enrager.
    înfuriat = furieux (-euse), enragé (-ée).
    infuzie = infusion s.f.
    îngadui = (a permite) permettre, tolérer. (a păsui) accorder un délai (un répit).
    îngaduinta = (permisiune) permission s.f. (indulgenţă) indulgence s.f., tolérance s.f.
    îngaduitor = indulgent (-ente), tolérant (-ante), compréhensif (-ive).
    îngaima = bredouiller.
    îngalbeni = jaunir vi. (fig.) pâlir, blêmir.
    îngâmfa = se pavaner, se rengorger.
    îngâmfare = présomption s.f., suffisance s.f., infatuation s.f.
    îngâmfat = présomptueux (-euse), infatué (-ée).
    îngâna = (a imita vorba cuiva) singer la voix (de qqn.). (a murmura) bredouiller. (în expr.) A îngâna un cântec chantonner.
    îngândurat = pensif (-ive); préoccupé (-ée); inquiet (-ete).
    ingenios = ingénieux (-euse).
    ingeniozitate = ingéniosité s.f.
    îngenunchea = vi. s'agenouiller vr. vt. asservir, assujettir.
    îngenunchere = agenouillement s.m. (fig.) asservissement s.m., assujettissement.
    ingenuu = ingénu (-ue).
    înger = ange s.m.
    ingerinta = ingérence s.f.
    înghesui = vr. se serrer, se bousculer. vt. entasser, tasser.
    înghesuiala = agglomération s.f., bousculade s.f.
    înghet = gel s.m.
    îngheta = vi. geler vi., v. impers.: Lacul a îngheţat le lac a gelé. La noapte îngheaţă cette nuit il va geler. vt. (şi fig. ) glacer: Frigul ne îngheţa mâinile le froid nous glaçait les mains. Privirea sa mă îngheţa son regard me glaçait.
    înghetat = (despre lichide) gelé (-ée), (congelat) congelé (-ée). (înţepenit de frig) engourdi (-ie).
    înghetata = glace s.f.
    înghionti = (se) bousculer, jouer des coudes.
    înghiti = vt. avaler. engloutir Această uzină înghite mult cărbune cette usine engloutit beaucoup de charbon. (în expr.) A nu înghiţi pe cineva ne pas gober qqn.
    înghititura = (de mâncare) bouchée s.f. (de băutură) gorgée s.f. (în expr.) A bea dintr-o înghiţitură boire d'un trait.
    inginer = ingénieur s.m.
    îngloba = englober, inclure.
    îngradi = vt. (a împrejmui) enclore, clôturer. (a restrânge, a limita) limiter, restreindre. vr. se mettre а l'abri (cu prep. de).
    îngradire = (împrejmuire) enclos s.m., clôture s.f. (restricţie, limitare) restriction s.f., limitation s.f.
    îngramadeala = agglomération s.f., affluence s.f.
    îngrasa = vt. (animale) engraisser. vr. (despre oameni) grossir vi., engraisser vi.
    îngrasamânt = engrais s.m.
    ingrat = ingrat (-ate).
    ingratitudine = ingratitude s.f.
    ingredient = ingrédient s.m.
    îngreuna = vt. (a împovăra) alourdir. (a face să pară mai greu) appesantir. (a face mai anevoios) rendre plus difficile. vr. s'alourdir.
    îngriji = vt. soigner: A îngriji un bolnav soigner un malade. (a purta de grijă) prendre soin (de qqn.). vr. (a-şi vedea de sănătate) se soigner. s'occuper (cu prep. de): A se îngriji de casă s'occuper de sa maison.
    îngrijire = soin s.m.
    îngrijora = (s')inquiéter.
    îngrijorare = inquiétude s.f.
    îngrijorator = inquiétant (-ante).
    îngropa = (un mort) enterrer. (un obiect) enfouir.
    îngrosa = (despre corpuri solide) grossir. (despre lichide) s'épaissir. (despre voce) devenir grave. (în expr.) Se îngroaşă gluma les choses tournent mal.
    îngrozi = (s')épouvanter.
    îngrozitor = adj. épouvantable, horrible. adv. horriblement, terriblement.
    îngust = étroit (-oite).
    îngusta = (se) rétrécir.
    îngustare = rétrécissement s.m.
    îngustime = étroitesse s.f.
    înhaita = s'acoquiner.
    inhala = inhaler.
    inhalatie = inhalation s.f.
    înhama = (s')atteler.
    înhamare = attelage s.m.
    înhata = saisir, empoigner.
    înhuma = inhumer.
    înhumare = inhumation s.f.
    inima = coeur s.m. (în expr). A-şi călca pe inimă faire qqch. а contrecoeur. Mi se rupe inima cela me fend l'âme. A pune ceva la inimă se faire de la bile. A-şi lua inima în dinţi prendre son courage а deux mains. A-şi face inimă rea se faire du mauvais sang. Om de inimă homme généreux.
    inimaginabil = inimaginable.
    inimos = (viteaz) vaillant (-ante). (mărinimos) généreux (-euse), magnanime. (pasionat) passionné (-ée).
    initia = (s')initier.
    initial = adj. initial (-ale; m.pl. -aux) adv. initialement, au début.
    initiativa = initiative s.f.
    initiere = initiation s.f.
    injectie = injection s.f., piqûre s.f.
    înjgheba = improviser; constituer.
    înjosi = (s')abaisser, (s')avilir.
    înjosire = avilissement s.m., abaissement s.m.
    înjositor = avilissant (-ante), dé-gradant (-ante).
    înjuga = atteler.
    înjumatati = réduire а moitié.
    înjunghia = (cu un pumnal) poignarder (qqn.). (un animal) abattre; égorger.
    injurie = injure s.f., outrage s.m.
    injurios = injurieux (-euse), outrageant (-ante).
    injust = injuste.
    înlantui = (s')enchaîner.
    înlantuire = enchaînement s.m., suite s.f.
    înlatura = écarter, éloigner.
    înlemni = être cloué sur place, paraître pétrifié.
    înlesni = faciliter.
    înlesnire = facilité s.f.: Înlesniri de plată facilités de paiement.
    înlocui = remplacer; substituer.
    înlocuire = remplacement s.m.; substitution s.f.
    înlocuitor = remplaçant (-ante); suppléant (-ante).
    înmagazina = emmagasiner.
    înmagazinare = emmagasinage s.m.
    înmâna = remettre.
    înmânare = remise s.f.
    înmanunchea = mettre (nouer) en faisceau. (fig.) réunir, assembler.
    înmarmuri = être stupéfait (interdit).
    înmarmurit = stupéfait (-aite), interdit (-ite).
    înmiresma = embaumer.
    înmormânta = enterrer.
    înmormântare = enterrement s.m.
    înmuguri = bourgeonner.
    înmugurire = bourgeonnement s.m.
    înmuia = vt. (a muia) tremper. (a uda, a umezi) mouiller, humecter. amollir: Căldura înmoaie ceara la chaleur amollit la cire. vr. (a se potoli) s'amollir, s'apaiser.
    înmulti = vt. (mat.) multiplier. vr. (a spori) se multiplier, s'accroître, augmenter vi. (a se reproduce) se reproduire.
    înmultire = (mat.) multiplication s.f. (sporire) accroissement s.m., augmentation s.f. (reproducere) reproduction s.f.
    înnadi = (pentru a lungi) rallonger. (pentru a mări) rajouter. (a lega, a coase cap la cap) abouter.
    înnamoli = s'embourber.
    înnascut = inné (-ée).
    înnebuni = vi. devenir fou, perdre la raison. (în expr.) Ai înnebunit? tu es fou? vt. affoler, exaspérer.
    înnebunit = affolé (-ée), exaspéré (-ée).
    înnebunitor = affolant (-ante), exaspérant (-ante).
    înnegri = vt. noircir. vr. (despre oameni) bronzer vi., brunir vi.
    înnegura = (despre vreme) se couvrir de brume. (despre oameni) s'assombrir.
    înnobila = (a conferi un titlu de nobleţe) anoblir. (fig.) ennoblir.
    înnobilare = anoblissement s.m. (fig.) ennoblissement s.m.
    înnoda = nouer.
    înnoi = vt. renouveler. (a primeni, a împrospăta) rafraîchir. vr. (a se îmbrăca cu ceva nou) étrenner (un vêtement). (a se împrospăta) se renouveler.
    înnoire = renouvellement s.m., renouveau (pl. -x) s.m.
    înnopta = vi. passer la nuit vr. impers. S-a înnoptat la nuit est tombée.
    înnoptat = (în expr.) Pe înnoptate а la tombée de la nuit.
    înnora = se couvrir: Se înnorează le ciel se couvre.
    înnorat = (despre cer) nuageux (-euse), couvert (-erte).
    inocent = innocent (-ente).
    inocenta = innocence s.f.
    inocula = inoculer.
    inoculare = inoculation s.f.
    inodor = inodore.
    inofensiv = inoffensif (-ive).
    inopinat = adj. inopiné (-ée). adv. inopinément.
    inoportun = inopportun (-une).
    înot = nage s.f.: înot sub apă nage sous-marine. natation s.f.: Profe-sor de înot professeur de natation.
    înota = nager.
    înotator = nageur (-euse).
    inova = innover.
    inovatie = innovation s.f.
    inovator = innovateur (-trice).
    inoxidabil = inoxydable.
    înradacina = s'enraciner.
    înradacinare = enracinement s.m.
    înrai = devenir méchant.
    înrama = encadrer.
    înrâuri = influencer, influer (cu prep. sur).
    înrâurire = influence s.f.
    înrautati = (s')aggraver, empirer vi.
    înrautatire = aggravation s.f.
    înregistra = enregistrer.
    înregistrare = enregistrement s.m.
    înrobi = asservir, assujettir.
    înrobire = asservissement s.m., assujettissement s.m.
    înrobitor = asservissant (-ante).
    înrola = s'enrôler.
    înrosi = rougir vt., vi.
    înrudi = s'apparenter (cu prep. а).
    înrudire = parenté s.f.
    ins = individu s.m.
    însa = conj. mais: Aş face o plimbare, însă e vreme urâtă je ferais une promenade, mais il fait mauvais temps. cependant, toutefois: Soarele străluceşte, însă e frig le soleil brille, cependant il fait froid.
    însaila = faufiler, bâtir.
    insalubru = insalubre.
    însamânta = ensemencer.
    însamântare = ensemencement s.m.; semailles s.f.pl.
    însanatosi = guérir vi., se rétablir.
    însanatosire = guérison s.f., rétablissement s.m.
    însângera = ensanglanter.
    însarcina = (se) charger: Mă însărcinez să fac toate demersurile je me charge de faire toutes les démarches.
    însarcinare = tâche s.f., mission s.f., charge s.f.
    însarcinata = f. enceinte.
    înscena = manigancer, machiner.
    înscrie = (s')inscrire.
    înscriere = inscription s.f.
    inscriptie = inscription s.f.
    insecta = insecte s.m.
    insecticid = insecticide adj., s.m.
    insectivor = insectivore adj., s.m.
    însela = (se) tromper. (în expr.) A înşela aşteptările décevoir. Mă înşală memoria la mémoire me trahit.
    înselaciune = tromperie s.f., escroquerie s.f.
    înselator = trompeur (-euse).
    însemna = signifier: Asta înseamnă că nu vor mai veni cela signifie qu'ils ne viendront plus. (a nota) noter. (a marca, a delimita) marquer, délimiter. (în expr.) Ce înseamnă asta? qu'est-ce que cela veut dire?
    însemnare = note s.f.
    însemnat = (important, de seamă) important (-ante). (care poartă un semn distinctiv) marqué (-ée). (notat) noté (-ée).
    însemnatate = importance s.f.
    însenina = (despre cer, vreme) s'éclaircir. (despre oameni) se rasséréner.
    insensibil = insensible.
    insensibilitate = insensibilité s.f.
    inseparabil = inséparable.
    insera = insérer.
    însera = (în expr.) S-a înserat le soir est tombé. Se înserează le soir descend.
    înserare = crépuscule s.m., déclin du jour s.m.
    înserat = (în expr.) Pe înserat (e) au crépuscule, а la tombée de la nuit.
    insesizabil = insaisissable.
    însetat = assoiffé (-ée), altéré (-ée).
    înseua = seller.
    însfaca = empoigner, saisir.
    insigna = insigne s.m.
    insinua = (s')insinuer.
    insinuant = insinuant (-ante).
    insinuare = insinuation s.f.
    insipid = insipide.
    însira = vt. enfiler: A înşira mărgele enfiler des perles. débiter: Copilul înşiră tot ce ştia l'enfant débita tout ce qu'il savait. vr. (a se aşeza în şir) se mettre en file. s'égrener: Alergătorii se înşirau dea lungul pistei les courreurs s'égrenaient le long de la piste. (despre idei) s'enchaîner.
    insista = insister.
    insistent = adj. insistant (-ante). adv. avec insistance.
    insistenta = insistance s.f.
    insolatie = insolation s.f., coup de soleil s.m.
    insolent = insolent (-ente).
    insolenta = insolence s.f.
    insolubil = insoluble.
    insomnie = insomnie s.f.
    însorit = ensoleillé (-ée).
    însoti = accompagner.
    însotitor = accompagnateur (-trice), guide s.m.
    înspaimânta = vt. épouvanter, effrayer. vr. s'effrayer.
    înspaimântator = épouvantable, effrayant (-ante).
    inspecta = inspecter.
    inspectie = inspection s.f.
    inspector = inspecteur (-trice).
    inspira = vt. inspirer: A inspira aer inspirer de l'air. vt., vr. (s')inspirer.
    inspiratie = (inhalare) inspiration s.f. (avânt creator) inspiration s.f.
    înspre = prep. vers.
    instabil = instable.
    instabilitate = instabilité s.f.
    instala = (s')installer.
    instalare = installation s.f.
    instalatie = installation s.f.
    instalator = plombier s.m.
    instantaneu = adj. instantané (-ée). adv. instantanément. s.n. instantané s.m.
    înstari = (s')enrichir.
    înstarit = cossu (-ue), aisé (-ée).
    instaura = instaurer.
    instaurare = instauration s.f.
    înstelat = étoilé (-ée).
    instiga = instiguer.
    instigatie = instigation s.f.
    instigator = instigateur (-trice).
    înstiinta = informer, notifier, communiquer.
    înstiintare = avis s.m., notification s.f.
    instinct = instinct s.m.
    instinctiv = adj. instinctif (-ive). adv. instinctivement.
    institui = instituer, fonder.
    institut = institut s.m.
    institutie = institution s.f.
    institutor = instituteur (-trice).
    înstraina = vr. s'éloigner des siens. vt. aliéner: A înstrăina un bun aliéner un bien. (a sustrage) soustraire, détourner.
    înstrainare = (de familie) éloignement des siens s.m. (a unor bunuri) aliénation s.f., détournement s.m. aliénation s.f., dépaysement s.m,.: Sentiment de înstrăinare sentiment d'aliénation.
    instructaj = directives s.f.pl.
    instructie = instruction s.f.
    instructiune = directive s.f.
    instructiv = instructif (-ive).
    instrui = (s')instruire.
    instrument = instrument s.m.; outil s.m.
    instrumental = instrumental (-ale; m.pl. -aux).
    insucces = insucces s.m.
    insuficient = adj. insuffisant (-ante). adv. insuffisamment.
    insuficienta = insuffisance s.f.
    insufla = insuffler.
    însufleti = vt. animer, ranimer. vr. s'animer.
    însufletire = animation s.f.
    însufletit = (plin de viaţă) animé (-ée), vif (-ive).
    insula = île s.f.
    insulta = insulte s.f., offense s.f.
    insulta = vt. insulter, offenser.
    însuma = vt. (a totaliza) totaliser. (a cuprinde) comprendre.
    însumi (însami, însine, însene) = pron. de întărire même (folosit după pronumele moi, toi, lui, elle, nous, vous, eux, elles): Eu însumi moi-même.
    insuportabil = insupportable.
    însura = se marier (cu prep. а sau avec), épouser vt.
    însurat = m. marié.
    însuratoare = mariage s.m.
    insurectie = insurrection s.f.
    însuruba = visser.
    însusi = s'approprier, s'emparer (cu prep. de): A-şi însuşi bunul altuia s'approprier le bien d'autrui, s'emparer du bien d'autrui. acqué-rir: A-şi însuşi cunoştinţe, experienţă acquérir des connaissances, de l'expérience. adopter: A-şi însuşi un punct de vedere adopter un point de vue.
    însusire = (a unui bun) appropriation s.f. (de cunoştinţe) acquisition s.f. (calitate) qualité s.f. (talent, înclinaţie) talent s.m., don s.m.
    însuti = centupler.
    intact = intact (-acte).
    întâi = adv. d'abord, au début, au commencement. num. ord. premier (precedat de le, la, les): Întâi Mai le Premier Mai.
    întâietate = priorité s.f.
    întâlni = (se) rencontrer.
    întâlnire = rencontre s.f., rendez-vous s.m. invar. (sport) compétition s.f.
    întâmpina = accueillir.
    întâmpinare = accueil s.m.
    întâmpla = arriver vi., v. impers. survenir vi., se produire.
    întâmplare = fait s.m., événement s.m. (în expr.) La întâmplare au hasard. Din întâmplare par hasard.
    întâmplator = adj. occasionnel (-elle), accidentel (-elle). adv. occasionnellement, accidentellement.
    întarâta = (s')irriter, (s')exciter.
    întari = vr. (se) durcir vr., vi.: Argila se întăreşte prin coacere l'argile durcit а la cuisson. s'affer-mir, se raffermir: Autoritatea lui s-a întărit son autorité s'est affermie. vt. fortifier: A întări un oraş fortifier une ville. Gimnastica întăreşte trupul la gymnastique fortifie le corps. renforcer consolider: A întari un zid renforcer un mur.
    întarire = durcissement s.m.: întărirea cimentului le durcissement du ciment. renforcement s.m., consolidation s.f.: întărirea unei schele le renforcement d'un échafaudage. renfort s.m.: A trimite întăriri envoyer des renforts.
    întaritor = (despre medicamente) fortifiant (-ante) adj., s.m.
    întaritura = (fortificaţie) fortification s.f. (pentru mărirea rezistenţei) renfort s.m.
    întârzia = vi. être en retard, arriver tard. vt. retarder
    întârziere = retard s.m.
    integra = (s')integrer.
    integral = adj. intégral (-ale; m.pl. -aux). adv. intégralement.
    integrare = intégration s.f.
    integritate = intégrité s.f.
    integru = integre.
    intelectual = intellectuel (-elle).
    intelectualitate = intellectuels s.m. pl.
    întelegator = compréhensif (-ive).
    întelege = vt. comprendre; saisir: Ai înţeles? tu as compris? (în expr.) I-am dat să înţeleagă je lui ai laissé entendre. vr. s'entendre: Se înţeleg bine ils s'entendent bien.
    întelegere = entendement s.m.: Asta depăşeşte înţelegerea copilului cela dépasse l'entendement de l'enfant. (bunăvoinţă) compréhension s.f., bienveillance s.f. (relaţii paşnice, de prietenie) entente s.f., accord s.m.
    întelenit = (despre pământ) en friche.
    întelepciune = sagesse s.f. (în expr.) Cu înţelepciune raisonnablement, sagement.
    întelept = sage.
    înteles = s.n. sens [sÿs] s.m., signification s.f. adj. entendu (-ue), compris (-ise). (în expr.) E de la sine înţeles cela va de soi.
    inteligent = intelligent (-ente).
    inteligenta = intelligence s.f.
    întemeia = vt., vr. (se) fonder. vr. s'appuyer, se baser.
    întemeiere = fondation s.f.
    întemeietor = fondateur (-trice).
    întemnita = emprisonner, enfermer.
    întemnitare = emprisonnement s.m.
    intemperie = intempérie s.f.
    intendent = intendant (-ante).
    intens = adj. intense. adv. intensément.
    intensifica = intensifier.
    intensitate = intensité s.f.
    intensiv = intensif (-ive).
    intenta = (în expr.) A intenta un proces intenter un proces.
    intentie = intention s.f.
    intentiona = avoir l'intention (de).
    intentionat = (despre oameni) intentionné (-ée). (despre acţiuni) intentionnel (-elle).
    întepa = vt. piquer: L-a înţepat o albină une abeille l'a piqué. O băutură care înţeapă une boisson qui pique. (în expr.) A înţepa pe cineva piquer qqn. au vif. vr. se piquer.
    întepat = (despre oameni) pincé (-ée), gourmé (-ée).
    întepator = piquant (-ante). (fig.) mordant (-ante).
    întepatura = piqûre s.f. (fig.) pointe d'ironie s.f.
    întepeni = vi. s'engourdir vr., se raidir vr.: Degetele începură să-i înţepenească ses doigts commencerent а s'engourdir. (a încremeni) rester cloué sur place. vt. engourdir: Frigul îi înţepenise picioarele le froid lui avait engourdi les jambes.
    întepenit = (ţeapăn) raide, engourdi (-ie). (încremenit) cloué (-ée) sur place. (fixat) fixé (-ée), consolidé (ée).
    intercala = intercaler, insérer.
    intercepta = intercepter.
    interceptare = interception s.f.
    interdependent = interdépendant (-ante).
    interdependenta = interdépendance s.f.
    interdictie = interdiction .s.f.
    interes = intérêt s.m.
    interesa = (s')intéresser: A se interesa de cineva s'intéresser а qqn.
    interesant = intéressant (-ante).
    interesat = intéressé (-ée).
    interfera = interférer.
    interferenta = interférence s.f.
    interior = adj. intérieur (-eure). s.n. intérieur s.m.
    interjectie = interjection s.f.
    interlocutor = interlocuteur (-trice).
    intermediar = intermédiaire.
    interminabil = interminable.
    interminabil = interminable.
    intermitent = adj. intermittent (-ente). adv. par intermittence.
    intermitenta = intermittence s.f.
    intern = adj. interne: Hemoragie internă hémorragie interne. intérieur (-eure): Politică internă politique intérieure. (în expr.) Ministerul Afacerilor Interne le ministere de l'Intérieur. s.m.f. (elev intern) interne.
    interna = vt. (în spital) hospitaliser. (într-un ospiciu sau lagăr) interner. vr. (într-un spital) se faire hospitaliser.
    internare = (în spital) hospitalisation s.f. (într-un ospiciu sau lagăr) internement s.m.
    internat = internat s.m.
    international = internaţional (-ale; m.pl. -aux).
    internationalism = internationalisme s.m.
    interoga = (a supune unui interogatoriu) interroger. examiner: A interoga un elev examiner un éleve.
    interogare = interrogation s.f.
    interogativ = interrogatif (-ive).
    interogatoriu = interrogatoire s.m.
    interplanetar = interplanétaire.
    interpret = interprete s.m.f.
    interpreta = interpréter.
    interpretare = interprétation s.f.
    interpune = s'interposer.
    intersectie = intersection s.f.
    interstitiu = interstice s.m.
    interurban = interurbain (-aine).
    interval = intervalle s.m.
    interveni = intervenir.
    interventie = intervention s.f.
    interverti = intervertir.
    întervertire = interversion s.f.
    interviu = interview [ßtεrvju] s.f.
    interzice = interdire.
    interzis = interdit (-ite); Staţionare interzisă stationnement interdit.
    întesa = entasser, bourrer.
    întesat = entassé (-ée), bourré (-ée). (despre vehicule, străzi) bondé (-ée).
    intestin = intestin s.m.
    intestinal = intestinal (-ale; m.pl. -aux).
    înteti = vr. (a se intensifica) s'intensifier. devenir plus fréquent: Vizitele sale s-au înteţit ses visites sont devenues plus fréquentes. vt. intensifier.
    intim = intime.
    intimida = vt. intimider. vr. se troubler, être embarrassé v. pasiv.
    intimidare = intimidation s.f.
    intimitate = intimité s.f.
    întinde = vt. étendre, allonger: Îşi întinse picioarele pe un scaun il allongea ses jambes sur une chaise. tendre: A întinde un arc; tendre un arc. (a desfăşura, a desface) déployer, étendre. (în expr.) A întinde cuiva o cursă tendre а qqn. un piege. A întinde masa dresser la table. vr. s'étendre; s'allon-ger: A se întinde în pat s'étendre dans le lit. (a se răspândi, a se extinde) se répandre, se propager. (a dura, a dăinui) durer vi., se prolonger.
    întindere = (suprafaţă) étendue s.f.
    întineri = rajeunir.
    întinerire = rajeunissement s. m.
    întins = étendu (-ue): Doarme întins la soare il dort étendu au soleil. tendu (-ue): Corzile viorii sunt întinse les cordes du violon sont tendues. vaste: Păduri întinse de vastes forêts. (fără creţuri) lisse.
    întipari = s'imprimer, se graver.
    intitula = (s')intituler.
    întoarce = vr. rentrer vi.: A se întoarce acasă rentrer (chez soi). être de retour, revenir vi., rentrer vi.: Mă voi întoarce mâine je serai de retour demain. vt. tourner: Când m-a văzut, a întors capul quand il m'a vu, il a tourné la tête. retourner: A întoarce o haină retourner un vêtement. remonter: A întoarce un ceas remonter une montre. (în expr.) A întoarce cuiva spatele tourner le dos а qqn.
    întoarcere = retour s.m.
    întocmai = adv. exactement, identiquement. (da, sigur) précisément.
    întocmi = (a élabora) élaborer. (a alcătui) dresser: A întocmi un proces-verbal dresser un proces-verbal.
    intolerabil = intolérable.
    intoleranta = intolérance s.f.
    intona = entonner; jouer.
    intonatie = intonation s.f.
    întorsatura = tournure s.f., tour s.m.
    întortocheat = adj. (cotit) tortueux (-euse). (încâlcit) entortillé (-ée).
    întotdeauna = adv. toujours.
    întovarasi = vt. accompagner. vr. s'allier; s'associer.
    întovarasire = association s.f.
    intoxica = (s')intoxiquer.
    intra = entrer. (în expr.) A intra în spital se faire hospitaliser. A intra în vorbă cu cineva engager une conversation avec qqn. A-i intra frica în oase être pris d'épouvante. A intra la spălat se rétrécir.
    intramuscular = intramusculaire.
    intransigent = intransigeant (-ante).
    intranzitiv = (gram.) intransitif (-ive).
    intrare = entrée s.f. (fundătură) impasse s.f., cul-de-sac (pl. culs-de-sac) s.m.
    intravenos = (despre injecţii) intraveineux (-euse).
    între = entre: Vorbesc între ei ils parlent entre eux. parmi: E o soluţie între atâtea altele c'est une solution parmi tant d'autres. (dintre) de.
    întreba = vt. demander; interroger; questionner. vr. se demander.
    întrebare = question s.f.: A pune întrebări poser des questions. (în expr.) Semn de întrebare point d'interrogation.
    întrebator = interrogateur (-trice).
    întrebuinta = employer, utiliser, user.
    întrebuintare = emploi s.m., utilisation s.f., usage s.m.
    întrece = (se) dépasser: Alergătorii se întreceau unul pe altul les coureurs se dépassaient l'un l'autre. (se) surpasser: Ca îndemânare, ea ne întrece elle nous surpasse en habileté. (în expr.) A se întrece cu gluma y aller un peu fort.
    întrecere = (competiţie) compétition s.f. émulation s.f.: (în expr.) A se lua la întrecere être en compétition.
    întredeschide = (s')entrouvrir.
    întreg = entier (-ere): În lumea întreagă dans le monde entier. (neînceput) intact (-acte).
    întregi = compléter.
    întregime = (în expr.) În întregime entierement, completement.
    întreit = triplé (-ée).
    întrema = se rétablir, se remettre.
    întremare = rétablissement s.m.
    întrepatrunde = s'interpénétrer.
    întrepatrundere = interpénétration s.f.
    întreprinde = entreprendre.
    întreprindere = entreprise s.f.
    întreprinzator = entreprenant (-ante).
    întrerupator = interrupteur s.m.
    întrerupe = interrompre.
    întrerupere = interruption s.f.
    întretaia = (s')entrecouper.
    întretaiere = intersection s.f., croisement s.m.
    întretine = (s')entretenir.
    întretinere = entretien s.m.
    întrevedea = entrevoir.
    întrevedere = entrevue s.f.
    întrezari = entrevoir.
    intriga = intriguer.
    intriga = intrigue s.f.
    intrigant = intrigant (-ante).
    intrigant = intrigant (-ante).
    întrista = (s')attrister, (s')affliger.
    întristare = tristesse s.f., chagrin s.m., affliction s.f.
    introduce = (s')introduire.
    introducere = introduction s.f.
    introductiv = introductif (-ive).
    întru = prep. dans: S-a urcat într-un taxi il est monté dans un taxi. Într-o clipă dans un instant. (în expr.) Într-o zi un jour. Într-una din zile un de ces jours. Întruna sans interruption, sans cesse.
    întrucât = conj. puisque, étant donné que, attendu que. adv. en tant que, en ce qui: Întrucât mă priveşte en ce qui me concerne.
    întruchipa = incarner, représenter.
    întruni = (se) réunir.
    întrunire = réunion s.f.
    întrupa = (s')incarner.
    intrus = intrus (-use).
    intui = avoir l'intuition, comprendre par l'intuition.
    intuitie = intuition s.f.
    intuitiv = intuitif (-ive).
    întuneca = vr. s'assombrir, s'obscurcir: Cerul s-a întunecat le ciel s'est assombri. (vr. impers.) Se întunecă la nuit tombe. (despre oameni) se rembrunir. vt. obscurcir, assombrir: Norii întunecă cerul les nuages obscurcissent le ciel.
    întunecare = assombrissement s.m., obscurcissement s.m.
    întunecat = (întunecos) sombre, obscur. (posac) ténébreux (-euse), sombre, maussade.
    întunecos = sombre, ténébreux (-euse).
    întuneric = obscurité s.f. (în expr.) E întuneric il fait sombre. Pe întuneric dans l'obscurité.
    inuman = inhumain (-aine).
    inunda = inonder; submerger.
    inundabil = inondable.
    inundatie = inondation s.f.
    inutil = adj. inutile. adv. inutilement.
    inutilitate = inutilité s.f.
    inutilizabil = inutilisable.
    inuzitat = inusité (-ée).
    invada = envahir.
    invadare = envahissement s.m.
    invadator = adj. envahissant (-ante). s.m. envahisseur s.m.
    invaliditate = invalidité s.f.
    învalmaseala = (amestecătură de lucruri) confusion s.f. (înghesuială) agglomération s.f., cohue s.f. (încăierare) bagarre s.f., mêlée s.f.
    învalui = envelopper, encercler; cerner.
    învaluire = enveloppement s.m., encerclement s.m.
    invariabil = invariable.
    învârti = vt. tourner: A învârti o manivelă tourner une manivelle. (în expr.) A învârti capul cuiva tourner la tête а qqn. vr. tourner vi.: Pământul se învârteşte în jurul soarelui la terre tourne autour du soleil. (a se roti) tournoyer vi.
    învârtitura = tour s.m.
    învata = vt. apprendre (însoţit numai de un complement direct): învăţ limba franceză j'apprends le français. apprendre (însoţit de un complément indirect şi urmat de infinitiv): A învăţa pe un copil să numere apprendre а un petit enfant а compter. enseigner: El m-a învăţat să nu nesocotesc nici un amănunt il m'a enseigné а ne négliger aucun détail. travailler, étudier: Acest elev învaţă foarte bine cet éleve travaille tres bien. vr. (a se deprinde) s'habituer, s'accoutumer
    învatamânt = enseignement s.m.
    învatat = adj. instruit (-ite); érudit (-ite). s.m. savant.
    învatator = instituteur (-trice), maître (maîtresse) d'école.
    învatatura = (doctrină) doctrine s.f. (în expr.) Învăţătură de minte une bonne leçon.
    invazie = invasion s.f.
    învechi = vieillir vi., être usé v. pasiv: Automobilul lui s-a învechit sa voiture a vieilli. (a ieşi din uz) tomber en désuétude. (despre vin) vieillir vi.
    învecina = avoisiner vt.
    învecinat = avoisinant (-ante); voisin (-ine).
    invectiva = invective s.f.
    înveli = (se) couvrir; (s')envelopper.
    învelis = enveloppe s.f.: Învelişul de hârtie al unui pachet l'enveloppe en papier d'un paquet.
    învelitoare = couverture s.f.
    învenina = (a otrăvi) empoisonner. (fig.) envenimer.
    inventa = inventer.
    inventar = inventaire s.m.
    inventaria = inventorier.
    inventariere = inventaire s.m.
    inventator = inventeur (-trice).
    inventie = invention s.f.
    inventiv = inventif (-ive).
    inventivitate = esprit inventif s.m.
    invers = adj. inverse. adv. inversement.
    inversa = inverser.
    inversare = inversion s.f.
    inversiune = (gram.) inversion s.f.
    înversuna = s'acharner.
    înversunare = acharnement s.m.
    înverzi = verdir: Copacii au înverzit les arbres ont verdi.
    înverzire = verdissement s.m.
    înveseli = (s')égayer, (se) réjouir.
    învesmânta = revêtir.
    investi = investir.
    investigatie = investigation s.f.
    investitie = investissement s.m.
    inveterat = invétéré (-ée).
    învia = ressusciter.
    invidia = (a pizmui) envier, jalouser.
    invidie = envie s.f., jalousie s.f.
    invidios = envieux (-euse); jaloux (-ouse).
    înviere = résurrection s.f.
    invincibil = invincible.
    învineti = blêmir vi.: Faţa i s-a învineţit de mânie son visage a blêmi sous l'effet de la colere. vt. (a provoca vânătăi) couvrir de bleus, meurtrir.
    învingator = adj. victorieux (-euse), vainqueur adj. m. s.m. vainqueur s.m.
    învinge = (a birui) vaincre, triompher (de). surmonter: A învinge toate greutăţile surmonter toutes les difficultés.
    învinovati = accuser, incriminer.
    învins = vaincu (-ue).
    învinui = vt. accuser, incriminer. vr. s'accuser, se déclarer coupable.
    învinuire = accusation s.f.
    inviolabil = inviolable.
    inviolabilitate = inviolabilité s.f.
    înviora = vt. vivifier, rafraîchir. (a însufleţi) animer, ranimer. vr. s'animer, se ranimer.
    înviorare = vivacité s.f., animation s.f.
    invita = inviter.
    invitat = invité (-ée).
    invitatie = invitation s.f.
    invizibil = invisible.
    invoca = invoquer.
    invocatie = invocation s.f.
    învoi = tomber d'accord: S-au învoit asupra preţului ils sont tombés d'accord sur le prix. (a trăi în bună înţelegere) s'entendre, vivre en bonne intelligence. (a obţine o învoire) obtenir la permission de s'absenter.
    învoiala = accord s.m.: A cădea la învoială tomber d'accord. (târg, tocmeală) marché s.m., transaction s.f.
    învoire = permission s.f., consentement s.m.
    involuntar = involontaire.
    învrajbi = vr. devenir ennemis vi., se haïr. vt. semer la discorde.
    învrednici = daigner: Nu s-a învrednicit să ne scrie un rând il n'a pas daigné nous envoyer un mot.
    invulnerabil = invulnérable.
    înzapezi = être enneigé, être bloqué par la neige.
    înzapezire = enneigement s.m.
    înzdraveni = recouvrer la santé, se remettre.
    înzeci = décupler.
    înzestra = (a da zestre) doter. (a utila, a echipa) outiller, équiper. (fig.) douer.
    iobag = serf (serve) s.m.f.
    iobagie = servage s.m.
    iola = (sport) yole s.f.
    iota = (în expr.) Nici o iotă rien du tout.
    ipocrit = hypocrite.
    ipocrizie = hypocrisie s.f.
    ipohondrie = hypocondrie s.f.
    ipotetic = adj. hypothétique. adv. hypothétiquement.
    ipoteza = hypothese s.f.
    ipsos = plâtre s.m.
    iradia = irradier, rayonner.
    iradiatie = irradiation s.f., rayonnement s.m.
    irascibil = irascible.
    irational = irrationnel (elle), déraisonnable.
    ireal = irréel (-elle).
    irealizabil = irréalisable.
    ireconciliabil = irréconciliable.
    iremediabil = adj. irrémédiable. adv. irrémédiablement.
    ireparabil = irréparable.
    ireprosabil = irréprochable.
    irespirabil = irrespirable.
    iresponsabil = irresponsable.
    iresponsabilitate = irresponsabilité s.f.
    ireversibil = irréversible.
    irevocabil = adj. irrévocable. adv. irrévocablement.
    irezistibil = irrésistible.
    iriga = irriguer.
    irigabil = irrigable.
    irigatie = irrigation s.f.
    irita = (s')irriter, (s')énerver.
    iritant = irritant (-ante).
    iritatie = irritation s.f., énervement s.m.
    ironic = adj. ironique. adv. ironiquement.
    ironie = ironie s.f.
    ironiza = ironiser.
    irosi = gaspiller.
    irupe = faire irruption.
    iruptie = irruption s.f.
    isca = vr. surgir vi.; éclater vi. vt. provoquer, faire naître.
    iscali = signer vt.; apposer sa signature.
    iscalitura = signature s.f.
    iscodi = (a descoase) interroger; cuisiner, tirer les vers du nez а qqn. (fam.). (a privi cercetător) épier; scruter. (a născoci) inventer.
    iscoditor = adj. scrutateur (-trice). adv. d'une maniere soupçonneuse.
    iscusinta = habileté s.f., adresse s.f.
    iscusit = habile, ingénieux (-euse).
    ispasi = expier.
    ispasire = expiation s.f.
    ispita = tentation s.f.
    ispiti = tenter.
    ispititor = tentant (-ante), séduisant (-ante).
    isprava = (faptă, acţiune) action s.f., fait s.m. (poznă, năzdrăvănie) exploit s.m., prouesse s.f. (în expr.) Un om de ispravă un brave homme.
    ispravi = vt. finir, terminer. (în expr.) Isprăveşte o dată! il est temps d'en finir! tais-toi! vr. se terminer, prendre fin.
    isteric = hystérique adj., s.m.f.
    isterie = hystérie s.f.
    istet = perspicace.
    istetime = perspicacité s.f.
    istm = isthme s.m.
    istoric = adj. historique. s.n. historique s.m.: A face istoricul unui eveniment faire l'historique d'un événement. s.m. historien (-ien-ne) s.m.f.
    istorisi = raconter.
    istovi = (s')exténuer, (s')épuiser.
    istovire = exténuation s.f., épuisement s.m.
    istovitor = exténuant (-ante), épuisant (-ante).
    italian = adj. italien (-ienne). s.m.f. (cu maj.).
    italianca = Italienne s.f.
    italienesc = italien (-ienne).
    itinerar = itinéraire s.m.
    iubi = (s')aimer.
    iubire = amour s.m.
    iubit = adj. cher (-ere); chéri (-ie), bien-aimé (-ée): Iubită mamă maman chérie, chere maman. Un fiu iubit un fils bien-aimé. s.m.f. amoureux (-euse).
    iubitor = tendre, affectueux (-euse).
    îucapatânare = entêtement s.m., obstination s.f.
    iugoslav = adj. yougoslave. s.m.f. (cu maj.).
    iulie = juillet s.m.
    iunie = juin s.m.
    iures = (asalt) assaut s.m., attaque s.f. (năvală) ruée s.f. (dezlănţuire) déchaînement s.m.
    iuta = jute s.f.
    iute = adj. rapide: Un cal iute un cheval rapide. (sprinten) leste, agile. (aprig, violent) violent (-ente), emporté (-eé). (cu gust înţepător) piquant (-ante). (în expr.) Om iute la mânie homme colérique. Ardei iute piment fort. adv. vite, rapidement.
    iuteala = vitesse s.f., rapidité s.f.
    iuti = vt. accélérer, hâter. (în expr.) A iuţi pasul presser le pas. vr. (a se mânia) s'emporter.
    iveala = (în expr.) A ieşit la iveală apparaître, ressortir A da la iveală dévoiler, faire ressortir.
    ivi = apparaître, surgir.
    ivire = apparition s.f., surgissement s.m.
    izbânda = victorie s.f.; succes s.m., réussite s.f.
    izbândi = vaincre; triompher.
    izbi = frapper, heurter, cogner.
    izbitor = frappant (-ante).
    izbitura = choc s.m., heurt s.m.
    izbucni = éclater: Scandalul a izbucnit din vina lui le scandal a éclaté par sa faute. (în expr.) A izbucni în râs (în plâns) éclater de rire (en sanglots).
    izbucnire = déchaînement s.f.
    izbuti = réussir.
    izgoni = chasser.
    izlaz = pâturage s.m.
    izma = menthe s.f.
    izola = (s')isoler.
    izolare = isolement s.m.
    izolatie = isolation s.f.
    izolator = adj. isolant (-ante). s.m. isolateur s.m.
    izvor = source s.f.
    izvorî = (despre ape curgătoare) prendre sa source. (fig.) prendre naissance, découler.
    jacheta = jaquette s.f.
    jaf = (jefuire) pillage s.m. (risipă) gaspillage s.m.
    jaguar = jaguar s.m.
    jale = désolation s.f., affliction s.f.
    jalnic = adj. lamentable, piteux (-euse). adv. lamentablement, piteusement.
    jalon = jalon s.m.
    jalona = jalonner.
    jaluzea = jalousie s.f.
    jambiera = jambiere s.f.
    jambon = jambon s.m.
    jandarm = gendarme s.m.
    japca = (în expr. ) A lua cu japca faire main basse.
    japonez = adj. japonais (-aise). s.m.f. (cu maj.)
    jar = braise s.f.
    jargon = jargon s.m.
    jartiera = jarretiere s.f.
    javra = roquet s.m., cabot s.m.
    jaz = (muz.) jazz s.m.
    jder = martre s.f.
    jecmaneala = spoliation s.f.
    jecmani = spolier.
    jefui = piller.
    jefuitor = adj., s.m.f. pillard (-arde). s.m.f. pilleur (-euse).
    jeg = crasse s.f.
    jegos = crasseux (-euse).
    jelanie = lamentation s.f., plainte s.f.
    jeli = vr. se lamenter, se plaindre. vt. (a boci) plaindre un mort.
    jena = gêne s.f.
    jena = (se) gêner.
    jenant = gênant (-ante).
    jerba = gerbe s.f.
    jerpelit = adj. (despre haine) râpé (-ée), usé (-ée). (despre oameni) déguenillé (-ée), loqueteux (-euse).
    jerseu = jersey [Џεrzε] s.m.
    jertfa = (de vietăţi sacrificate pe altar) immolation s.f. (jertfire, sacrificiu) sacrifice s.m. (ofrandă) offrande s.f. (în expr.) A cădea jertfă être sacrifié.
    jertfi = vt. immoler, sacrifier. vr. se sacrifier, se dévouer.
    jgheab = (adăpătoare) auge s.f. (de streaşină) gouttiere s.f. (rigolă) rigole s.f.
    jigarit = amaigri (-ie), émacié (-ée).
    jigni = offenser, blesser, vexer.
    jignire = offense s.f., vexation s.f.
    jignitor = offensant (-ante), bles-sant (-ante), vexant (-ante).
    jilav = humide, moite.
    jindui = désirer avec avidité; convoiter.
    jivina = bête sauvage s.f.
    jneapan = genévrier s.m.
    joaca = jeu d'enfant s.m.
    joagar = scie mécanique s.f.
    joarda = badine s.f., verge s.f.
    joben = haut-de-forme (pl. hauts-de-forme) s.m.
    joc = jeu (pl. -x) s.m.: Joc de cuvinte jeu de mots. Jocuri olimpice jeux olympiques. danse populaire s.f. (în expr.) A-şi pune viaţa în joc risquer sa vie.
    jocheu = jockey [jkε]
    joi = jeudi s.m.
    jonctiune = jonction s.f.
    jongla = jongler.
    jongler = jongleur s.m.
    jonglerie = jonglerie s.f.
    jos = adj. bas (basse): O casă joasă une maison basse. (despre glas şi note muzicale) grave, profond (-onde). s. n. (în expr.) În josul apei en aval. adv. bas: Locuieşte un etaj mai jos il habite un étage plus bas. en bas: Locuieşte jos, la parter il habite en bas, au rez-de-chaussée. (în expr.) De sus în jos de haut en bas. De sus până jos des pieds а la tête, de fond en comble. A se da jos descendre. A cădea jos tomber (par terre). A merge pe jos aller а pied. A ridica de jos a) ramasser; b) soulever.
    josnic = vil (vile), abject (-ecte).
    josnicie = bassesse s.f., vilenie s.f.
    jubila = jubiler, exulter.
    jubileu = jubilé s.m.
    jubiliar = jubiliaire.
    juca = vr. jouer vi.; s'amuser: Copiii se joacă cu mingea les enfants jouent а la balle. vt. jouer: A juca o partidă de şah jouer une partie d'échecs. (sport) jouer vi.: A juca tenis jouer au tennis. A juca fotbal jouer au football. danser: A juca o horă danser une ronde. jouer, représenter: Ce se joacă la teatru? que joue-t-on au théâtre? jouer, interpréter: El joacă rolul principal il interprete le rôle principal. (în expr.) A juca cuiva o festă jouer un mauvais tour а qqn. A juca cărţi jouer aux cartes. vi. jouer: Ea joacă într-un film elle joue dans un film.
    jucarie = jouet s.m., joujou (pl. -x) s.m.
    jucator = joueur (-euse).
    jucaus = espiegle, folâtre.
    judeca = vt. juger: A judeca un inculpat juger un inculpé. (a aprecia, a preţui) estimer, apprécier. vr. être en proces, avoir un proces. vi. (a raţiona, a chibzui) raisonner, réfléchir.
    judecata = (raţiune) raisonnement s.m., réflexion s.f. (proces) jugement s.m., proces s.m. (în expr.) Om cu judecată homme raisonnable. A da în judecată pe cineva intenter un proces а qqn.
    judecator = juge s.m.
    judecatoresc = judiciaire.
    judecatorie = tribunal d'instance s.m.
    judet = département s.m.
    judetean = départemental (-ale; m.pl. -aux).
    judicios = adj. judicieux (-euse). adv. judicieusement.
    jug = joug s.m. (în expr.) A trage la jug trimer dur.
    juli = s'échorcher, s'égratigner.
    julitura = écorchure s.f., égratignure s.f.
    jumari = pl. (obţinute prin topirea slăninei) rillons s.m. pl. (de ouă) oeufs brouillés s.m.pl.
    jumatate = moitié s.f.: Diametrul împarte cercul în două jumătăţi egale le diametre partage le cercle en deux moitiés égales. demi (-ie) adj.: O duzină şi jumătate une douzaine et demie. demi (adj. invar. când precedă substantivul de care se leagă prin liniuţă): O jumătate de oră une demi-heure. mi (precedă substantivul de care se leagă prin liniuţă): La jumătatea drumului а mi-chemin. La jumătatea lui februarie а la mi-février. (în expr.) Un om şi jumătate un homme qui en vaut deux.
    jumuli = (de pene) plumer. (fig.) spolier.
    junghi = élancement s.m.: A avea junghiuri în picior avoir des élancements dans la jambe. (în spate) point de côté s.m.
    jungla = jungle s.f.
    junior = (sport) junior.
    jupui = vt. écorcher. (fig. ) dépouiller. vr. s'écorcher, s'égratigner. (a se descuama) se desquamer.
    jur = (în expr.) în jur aux environs. De jur împrejur tout autour. În jurul orei cinci vers cinq heures. În jur de pres de.
    jura = jurer: A jura credinţă jurer fidélité. se jurer vr.: Şi-au jurat dragoste eternă ils se sont juré un amour éternel.
    juramânt = serment s.m.: A depune jurământ prêter serment.
    juridic = juridique.
    jurisconsult = jurisconsulte s.m.
    jurisdictie = juridiction s.f.
    jurist = juriste s.m.
    juriu = jury s.m.
    jurnal = journal (pl. -aux) s.m.
    jurnalist = journaliste s.m.
    jurubita = écheveau (pl. -x) s.m.
    just = adj. juste. adv. justement.
    justifica = (se) justifier.
    justificare = justification s.f.
    justificativ = justificatif (-ive).
    justitie = justice s.f.
    juxtapune = juxtaposer.
    juxtapunere = juxtaposition s.f.
    kaki = kaki adj. invar.
    kilogram = kilogramme s.m.,
    kilometra = kilométrer.
    kilometraj = kilométrage s.m.
    kilometric = kilométrique.
    kilometru = kilometre s.m.
    kilowatt = kilowatt s.m.
    la = prep. а (forme contractate: au, aux): Se duce la şcoală il va а l'école. Mă gândesc la ei je pense а eux. La prânz а midi. chez (precedă nume de fiinţe): Mă duc la prietenul meu je vais chez mon ami. (în expr.) La anul l'année prochaine. Doi la sută deux pour cent. (în prepoziţii compuse): De la a) de: Vine de la Bucureşti il vient de Bucarest; b) depuis: De la plecarea lor depuis leur départ. Pe la vers: Pe la ora cinci vers cinq heures. Până la jusqu'а. (în expr.) De la o vreme depuis quelque temps. De la unul la altul de l'un а l'autre. Se înţelege de la sine cela va de soi.
    laba = patte s.f.
    labarta = se déformer, s'avachir.
    labirint = labyrinthe s.m.
    laborant = préparateur (assistant, garзon) de laboratoire s.m.
    laboranta = laborantine s.f.
    laborator = laboratoire s.m.
    laborios = laborieux (-euse).
    lac = lac s.m.: Lac de acumulare lac de retenue. (în expr.) A cădea din lac în puţ aller de mal en pis. lac s.n. vernis s.m., laque s.f.: Lac de unghii vernis а ongles.
    lacat = cadenas s.m.
    lacatus = serrurier s.m.
    lacatuserie = serrurerie s.f.
    lacheu = laquais s.m.
    lacom = adj. gourmand (-ande), friand (-ande); glouton (-onne). (fig.) avide. adv. gloutonnement. (fig.) avidement.
    lacomie = gourmandise s.f., gloutonnerie s.f. (fig.) avidité s.f.
    laconic = laconique.
    lacramioara = (bot.) muguet s.m.
    lacrima = larme s.f. (în. expr.) A izbucni în lacrimi fondre en larmes.
    lacrimogen = lacrymogene.
    lactat = lacté (-ée). laitier (-iere): Produse lactate produits laitiers.
    lacui = vernir, laquer.
    lacuna = lacune s.f.
    lacusta = sauterelle s.f.
    lada = caisse s.f., coffre s.m. (în expr.) Ladă de gunoi poubelle.
    ladita = petite caisse s.f., coffret s.m.
    lafai = se prélasser: A se lăfăi într-un fotoliu se prélasser dans un fauteuil. (a trăi în belşug) vivre dans l'opulence.
    lagar = camp s.m.: Lagăr de prizonieri camp de prisonniers. (la maşini) palier s.m.
    laguna = lagune s.f.
    laic = laïque.
    lalea = tulipe s.f.
    lama = lame s.f.: Lamă de ras lame de rasoir.
    lamâi = citronnier s.m.
    lamâie = citron s.m.
    lamenta = se lamenter, se plaindre.
    lamentabil = adj. lamentable, pitoyable. adv. lamentablement, pitoyablement.
    lamina = laminer.
    laminare = laminage s.m.
    laminor = laminoir s.m.
    lampa = lampe s.f.
    lampadar = lampadaire s.m.
    lampion = lampion s.m.
    lamuri = vt. faire comprendre (а qqn.): Îl voi lămuri despre ce e vorba je lui ferai comprendre de quoi il s'agit. expliquer, élucider, éclaircir: Am lămurit totul nous avons tout élucidé. vr. être élucidé v. pasiv: Problema s-a lămurit le probleme a été élucidé. être édifié v. pasiv: M-am lămurit je suis édifié.
    lamurire = (explicaţie) explication s.f., éclaircissement s.m. (informaţie) renseignement s.m.
    lamurit = adj. (despre oameni) édifié (-ée). (despre idei) élucidé (-ée). adv. clairement, distinctement.
    lan = champ s.m.: Lan de grâu champ de blé.
    lâna = laine s.f.
    lance = lance s.f.
    lâncezeala = torpeur s.f., lassitude s.f.
    lâncezi = (despre oameni) languir. (despre acţiuni) traîner, languir.
    lânga = prep. pres de, а côté de: Locuieşte lângă mine il habite pres de moi. (în expr.) Pe lângă outre: Pe lângă cărţi cumpăra şi reviste outre des livres, il achetait des revues aussi. Pe lângă că outre que.
    languros = langoureux (-euse).
    lânos = laineux (-euse).
    lansa = vt. lancer: A lansa un satelit artificial lancer un satellite artificiel. vr. se lancer.
    lansare = lancement s.m.
    lant = chaîne s.f.: Câinele a rupt lanţul le chien a cassé sa chaîne. Un lanţ de munţi une chaîne de montagnes. (în expr.) A se ţine lanţ se succéder. A pune în lanţuri enchaîner (qqn).
    lanterna = lanterne s.f.
    laolalta = ensemble.
    lapidar = lapidaire.
    lapovita = neige fondue s.f., giboulée s.f.
    laptar = laitier s.m.
    laptareasa = laitiere s.f.
    laptarie = crémerie s.f.
    lapte = lait s.m. (cu determinări) Lapte crud lait bourru (cru). Lapte covăsit lait caillé. Lapte praf lait en poudre.
    laptisor = (în expr.) Lăptişor de matcă gelée royale.
    laptos = laiteux (-euse).
    laptuca = laitue s.f.
    larg = adj. (întins, vast) étendu (-ue), vaste. large, ample: O stradă largă une large rue. O fustă largă une jupe ample. s.n. large s.m. (în expr.) Vaporul a plecat în larg le navire a pris le large. A se simţi în largul său se sentir а son aise. A nu se simţi în largul său être mal а l'aise.
    largi = (s') élargir; (s')agrandir.
    largi = (s') élargir; (s')agrandir.
    laringe = larynx s.m.
    larma = vacarme s.m., chahut s.m., tapage s.m.
    larva = larve s.f.
    las = lâche.
    lasa = vt. laisser. abandonner, quitter: A lăsat totul şi a plecat il a tout abandonné et s'en est allé. céder vi.: Durerea m-a lăsat la douleur a cédé. (în expr.) A lăsa pe cineva în pace laisser qqn. tranquille. A lăsa jos a) déposer: A lăsa jos o povară déposer un fardeau; b) baisser: A lăsa (jos) cortina baisser le rideau. A lăsa în urmă dépasser. A lăsa liber mettre en liberté. vr. se laisser. (în expr.) A se lăsa păgubaş abandonner la partie; en faire son deuil. A nu se lăsa nici mort ne céder pour rien au monde. Se lasă seara le soir tombe. vi. (în expr.) A lăsa din preţ faire un rabais.
    lasator = négligent (-ente).
    lascaie = liard s.m., sou s.m. (în expr.) A nu avea nici o lăscaie ne pas avoir le sou.
    lasitate = lâcheté s.f.
    lastar = rejet s.m., rejeton s.m.
    lastun = (zool.) martinet s.m.
    lat = noeud coulant s.m. (de prins caii sălbatici) lasso s.m. (pentru prins vânat) lacet s.m., collet s.m., lacs [la] s.m. (în expr.) A cădea în laţ tomber dans les rets.
    lat = adj. large: Umeri laţi des épaules larges. (în expr.) Lat în spate large d'épaules. s.n. (în expr.) În lung şi în lat en long et en large. De-a latul en travers. Un lat de palmă la largeur de la main.
    latent = latent (-ente).
    lateral = latéral (-ale; m.pl. -aux).
    lati = s'élargir, être plus large.
    latifundiar = grand propriétaire foncier s.m.
    latime = largeur s.f.
    latin = adj. latin (-ine). s.m.f. ( cu maj.). s.f. (cu art.) le latin s.m., la langue latine s.f.
    latitudine = latitude s.f.
    latos = (despre animale) а long poil, а poil laineux. (despre oameni) échevelé (-ée), dépeigné (-ée).
    latra = aboyer.
    latrat = aboiement s.m.
    latura = côté s.m.: Laturile unui pătrat sunt egale les côtés d'un carré sont égaux. aspect s.m., côté s.m.; Latura practică a proiectului l'aspect pratique du projet. (în expr.) În lături de côté. A nu se da în lături ne pas hésiter.
    laturalnic = latéral (-ale; m.pl. -aux). (izolat, dosnic) écarté (-ée), isolé (-ée). (despre drumuri) détourné (-ée).
    laturi = pl. lavure s.f., rinзure s.f.
    lauda = louange s.f.; éloge s.m.
    lauda = vt. louer, vanter: A lăuda pe cineva louer qqn. vr. se vanter.
    laudabil = louable, méritoire.
    laudaros = vantard (-arde), hâbleur (-euse).
    laudarosenie = vantardise s.f., hâblerie s.f.
    launtric = intérieur (-eure), interne.
    laur = laurier s.m.: Cunună de lauri couronne de laurier. (în expr.) A culege lauri se couvrir de gloire (de lauriers). (bot.) datura s.m.
    laureat = lauréat (-ate).
    lautar = ménétrier s.m., violoneux s.m.
    lava = lave s.f.
    lavanda = (în expr.) Apă de lavandă eau de lavande.
    leac = remede s.m.: Leacuri băbeşti remedes de bonne femme. (în expr.) Nici de leac rien du tout, pas une goutte.
    leafa = (mai ales de muncitor) salaire s.m. (de funcţionar public) traitement s.m. (de funcţionar particular) appointements s.m.pl.
    leagan = (de adormit copiii) berceau s.m. (scrânciob) balanзoire s.f. (în expr.) Cântec de leagăn berceuse.
    leandru = laurierrose s.m.
    lebada = cygne s.m.
    lectie = lesson s.f.
    lector = (grad universitar) chargé de cours s.m. (cititor) lecteur (-trice).
    lectura = lecture s.f.
    lecui = guérir vt., vi.
    lecuire = guérison s.f.
    lefter = sans le sou, fauché (-ée).
    lega = vt. lier: A-şi lega părul cu o panglică lier ses cheveux avec un ruban. attacher: A lega câinele attacher le chien. unir: Îi leagă o veche prietenie une longue amitié les unit. nouer: A-şi lega şireturile nouer ses lacets. relier: Şosea care leagă două oraşe route qui relie deux villes. (în expr.) A lega cu sfoară ficeler. A lega pe cineva ligoter qqn. A lega o rană bander une blessure. vi. (a prinde rod) nouer. vr. se lier: A se lega printr-un jurământ se lier par un serment. se bander: A se lega la cap se bander la tête.
    legal = adj. légal (-ale; m.pl. -aux). adv. légalement.
    legaliza = légaliser, authentifier.
    legalizare = légalisation s.f., authentification s.f.
    legamânt = engagement solennel s.m., serment s.m.
    legana = vt. bercer: A legăna un copil bercer un enfant. balancer: Valurile legănau vapoarele în port les vagues balanзaient les navires au port. vr. se bercer: A se legăna cu iluzii se bercer d'illusions. (a se da în leagăn) se balancer. (în expr.) A se legăna în mers se dandiner.
    legatie = légation s.f.
    legator = (de cărţi) relieur (-eu-se).
    legatura = lien s.m., attache s.f. (boccea) balluchon s.m. (de zarzavaturi) botte s.f. (de carte) reliure s.f. (mijloc de comunicare) liaison s.f. (relaţii intre oameni) liaisons s.f.pl. (conexiune electrică) connexion s.f. (în expr.) Legătură de rudenie lien de parenté. În legătură cu en ce qui concerne.
    lege = loi s.f.
    legenda = légende s.f.
    legendar = légendaire.
    leghe = lieue s.f.
    legifera = légiférer.
    legislatie = législation s.f.
    legislativ = législatif (-ive).
    legitima = vt. établir l'identité (de qqn.). vr. présenter ses papiers.
    legitimatie = carte d'identité s.f., papiers s.m.pl.
    legiuitor = adj. législatif (-ive). s.m. législateur s.m.
    leguma = légume s.m.
    leit = identique. (în expr.) E leit tată-său il est son pere tout craché.
    lemn = bois s.m.
    lemnarie = (folosită în construcţie) charpente s.f.
    lemnos = ligneux (-euse).
    lene = paresse s.f., fainéantise s.f., oisiveté s.f.
    lenes = paresseux (-euse), fainéant (-ante), oisif (-ive).
    lenevi = paresser, fainéanter, lézarder.
    lenevie = paresse s.f., fainéantise s.f., oisiveté s.f.
    lenjereasa = lingere s.f.
    lenjerie = lingerie s.f.
    lent = adj. lent (lente). adv. lentement.
    lentila = lentille s.f.
    leoaica = lionne s.f.
    leoarca = trempé (-ée), tres mouillé (-ée), ruisselant (-ante).
    leopard = léopard s.m.
    lepada = vt. se débarraser vr.: Trebuie să lepădăm toate vechiturile astea, il faut se débarrasser de toutes ces vieilleries. vr. renier vt., abjurer vt.
    lepadatura = (stârpitură) avorton s.m. (fiinţă decăzută) crapule s.f., salaud s.m.
    lepra = (med.) lepre s.f. (fig.) canaille s.f., crapule s.f.
    lepros = (med.) lépreux (-euse).
    lesie = lessive s.f.
    lesin = évanouissement s.m.
    lesina = s'évanouir vr. (în expr.) A leşina de râs se tordre de rire.
    lesne = facilement, aisément.
    lespede = dalle s.f.
    lest = lest s.m.
    letopiset = chronique s.f.
    leu = (zool.) lion s.m. (monedă) leu s.m.
    leustean = liveche s.f.
    levantica = lavande s.f.
    lexic = lexique s.m.
    lexical = lexical (-ale, m.pl. -aux).
    leza = léser, offenser.
    leziune = lésion s.f., plaie s.f.
    liana = liane s.f.
    libarca = cafard s.m., blatte s.f.
    libelula = libellule s.f.
    liber = adj. libre. (despre ţări, popoare) indépendant (-ante). vacant (-ante): Catedră liberă chaire vacante. (în expr.) Intrare liberă entrée libre. Liber-cugetător libre penseur. Teatru în aer liber théâtre en plein air. A dormi sub cerul liber dormir а la belle étoile. Cu ochiul liber а l'oeil nu. Lovitură liberă (sport) coup franc. adv. librement.
    libera = libérer, lâcher.
    liberare = libération s.f., délivrance s.f.
    libertate = liberté s.f.
    librar = libraire s.m.
    librarie = librairie s.f.
    licari = scintiller, clignoter, luire.
    licarire = scintillement s.m.; lueur s.f.
    licean = lycéen (-enne), collégien (-ienne).
    licenta = licence s.f.
    licentia = licencier, congédier.
    licentios = licencieux (-euse).
    liceu = lycée s.m., college s.m.
    lichea = fripouille s.f., fripon (-onne).
    lichefia = liquéfier.
    lichefiere = liquéfaction s.f.
    lichen = (bot.) lichen [liken] s.m.
    lichid = liquide adj., s.m.
    lichida = liquider.
    lichidare = liquidation s.f.
    lichior = liqueur s.f.
    licitatie = vente aux encheres s.f.
    licurici = (zool.) ver luisant s.m., luciole s.f.
    lift = ascenseur s.m.
    liga = ligue s.f.
    lighean = cuvette s.f., bassine s.f.
    lighioana = (animal sălbatic) bête sauvage s.f. (pasăre de curte) volaille s.f.
    lignit = lignite s.m.
    lihnit = affamé (-ée).
    liliac = (bot.) lilas s.m. (zool.) chauve-souris (pl. chauves-souris s.f.
    liliachiu = lilas adj. invar.
    liman = (ţărm) rivage s.m. (în expr.) A ieşi la liman arriver а bon port.
    limba = (organ al gustului) langue s.f. (mijloc de comunicare) langue s.f., langage s.m., parole s.f. (de ceas) aiguille s.f. (pentru încălţat pantofi) chausse-pied s.m. (în expr.) A scoate limba tirer la langue. A aştepta cu limba scoasă attendre avec impatience. A alerga cu limba scoasă courir а perdre haleine. A trage pe cineva de limbă tirer les vers du nez а qqn.
    limbaj = langage s.m.
    limbut = bavard (-arde), loquace.
    limita = limite s.f.
    limita = (se) limiter; (se) restreindre.
    limitare = limitation s.f.; restriction s.f.
    limonada = limonade s.f.
    limpede = adj. clair (claire), pur (pure), limpide. adv. clairement, nettement, distinctement.
    limpezi = vr. (despre lichide) se clarifier. (despre cer) s'éclaircir. vt. rincer: A limpezi rufele rincer le linge. tirer au clair, éclaircir: A limpezi o situaţie éclaircir une situation.
    limpezime = clarté s.f., pureté s.f., limpidité s.f.
    limpezire = clarification s.f. (a rufelor) rinзage s.m.
    lin = adj. (despre ape) paisible, calme. (despre pante) doux (douce). adv. paisiblement; doucement.
    linge = (se) lécher, (se) pour-lécher: A-şi linge degetele s'en lécher les doigts.
    lingura = cuiller s.f. (conţinutul unei linguri) cuillerée s.f.: O lingură de cafea une cuillerée de café.
    lingurita = cuiller а café s.f., petite cuiller s.f.
    linguseala = flatterie s.f., flagornerie s.f., adulation s.f.
    lingusi = vt. flatter, flagorner. vr. (în expr.) A se linguşi pe lângă cineva flagorner qqn.
    lingusire = flatterie s.f., flagornerie s.f.
    lingusitor = flatteur (-euse), flagorneur (-euse).
    lingvist = linguiste s.m.
    lingvistic = linguistique.
    lingvistica = linguistique s.f.
    linia = régler.
    liniar = linéaire.
    liniat = réglé (-ée): Hârtie liniată papier réglé.
    linie = ligne s.f.: Linie dreaptă, curbă, frântă ligne droite, courbe, brisée. (riglă) regle s.f. (de cale ferată) voie s.f. (în expr.) În linie en ligne. În linii mari en grand.
    liniste = (tăcere) silence s.m. (calm) calme s.m., tranquillité s.f. (tihnă) repos s.m., répit s.m. (în expr.) În linişte paisiblement; calmement.
    linisti = (se) calmer, (s')apaiser.
    linistit = adj. (lipsit de zgomot) tranquille, silencieux (-euse). (calm) paisible, calme. adv. silencieusement, tranquillement. paisiblement.
    linistitor = calmant (-ante), tranquillisant (-ante).
    liniuta = tiret s.m., trait d'union s.m.
    linoleum = linoléum [linlem] s.m.
    lins = (despre păr) lisse.
    linsa = lyncher.
    linte = (bot.) lentille s.f.
    lintoliu = linceul s.m.
    lipi = vt. coller: A lipi un afiş coller une affiche. souder: A lipi o ţeavă souder un tuyau. vr. coller vi.
    lipici = colle s.f.
    lipicios = (cleios) gluant (-ante), collant (-ante).
    lipit = (cu o substanţă cleioasă) collé (-ée). (sudat) soudé (-ée). (despre case) contigu (-uë).
    lipitoare = (zool.) sangsue s.f.
    lipitura = (cu ajutorul unei materii cleioase) collage s.m. (sudură) soudure s.f.
    lipsa = (absenţă) absence s.f. manque s.m., pénurie s.f.: Lipsă de mână de lucru manque de maind'oeuvre. (scădere, imperfecţiune) lacune s.f., défaut s.m., imperfection s.f. dénuement s.m., pénurie s.f., indigence s.f. (în expr.) În lipsă de faute de. În lipsă de altceva faute de mieux.
    lipsi = vi. manquer, s'absenter vr.: Acest elev lipseşte prea mult cet éleve manque trop souvent. manquer: Ocaziile nu lipsesc les occasions ne manquent pas. manquer v. impers.: Lipsesc două pagini în cartea mea il manque deux pages dans mon livre. vr. se passer de, renoncer а: Mă lipsesc de serviciile lui je me passe de ses services.
    lira = (muz.) lyre s.f. (monedă) lire s.f.
    liric = lyrique.
    lirica = oeuvre lyrique s.f.
    lirism = lyrisme s.m.
    lirism = lyrisme s.m.
    lista = liste s.f.
    litera = lettre s.f.: Literele alfabetului les lettres de l'alphabet. (în expr.) Literă mare majuscule. Literă mică minuscule.
    literar = littéraire.
    literatura = littérature s.f.
    litigiu = litige s.m.
    litografia = lithographier.
    litografie = lithographie s.f.
    litoral = littoral s.m.
    litra = (măsură de capacitate) quart de litre s.m. (măsură de greutate) demilivre s.f., quart de kilo s.m.
    litru = litre s.m.
    liturghie = messe s.f.
    livada = (de pomi fructiferi) verger s.m.
    livid = livide, blême.
    livra = livrer.
    livrabil = livrable.
    livrare = livraison s.f.
    livrea = livrée s.f.
    livret = (în expr.) Livret militar livret militaire s.m.
    lizibil = lisible.
    liziera = lisiere s.f.
    loc = endroit s.m.: E un loc ideal pentru a instala cortul c'est un endroit idéal pour dresser la tente. place s.f.: Du-te la loc va а ta place. A rămâne pe loc rester en place. lieu s.m.: Ceremonia va avea loc mâine la cérémonie aura lieu demain. Loc de muncă lieu de travail. emplacement s.m.: S-a fixat locul noii uzine on a fixé l'emplacement de la nouvelle usine. emploi s.m., place s.f., poste s.m.: Pentru acest loc sunt mai mulţi candidaţi pour cet emploi (place), il y a plusieurs candidats. (în expr.) A muta din loc déplacer. A pune la loc remettre en place. A ţine locul cuiva remplacer qqn. A sta locului rester sur place.
    local = adj. local (-ale; m.pl. -aux). s.n. local (pl. -aux) s.m.; restaurant s.m.
    localitate = localité s.f.
    localiza = (se) localiser.
    localnic = autochtone s.m.f., aborigene s.m.
    locas = demeure s.f., logis s.m., gîte s.m.
    locatar = locataire.
    locomotie = locomotion s.f.
    locomotiva = locomotive s.f.
    locotenent = lieutenant s.m.
    loctiitor = remplaзant (-ante), suppléant (-ante).
    locui = habiter, demeurer, loger.
    locuinta = habitation s.f., demeure s.f., logement s.m.
    locuitor = habitant (-anle).
    logaritm = (mat.) logarithme s.m.
    logic = logique.
    logica = logique s.f.
    logodi = vt., vr. (se) fiancer. vr. célébrer ses fianзailles.
    logodna = fianзailles s.f.pl.
    logodnic = fiancé (-ée).
    loja = (la nivelul parterului unei săli de spectacol) baignoire s.f. (la celelalte nivele) loge s.f.
    longevitate = longévité s.f.
    longitudinal = longitudinal (-ale; m.pl. -aux).
    longitudine = longitude s.f.
    lopata = (de ridicat pământ, nisip etc.) pelle s.f. (conţinutul unei lopeţi) pelletée s.f. (vâslă) rame s.f., aviron s.m.
    lopata = ramer.
    lopatar = (vâslaş) rameur s.m.
    lot = lot s.m., parcelle s.f.
    lotca = barque de pêche s.f.
    loterie = loterie s.f.
    lotiune = lotion s.f.
    lovi = (se) frapper: O piatră a lovit oblonul une pierre a frappé le volet. (se) heurter vr., vi.: S-a lovit de un trecător il s'est heurté а un passant.
    lovitura = coup s.m.; choc s.m., heurt s.m.
    loz = billet de loterie s.m.
    lozinca = mot d'ordre s.m.
    lua = vt. prendre : A lua trenul prendre le train. emporter: A lua provizii pentru drum emporter des provisions pour le voyage. emmener: Dacă eşti liber, te iau la cinema si tu es libre, je t'emmene au cinéma. (în expr.) A lua înapoi reprendre. A lua la bătaie battre. A lua fiinţă prendre naissance. A o lua la fugă prendre la fuite. vr. (în expr.) A se lua după cineva a) pour-suivre qqn.; b) se fier aux dires de qqn. A se lua de păr se prendre aux cheveux.
    lucarna = lucarne s.f.
    luceafar = étoile du berger s.f.
    lucerna = luzerne s.f.
    luci = briller; luire.
    lucid = lucide.
    luciditate = lucidité s.f.
    lucios = brillant (-ante), luisant (-ante).
    luciu = lustre s.m., éclat s.m.
    lucra = vi. travailler. vt. confectionner: Ea îşi lucra singură rochiile elle se confectionnait toute seule les robes.
    lucrare = travail (pl. -aux) s.m.: Lucrări de construcţie travaux de construction. (studiu scris) ouvrage s.m., étude s.f. (operă) oeuvre s.f. (în expr.) Lucrare scrisă épreuve écrite.
    lucrator = ouvrier (-iere), travailleur (-euse). adj. (în expr.) Zile lucrătoare jours ouvrables.
    lucratura = exécution s.f. (fig.) manigance s.f., intrigue s.f.
    lucru = chose s.f.: Sunt prea multe lucruri în camera asta il y a trop de choses dans cette piece. (obiect) objet s.m. (lucruri personale) effets s.m.pl., affaires s.f.pl. tra-vail (pl. -aux) s.m.: Metodă de lucru méthode de travail. (în expr.) A avea de lucru avoir а faire. Zile de lucru jours ouvrables.
    lugubru = lugubre.
    lulea = pipe s.f.
    lumânare = cierge s.m., bougie s.f.
    lume = monde s.m.: La capătul lumii au bout du monde. monde s.m., gens s.pl.: Era multă lume acolo il y avait beaucoup de monde (gens). (în expr.) Cât e lumea şi pământul a) éternellement; b) jamais. A-şi lua lumea-n cap s'en aller pour toujours.
    lumina = lumiere s.f.: O rază de lumină un rayon de lumiere. (în expr.) Pe lumină en plein jour. A vedea lumina zilei voir le jour, naître. A pune în lumină mettre en évidence. A scoate la lumină tirer au clair.
    lumina = vi. briller, rayonner, luire: Soarele luminează le soleil rayonne. vr. s'illuminer: Ochii i se luminară de bucurie ses yeux s'illuminerent de joie. (în expr.) Se luminează de ziuă le jour se leve. vt. éclairer: Farurile luminează şoseaua les phares éclairent la route.
    luminat = éclairage s.m.
    luminis = clairiere s.f.
    luminos = lumineux (-euse): Punct luminos point lumineux. (plin de lumină) clair (claire): O încăpere luminoasă une piece claire.
    luminozitate = luminosité s.f.
    luna = (astru) lune s.f. (lună calendaristică) mois s.m. (în expr.) A fi căzut din lună être tombé des nues.
    lunar = adj. mensuel (-elle). adv. mensuellement.
    lunatic = somnambule, lunatique. capricieux (euse), fantasque.
    lunca = prairie au bord d'une riviere s.f. boqueteau s.m.; saulaie s.f.
    luneca = glisser.
    lunecare = glissement s.m.
    lunecos = glissant (-ante).
    lunecus = (polei) verglas s.m. (gheţuş) glissoire s.f.
    luneta = lunette s.f.
    lung = adj. long (-gue). adv. longuement. s.n. (în expr.) De-a lungul le long de. În lung şi în lat en long et en large.
    lungan = échalas s.m., perche s.f.
    lungi = vt. allonger, rallonger: A lungi o fustă allonger une jupe. prolonger: A lungi o discuţie prolonger un entretien. (în expr.) A lungi pasul allonger le pas. vr. s'étendre, s'allonger: El s-a lungit pe pat il s'est étendu sur le lit.
    lungime = longueur s.f.
    lungit = (culcat) couché (-ée), étendu (-ue). (prelungit) allongé (-ée), rallongé (-ée).
    lunguiet = oblong (-gue).
    luni = lundi s.m.
    luntras = batelier s.m.
    luntre = barque s.f., canot s.m,.
    lup = loup s.m. (în expr.) Vorbeşti de lup şi lupul la uşă quand'on parle du loup, on en voit la queue.
    lupa = loupe s.f.
    lupoaica = louve s.f.
    lupta = lutter, combattre.
    lupta = lutte s.f., combat s.m., bataille s.f.
    luptator = combattant (-ante).
    lustra = lustre s.m.
    lustragiu = cireur (de bottes) s.m.
    lustru = éclat s.m., brillant s.m.
    lustrui = polir.
    lut = argile s.f., terre glaise s.f.
    lutru = loutre s.f.
    lux = luxe s.m.
    luxa = luxer.
    luxatie = luxation s.f.
    luxos = luxueux (-euse).
    luxuriant = luxuriant (-ante).
    mac = (de grădină) pavot s.m. (de câmp) coquelicot s.m.
    macabru = macabre.
    macar = au moins: Dacă, măcar, ar fi venit la timp si, au moins, il était arrivé а temps. (în expr.) Măcar că bien que, quoique.
    macara = grue s.f.
    macaroane = pl. macaronis s.m.pl.
    macaz = aiguille s.f.
    macedonean = macédonien (-ienne). s.m.f. (cu maj.).
    macel = carnage s.m., boucherie s.f.
    macelar = boucher s.m.
    macelari = massacrer.
    macelarie = boucherie s.f.
    macera = macérer.
    maceratie = macération s.f.
    maces = églantier s.m.
    macheta = maquette s.f.
    machia = (se) maquiller.
    machiaj = maquillage s.m.
    macina = moudre: A măcina cafea moudre du café.
    macinare = mouture s.f.
    macinat = moulu (-ue): Cafea măcinată café moulu.
    maciuca = massue s.f.
    macris = oseille s.f.
    maculator = brouillon s.m., cahier brouillon s.m.
    maculatura = maculature s.f.
    madrigal = madrigal (pl. -aux) s.m.
    maduva = moelle [mwal] s.f.
    maestru = maître s.m.
    magar = (zool.) âne s.m., (fam.) baudet s.m. (fig.) mufle s.m.
    magarie = muflerie s.f., goujaterie s.f., grossiereté s.f.
    magarus = ânon s.m., bourriquet s.m.
    magazie = remise s.f., dépôt s.m., magasin s.m.
    magazin = (prăvălie mare) magasin s.m. (revistă ilustrată) magazine s.m.
    magaziner = magasinier s.m.
    maghernita = masure s.f., taudis s.m.
    maghiran = marjolaine s.f.
    magic = magique. (fig.) enchanteur (-teresse).
    magician = magicien (-ienne), enchanteur (-teresse).
    magie = magie s.f. (fig.) enchantement s.m.
    magistral = adj. magistral (-ale; m.pl. -aux). adv. magistralement.
    magistrala = avenue s.f.
    magistrat = magistrat s.m., juge s.m.
    magiun = marmelade de prunes s.f.
    magnet = aimant s.m.
    magnetic = magnétique.
    magnetism = magnétisme s.m.
    magnetiza = aimanter, magnétiser. (fig.) magnétiser, fasciner.
    magnetofon = magnétophone s.m.
    magnific = adj. magnifique. adv. magnifiquement.
    magnolie = magnolia s.m.
    maguli = flatter.
    magulitor = adj. flatteur (-euse). adv. flatteusement.
    magura = tertre s.m.; colline s.f.
    mahala = faubourg s.m.; banlieue s.f.
    mahalagioaica = faubourienne s.f., commere s.f., banlieusarde s.f.
    mahalagism = (expresie vulgară) expression vulgaire. (bârfeală) commérage s.m.
    mahalagiu = faubourien s.m., banlieusard s.m.
    mahmur = (indispus) indisposé (-ée), grognon (-onne).
    mâhni = chagriner, affliger.
    mâhnire = chagrin s.m., affliction s.f.
    mâhnit = chagriné (-ée), affligé (-ée).
    mahon = acajou s.m.
    mai = plus: E mai îndemânatic decât tine il est plus habile que toi. plus (precedat de le, la, les, formează superlativul relativ): E cel mai rapid automobil c'est la voiture la plus rapide. (în propoziţiile negative) plus: El nu va mai veni il ne viendra plus. encore: Mai trăieşte? est-ce qu'il est encore en vie? presque: Mai toţi erau acolo presque tous étaient lа. (în expr.) Mai bun meilleur. Cel mai bun le meilleur. Mai înainte avant, auparavant. Mai e vorbă? certainement, cela va sans dire. Mai întâi d'abord. Mai apoi ensuite. mai s.m. mai s.m.: Întâi Mai le Premier Mai.
    maica = (mamă) mere s.f. (femeie în vârstă) petite mere. (călugăriţă) religieuse s.f., nonne s.f.
    maidan = terrain vague s.m.
    maiestate = majesté s.f.
    maiestrie = (iscusinţă) maîtrise s.f.
    maiestuos = majestueux (-euse).
    maimuta = singe s.m., guenon s.f.
    maimutareala = singerie s.f.
    maimutari = vt. singer. vr. faire des singeries.
    mâine = demain: Pe mâine а demain.
    maioneza = mayonnaise s.f.
    maior = commandant s.m.
    maiou = maillot de corps s.m., tricot s.m.
    major = majeur (-eure). (în expr.) Stat-major état major.
    majora = majorer, augmenter.
    majorare = majoration s.f., augmentation s.f., hausse s.f.
    majorat = majorité s.f.
    majoritar = majoritaire.
    majoritate = majorité s.f.
    majuscula = majuscule s.f.
    mâl = limon s.m., vase s.f.
    mal = (ţărm maritim) bord s.m.; rivage s.m. (al unui lac) rive s.f., rivage s.m. (al unui curs de apă) rive s.f., berge s.f.
    malai = farine de maïs s.f.
    malaiet = (despre fructe) blet (blette).
    malaxor = malaxeur s.m.
    maldar = tas s.m., monceau s.m., amas s.m.
    maleabil = malléable.
    maleabilitate = malléabilité s.f.
    maltrata = maltraiter, molester.
    malura = nielle s.f.
    mama = mere s.f.; maman s.f. (în expr.) Mamă-mare grand-mere (pl. grands-meres) s.f.
    mamaliga = polenta s.f.
    mamifer = mammifere s.m.
    mamut = mammouth s.m.
    mâna = main s.f. (în expr.) De mâna întâi de premier ordre. A ţine ceva în mână tenir qqch. а la main. A da cuiva o mână de ajutor donner а qqn. un coup de main. A pune mână de la mâna se cotiser. A fi mână spartă être panier percé. O mână de oameni une poignée d'hommes. O strângere de mână une poignée.
    mâna = mener, conduire.
    mana = (boală a vegetalelor) rouille s.f. (belşug, abundenţă) abondance s.f.
    manastire = monastere s.m., couvent s.m.
    mânca = manger. (despre insecte, paraziţi) piquer. démanger vi.: Îl mănâncă pielea la peau lui démange. ronger: Stofă mâncată de molii étoffe rongée par les mites. (în expr.) A mânca pe cineva din ochi couver qqn. des yeux.
    mâncacios = gourmand(-ande), glouton (-onne).
    mâncare = plat s.m.: O mâncare de cartofi un plat de pommes de terre. (la pl.) mets s.m.pl.: Mâncăruri alese des mets délicats. manger s.m.
    mâncarime = démangeaison s.f.
    mandarina = mandarine s.f.
    mandat = (împuternicire) mandat s.m. (cu determinări) Mandat poştal mandatposte. Mandat de arestare mandat d'arrêt.
    mandolina = mandoline s.f.
    mândri = (a fi mândru) être fier. (a se făli) s'enorgueillir. (a se îngâmfa) se rengorger.
    mândrie = fierté s.f., orgueil s.m.
    mândru = (plin de încredere) fier (fiere). (trufaş) orgueilleux (-euse), hautain (-aine). (falnic) magnifique.
    mâneca = manche s.f. (în expr.) A o băga pe mânecă être dans ses petits souliers.
    manechin = mannequin s.m.
    manej = manege s.m.
    mâner = manche s.m.
    maneta = manette s.f.
    manevra = manoevre s.f.
    manevra = manoeuvrer.
    mângâia = caresser, cajoler, câliner. (a linişti, a consola) apaiser; consoler. vr. se consoler.
    mângâiere = (dezmierdare) caresse s.f., cajolerie s.f., câlinerie s.f. (încurajare, consolare) encouragement s.m., consolation s.f.
    mângâietor = caressant (-ante). (consolator) consolateur (-trice).
    mangal = charbon de bois s.m.
    mânia = (se) mettre en colere, (s')irriter.
    maniac = maniaque.
    manichiura = soin des ongles des mains s.m. (în expr.) A-şi face manichiura se faire les ongles.
    manichiurista = manucure s.m.f.
    manie = manie s.f.
    mânie = colere s.f., courroux s.m.
    maniera = maniere s.f. (în expr.) De aşa manieră de telle maniere.
    manifest = manifeste s.m.
    manifesta = manifester.
    manifestant = manifestant (-ante).
    manifestare = manifestation s.f.
    manifestatie = manifestation s.f., démonstration s.f.
    mânios = emporté (-ée), violent (-ente).
    manipula = manipuler.
    manivela = manivelle s.f.
    mânji = (se) souiller, (se) salir.
    manometru = manometre s.m.
    manopera = main d'oeuvre: Cheltuieli de manoperă frais de main d'oeuvre.
    manos = (despre pământ) fertile. (despre ocupaţii) lucratif (-ive).
    mansarda = mansarde s.f.
    manseta = manchette s.f.
    manson = manchon s.m.
    manta = manteau (pl. -x) s.m. (manta militară) capote s.f.
    mantou = manteau (pl. -x) s.m.
    mântuiala = (în expr.) De mântuială superficiellement.
    manual = manuel (-elle): Lucru manual travail manuel. s.n. manuel s.m.
    manufactura = manufacture s.f.
    mânui = manier.
    mânuire = maniement s.m.
    manunchi = (de flori) bouquet s.m. (de zarzavat, paie) botte s.f. (de crengi) fagot s.m.
    manusa = gant s.m.
    manuscris = manuscrit s.m.
    mânz = poulain s.m.
    mapa = (de birou) sous-main s.m. (servietă) serviette s.f. (pentru hârtii, corespondenţă oficială) portefeuille s.m.
    mar = (pomul) pommier s.m. (fructul) pomme s.f.
    maracine = ronce s.f. (spin) épine s.f.
    maracinis = ronceraie s.f., broussailles s.f.pl.
    mârâi = grogner.
    mârâit = grognement s.m.
    marama = voile paysan s.m.
    marar = fenouil s.m.
    marca = marquer.
    marca = (de fabrică) marque s.f. (poştală) timbre-poste (pl. timbres-poste) s.m.
    marchiz = marquis s.m.
    marchiza = marquise s.f.
    mare = grand (grande): O mare uzină une grande usine. (în expr.) A se face mare grandir. În ziua mare en plein jour. A vorbi în gura mare parler а haute voix. Cât e ziua de mare tout le long de la journée. Frate mai mare frere aîné.
    mare = mer s.f.: A-şi petrece vara la mare passer l'été au bord de la mer. (în expr.) A promite marea cu sarea promettre monts et merveilles.
    maree = marée s.f.
    maresal = maréchal (pl. -aux) s.m.
    maret = grandiose, magnifique.
    maretie = grandeur s.f., magnificence s.f.
    marfa = marchandise s.f.
    marfar = train de marchandises s.m.
    margareta = marguerite s.f.
    margarina = margarine s.f.
    margaritar = (perlă) perle s.f. (bot.) muguet s.m.
    margea = perle de verre s.f.
    margean = corail (pl. -aux) s.m.
    marginal = marginal (-ale; m.pl. -aux).
    marginas = périphérique.
    margine = bord s.m.: Marginea şoselei le bord de la route. marge s.f.: A lăsa o margine laisser une marge. (limită) limite s.f., borne s.f.: Fără margini sans bornes. (cu determinări) Marginea pădurii la lisiere de la forêt.
    margini = vr. (a se învecina) être limité (borné) v. pasiv. (a se rezuma, a se limita) se borner, se limiter. vt. borner: Drum care mărgineşte o vie chemin qui borne une vigne. (a îngrădi) clôturer.
    marginit = limité (-ée), restreint (-einte). (despre oameni) borné (-ée).
    mari = augmenter: A mări salariile augmenter les salaires. accroître: A mări producţia accroître la production. agrandir: A mări o fotografie agrandir une photo. vr. grandir vi.: Copiii se măresc les enfants grandissent. s'agrandir: Oraşul s-a mărit la ville s'est agrandie.
    marime = grandeur s.f., grosseur s.f.
    marin = marin (-ine).
    marina = marine s.f.
    marinar = (pe vase maritime) matelot s.m,., marin s.m. (pe vase fluviale) marinier s.m.
    marinat = (culin.) mariné (-ée).
    marinata = (culin.) (sosul) marinade s.f. (în expr.) Marinată de peşte du poisson mariné.
    marinimie = générosité s.f.
    marinimos = généreux (-euse), magnanime.
    marioneta = marionnette s.f., pantin s.m.
    marire = agrandissement s.m., accroissement s.m., augmentation s.f.
    marisor = assez grand (-ande), grandelet (-ette).
    marita = se marier (cu prep. а sau avec), épouser vt.
    maritim = maritime.
    maritis = mariage s.m.
    marmelada = marmelade s.f.
    marmura = marbre s.m.
    maro = marron adj. invar.
    marochinarie = maroquinerie s.f.
    mars = s.n. marche s.f. interj. (în expr.) înainte marş! en avant, marche!
    mârsav = infâme, vil (-ile).
    mârsavie = infamie s.f., vilenie s.f.
    marti = mardi s.m.
    martial = martial (-ale; m. pl. -aux).
    martie = mars s.m.
    martir = martyr.
    martisor = breloque s.f. (offerte aux femmes au début du mois de mars).
    mârtoaga = haridelle s.f.
    martor = témoin s.m.
    marturie = témoignage s.m., preuve s.f.
    marturisi = avouer, reconnaître: Şia mărturisit vina il a avoué son tort. (a destăinui) confesser.
    marturisire = aveu s.m.
    marunt = adj. menu (-ue): Bani mărunţi menue monnaie. (despre oameni) menu (-ue), de petite taille. fin (fine): Pulbere măruntă poudre fine. (despre paşi) petit (-ite). adv. fin; menu: A măcina mărunt moudre fin.
    maruntaie = entrailles s.f. pl.
    maruntis = (lucru mărunt, fără valoare) bagatelle s.f., riens s.m.pl. (bani mărunţi) menue monnaie s.f.
    marxism = marxisme s.m.
    masa = masser.
    masa = masă s.f. table s.f.: A pune masa mettre la table. repas s.m.: A lua masa prendre le repas. (în expr.) Înainte de masă le matin. După-masă l'apres-midi. Casă şi masă le vivre et le coucher. masă s.f. masse s.f.: Organizaţie de masă organisation de masse.
    masacra = massacrer.
    masacru = massacre s.m.
    masaj = massage s.m.
    masca = vt. masquer. (a ascunde) cacher. vr. mettre un masque.
    masca = masque s.m.
    mascarici = bouffon s.m.
    mascul = mâle s.n.
    masculin = masculin (-ine).
    masea = molaire s.f., dent s.f.
    masina = machine s.f.: Maşină cu aburi machine а vapeur. (cu determinări) Maşină de scris machine а écrire. Maşină de gătit cuisiniere. Maşină de cusut machine а coudre. (automobil) voiture s.f., automobile s.f., auto s.f.
    masinarie = machinerie s.f. mécanisme s.m.
    masinatie = machination s.f., manigance s.f.
    masiv = adj. massif (-ive). s.n. massif s.m.
    maslin = olivier s.m.
    maslina = olive s.f.
    masliniu = olivâtre.
    maslui = piper: A măslui cărţi de joc piper des cartes. (a trişa) tricher. (a falsifica) fausser.
    mastodont = mastodonte s.m.
    masura = mesure s.f. (în expr.) Pe măsură ce а mesure que, au fur et а mesure que. A fi în măsură să être а même de.
    masura = (se) mesurer. (în expr.) A măsura pe cineva din cap până-n picioare toiser qqn. A se măsura din ochi se toiser.
    masurat = mesuré (-ée). (moderat, cumpătat) modéré (-ée), pondéré (-ée). (în expr.) Cu paşi măsuraţi а pas comptés.
    masuratoare = mesurage s.m.
    mat = adj. mat (mate): Ten mat teint mat. s.n. (la jocul de şah) mat adj. invar., s.m.
    mat = (la animale) boyau (pl. -aux) s.m. (la oameni) intestin s.m.
    mâta = chat s.m. (în expr.) Mâţa blândă zgârie rău il n'y a pire eau que l'eau qui dort. A trage mâţa de coadă tirer le diable par la queue.
    matase = soie s.f.
    matasos = soyeux (-euse).
    matca = (albie de râu) lit s.m. (albină femelă) reine s.f. (de chitanţier, registru) souche s.f.
    matelot = matelot s.m.
    matematic = mathématique.
    matematica = mathématique s.f.
    matematician = mathématicien (-ienne).
    material = adj. matériel (-ielle). s.n. matériel s.m.: Material rulant matériel roulant. matériau s.m.: Piatra e un material de construcţie la pierre est un matériau de construction (la pl.) matériaux s.m.pl.
    materialism = matérialisme s.m.
    materialist = matérialiste.
    materializa = (se) matérialiser.
    materie = matiere s.f.: Materie primă matiere premiere. matiere s.f., objet d'étude s.m.: Materii de examen matieres d'examen. (în. expr. ) În materie de en matiere de. Tablă de materii table des matieres.
    matern = maternel (-elle).
    maternitate = maternité s.f.
    matinal = matinal (-ale; m.pl. -aux).
    matineu = matinée s.f.
    matraguna = belladone s.f.
    matreata = pellicules s.f.pl.
    matricola = matricule s.f.
    matrimonial = matrimonial (-ale; m.pl. -aux).
    matrita = (în industrie) matrice s.f. (pentru maşina de scris) stencil [stεnsil] s.m.
    matur = mûr (mûre), adulte: Un om matur un homme mûr.
    matura = balayer.
    matura = balai s.m.
    maturatoare = (mecanică) balayeuse mécanique s.f.
    maturator = balayeur (-euse).
    maturitate = maturité s.f.
    maturiza = devenir mûr vi., arriver а l'âge mûr vi.
    maturizare = maturation s.f.
    matusa = tante s.f.
    mausoleu = mausolée s.m.
    maxilar = maxillaire s.m., mâchoire s.f.
    maxim = maximum [maksi-mm] s.m. (în expr.) La maxim au maximum. adj. maxim (la fem. maximum, maxima; la pl. maximums, maxima): Tensiune maximă tension maximum (maxima). Preţuri maxime prix maximums (maxima).
    maxima = maxime s.f.
    maximal = maximal (-ale; m. pl. -aux).
    maximum = maximum [maksi-mm] s.m. adv. au maximum: În maximum două ore dans deux heures au maximum.
    mazare = petits pois s.m.pl.
    mazariche = (precipitaţie atmosferică) grésil s.m.
    mâzgali = griffonner, gribouiller.
    mâzgalitura = griffonnage s.m., gribouillage s.m.
    meandru = méandre s.m.
    mecanic = adj. mécanique. adv. mécaniquement. s.m. mécanicien s.m.
    mecanica = mécanique s.f.
    mecanism = mécanisme s.m.
    mecaniza = mécaniser.
    mecanizare = mécanisation s.f.
    meci = match [mat∫] s.m.
    medalie = médaille s.f.
    medalion = médaillon s.m.
    median. = adj. médian (-ane). s.f. (mat.) médiane s.f.
    mediator = médiateur (-trice).
    medic = médecin s.m.
    medical = médical (-ale; m. pl. -aux).
    medicament = médicament s.m.
    medicina = médecine s.f.
    medicinal = médicinal (-ale; m.pl. -aux).
    medicinist = étudiant (-ante) en médecine.
    medie = moyenne s.f.
    medieval = médiéval (-ale; m.pl. -aux).
    mediocritate = médiocrité s.f.
    mediocru = médiocre.
    medita = vi. méditer, réfléchir. vt. donner des répétitions.
    meditare = méditation s.f., réflexion s.f.
    meditatie = (meditare) méditation s.f., réflexion s.f. (lecţie particulară) répétition s.f., leзon particuliere. (în expr.) A da meditaţii donner des répétitions.
    meditativ = méditatif (-ive), pensif (-ive).
    meditator = répétiteur (-trice).
    mediu = moyen (-enne). s.n. milieu s.m.; environnement s.m.
    meduza = méduse s.f.
    megafon = mégaphone s.m., porte-voix s.m.. invar.
    megaloman = mégalomane.
    megalomanie = mégalomanie s.f.
    mei = (bot.) millet s.m.
    melancolic = adj. mélancolique. adv. mélancoliquement.
    melancolie = mélancolie s.f.
    melc = (cu cochilie) escargot s.m., colimaзon s.m. (fără cochilie) limace s.f. (în expr.) A merge ca melcul avancer а pas de tortue.
    meleag = (la pl.) contrée s.f., pays s.m.; parages s.m.pl.
    melodie = mélodie s.f.
    melodios = mélodieux (-euse).
    melodrama = mélodrame s.m.
    meloman = mélomane.
    membrana = membrane s.f.
    membru = membre s.m.: Membrele inferioare les membres inférieurs.
    memora = mémoriser; apprendre par coeur.
    memorabil = mémorable.
    memorie = mémoire s.f.
    memoriza = mémoriser.
    memorizare = mémorisation s.f.
    menaj = ménage s.m.
    menaja = (se) ménager.
    menajament = ménagement s.m.
    menajerie = ménagerie s.f.
    menghina = étau s.m.
    menire = (misiune) mission s.f., tâche s.f. (chemare) vocation s.f.; destin s.m.
    menit = destiné (-ée), voué (-ée).
    meniu = menu s.m. (listă de mâncăruri) carte s.f.
    mentalitate = mentalité s.f.
    mentine = maintenir.
    mentiona = mentionner.
    mentiune = mention s.f.
    menuet = menuet s.m.
    mercenar = mercenaire s.m.
    mercerie = mercerie s.f.
    mereu = toujours; sans cesse.
    merge = aller: Mergem la teatru nous allons au théâtre. marcher: Copil care începe să meargă enfant qui commence а marcher. (despre mijloace de locomoţie) rouler: Acest automobil merge bine cette voiture roule bien. venir, accompagner vt.: Merg cu voi je viens avec vous; je vous accompagne. (despre mecanisme) marcher. (în expr.) A merge pe jos aller а pied. A merge înapoi reculer. A merge înainte avancer. A merge la cineva se rendre chez qqn. Cum mai merge? comment зa va? Cu mine nu-ţi merge avec moi зa ne prend pas. Treacă-meargă passe encore. Lucrurile merg strună tout va comme sur des roulettes.
    meridian = méridien s.m.
    meridional = méridional (-ale; m.pl. -aux).
    merinde = vivres s.m.pl.
    merit = mérite s.m.
    merita = mériter.
    mers = (mers pe jos) marche s.f. (fel de a merge) démarche s.f. (fig.) évolution s.f.: Mersul evenimentelor l'évolution des événements. (în expr.) Mersul trenurilor l'indicateur des chemins de fer.
    mesada = doublure de fourrure s.f.
    mesager = messager s.m.
    mesagerie = messagerie s.f.
    mesaj = message s.m.
    meschin = mesquin (-ine).
    meschinarie = mesquinerie s.f.
    meserias = artisan s.m.
    meserie = métier s.m.
    mesteacan = bouleau s.m.
    mesteca = (în gură) mâcher; mastiquer. (a amesteca) mélanger, mêler.
    mestecanis = boulaie s.f.
    mester = adj. adroit (-oite), habile. s.m. contremaître s.m.; ouvrier qualifié.
    mesteri = bricoler.
    mestesug = métier s.m. (îndeletnicire) occupation s.f. (pricepere, îndemânare) art s.m., adresse s.f., habileté s.f.
    mestesugar = artisan s.m.
    mestesugaresc = artisanal (-ale; m.pl. -aux).
    mestesugi = ciseler, travailler artistement.
    metabolism = métabolisme s.m.
    metafizic = métaphysique.
    metafora = métaphore s.f.
    metal = métal (pl. -aux) s.m.
    metalic = métallique.
    metalurgic = métallurgique.
    metalurgie = métallurgie s.f.
    metalurgist = métallurgiste s.m.
    metamorfoza = métamorphose s.f.
    metamorfoza = (se) métamorphoser.
    meteahna = (defect) défaut s.m. (boală, infirmitate) maladie s.f.; infirmité s.f.
    meteorit = météorite s.m.
    meteorolog = météorologue s.m.
    meteorologie = météorologie s.f.
    meterez = (partea de sus a unui turn de apărare) créneau s.m. (deschizătură de tragere) machicoulis s.m., meurtriere s.f. (întăritură) rempart s.m., parapet s.m.
    meticulos = méticuleux (-euse).
    meticulozitate = méticulosité s.f.
    metoda = méthode s.f.
    metodic = adj. méthodique. adv. méthodiquement.
    metodica = méthodologie s.f.
    metraj = métrage s.m.
    metronom = métronome s.m.
    metropola = métropole s. f.
    metru = metre s.m.
    meu (mea, mei, mele) = adj. pos. mon (ma, mes): Caietul meu mon cahier. а moi: E caietul meu c'est mon cahier а moi. pron. pos. le mien (la mienne, les miens, les miennes): Maşina lui e mare, dar a mea e mai rapidă sa voiture est grande, mais la mienne est plus rapide. а moi: Această carte e a mea ce livre est а moi.
    mexican = adj. mexicain (-aine). s.m.f. (cu maj.).
    mezelar = charcutier s.m.
    mezelarie = charcuterie s.f.
    mezeluri = charcuterie s.f.
    mezin = benjamin [bßЏamß] (-ine); cadet (-ette).
    mi = (muz.) mi s.m.
    miazanoapte = nord s.m.
    miazazi = sud s.m.; midi s.m.
    mic = petit (-ite). (scund) de petite taille. insignifiant (-ante): O mică greşeală une faute insignifiante. (în expr.) Literă mică minuscule. De mic des l'enfance. Mic la suflet mesquin. Fratele meu mai mic mon frere cadet.
    mica = mica s.m.: O placă de mică une plaque de mica.
    micime = petitesse s.f.
    microb = microbe s.m.
    microbian = microbien (-ienne).
    microfon = microphone s.m.
    micrometru = micrometre s.m.
    micron = micron s.m.
    microscop = microscope s.m.
    microscopic = microscopique.
    microsion = microsillon s.m.
    micsora = (s')amoindrir, diminuer vt., vi., rapetisser vt., vi.
    micsorare = amoindrissement s.m., diminution s.f., rapetissement s.m.
    micsunea = (bot.) violette s.f.
    mie = num. card. mille.
    miel = agneau s.m.
    miercuri = mercredi s.m.
    miere = miel s.m.
    mierla = merle s.m.
    mieros = mielleux (-euse), onctueux (-euse); hypocrite.
    mieuna = miauler.
    mieunat = miaulement s.m.
    miez = (de fruct zemos) pulpe s.f. (de nucă) amande s.f. (de pâine) mie s.f. (fig.) coeur s.m., centre s.m. (în expr.) Miezul nopţii minuit. În miezul iernii au coeur de l'hiver.
    migala = travail minutieux s.m; fignolage s.m.
    migalos = adj. (despre oameni) méticuleux (-euse). (despre lucruri) minutieux (-euse). adv. minutieusement.
    migdal = amandier s.m.
    migdala = amande s.f.
    migratiune = migration s.f.
    migrena = migraine s.f.
    miime = millieme s.m.
    miji = poindre: Mijeşte de ziuă l'aube commence а poindre.
    mijloc = milieu s.m.: Mijlocul străzii le milieu de la rue. (talie) taille s.f. moyen s.m.: El a găsit mijlocul de a reuşi il a trouvé le moyen de réussir. (în expr.) în mijlocul curţii au milieu de la cour. În mijlocul lor parmi eux. În mijlocul verii au coeur de l'été. E ceva la mijloc il y a anguille sous roche. Mijloace de trai ressources.
    mijlocas = (sport) demi s.m.
    mijloci = servir d'intermediaire.
    mijlocire = entremise s.f., intercession s.f.
    mijlocitor = intermédiaire s.m.
    mijlociu = adj. moyen (-enne).
    milã = s.f. pitié s.f., compassion s.f. s.f. mille s.m.: Milã marinã mille marin.
    milenar = millénaire.
    mileniu = millénaire s.m.
    miliard = num. card. milliard s.m.
    miliardar = milliardaire.
    miligram = milligramme s.m.
    milimetric = millimétrique.
    milimetru = millimetre s.m.
    milion = num. card. million s.m.
    milionar = millionnaire.
    milita = militer.
    militant = militant (-ante).
    militar = militaire.
    militãresc = militaire.
    militãreºte = militairement.
    militãrie = service militaire s.m.
    miliþian = agent de police s.m.
    miliþie = police s.f.
    milivolt = millivolt s.m.
    milog = mendiant (-ante).
    milogealã = (rugãminte stãruitoare) supplication s.f., imploration s.f. (cerºetorie) mendicité s.f.
    milogi = (a se ruga de cineva) supplier (qqn.) vt., implorer (a cerºi) mendier.
    milos = (compãtimitor) compatissant (-ante). (binefãcãtor, darnic) charitable.
    milostiv = (milos) charitable. (binevoitor) bienveillant (-ante), clément (-ente).
    milostivi = s'apitoyer (cu prep. sur): Se milostivi de aceºti copii orfani il s'apitoya sur ces orphelins.
    mima = mimer.
    mimetism = mimétisme s.m.
    mimicã = mimique s.f.
    mimozã = mimosa s.m.
    minã = mine s.f.
    mina = miner.
    mincinos = adj. (despre oameni) menteur (-euse). (despre acte, mãrturii) mensonger (-ere), trompeur (-euse). s.m.f. menteur (-euse).
    minciuna = mensonge s.m. (în expr.) Ce-i în mână nu-i minciună un tiens vaut mieux que deux tu l'auras.
    miner = mineur s.m.
    mineral = adj. minéral (-ale; m. pl. -aux). s.n. minéral (pl. -aux) s.m.
    minereu = minerai s.m.
    minge = (mică) balle s.f.: Minge de tenis balle de tennis. (mare) ballon s.m. (în expr.) A se juca cu mingea jouer а la balle.
    miniatura = miniature s.f.
    minier = minier (-iere).
    minim = minimum [minimm] (pl. minimums, minima) s.m. adj. minime.
    minimal = minimal (-ale; m. pl. -aux).
    minimaliza = minimiser.
    minister = ministere s.m.
    ministerial = ministériel(-ielle).
    ministru = ministre s.m.
    minor = mineur(-eure).
    minoritate = minorité s.f.
    mintal = mental (-ale; m. pl. -aux).
    minte = esprit s.m., intelligence s.f.: Are mintea ageră il a l'esprit vif. (judecată sănătoasă) bon sens s.m., sagesse s.f. (în expr.) A-şi pierde minţile a) perdre la tête; b) devenir fou. A nu fi în toate minţile être toqué. A ţine minte ne pas oublier. A învăţa minte pe cineva faire entendre raison а qqn. A scoate din minţi tourner la tête.
    minti = mentir vi.: A minţi pe cineva mentir а qqn.
    minuna = (s')émerveiller.
    minunat = adj. merveilleux (-euse). adv. merveilleusement.
    minunatie = merveille s.f.
    minune = merveille s.f: Cele şapte minuni ale lumii les sept merveilles du monde. (miracol) miracle s.m. (în expr.) Copil minune enfant prodige. De minune admirablement, merveilleusement. Ca prin minune comme par miracle.
    minus = adv. (mai puţin, fără) moins. s.n. (mat.) moins. (deficit, lipsă) déficit s.m., manque s.m.
    minuscul = minuscule.
    minut = minute s.f.
    minutios = adj. (despre oameni) méticuleux (-euse). (despre lucruri, acţiuni) minutieux (-euse). adv. minutieusement.
    minutiozitate = méticulosité s.f.; minutie s.f.
    miop = myope.
    miopie = myopie s.f.
    miorlai = (despre pisici) miauler.
    miorlait = miaulement s.m.
    mira = s'étonner.
    miracol = miracle s.m.
    miraculos = miraculeux (-euse), merveilleux (-euse).
    miraj = mirage s.m.
    mirare = étonnement s.m. (în expr.) De mirare că c'est étonnant que.
    mire = marié s.m.
    mireasa = mariée s.f.
    mireasma = parfum s.m., effluve s.m.; arôme s.m.
    miriste = chaume s.m.; éteule s.f.
    mirodenie = aromate s.m., épice s.m.
    mironosita = (ironic) sainte nitouche s.f.
    miros = odeur s.m.: Un miros plăcut une odeur agréable. (simţ) odorat s.m.
    mirosi = vi. sentir: Trandafirul miroase frumos la rose sent bon. Miroase a mucegai cela sent le moisi. vt. sentir: A mirosi o floare sentir une fleur. (a presimţi, a bănui) flairer.
    mirositor = odorant (-ante), parfumé (-ée).
    misca = vi., vr. bouger vi.: Nu mişca! ne bouge pas! Frunzele abia se mişcă les feuilles des arbres bougent а peine. vt. bouger, déplacer: A mişca capul bouger la tête. émouvoir: M-a mişcat gestul lui son geste m'a ému.
    miscare = mouvement s.m. (în expr.) Mişcarea muncitorească le mouvement ouvrier. A se pune în mişcare se mettre en branle.
    miscat = (emoţionat) ému (-ue), touché (-ée).
    miscator = (emoţionant) émouvant (-ante), touchant (-ante).
    misel = infame, ignoble.
    miselesc = infame, odieux (-euse).
    miseleste = odieusement, lâchement.
    miselie = infamie s.f.
    misiune = mission s.f. (delegaţie) délégation s.f.
    mister = mystere s.m.
    misterios = mystérieux (-euse).
    mistic = mystique.
    misticism = mysticisme s.m.
    mistifica = mystifier.
    mistificare = mystification s.f.
    mistret = sanglier s.m
    mistrie = truelle s.f.
    mistui = vt. (a digera) digérer. (a nimici) détruire : Incendiul a mistuit pădurea l'incendie a détruit la forêt. vr. (a se chinui sufleteşte) se consumer, se tourmenter.
    mistuitor = (despre pasiuni) dévorant (-ante). (nimicitor) destructeur (-trice).
    misuna = fourmiller, grouiller.
    mit = mythe s.m.
    mita = pot-de-vin (pl. pots-de-vin) s.m. (în expr.) A da mită graisser la patte.
    miting = meeting [mitiђ] s.m.
    mititel = adj. (gingaş, drăguţ) mignon (-onne). s.m. (culin.) sorte de saucisson grillé.
    mitocan = malotru (-ue), mufle s.m., goujat s.m.
    mitocanesc = grossier (-ere), vulgaire.
    mitocanie = grossiereté s.f., goujaterie s.f.
    mitologie = mythologie s.f.
    mitraliera = mitrailleuse s.f.
    mitropolie = église métropolitaine s.f.
    mitui = graisser la patte.
    mixt = mixte.
    miza = miser.
    miza = mise s.f., enjeu s.m.
    mizantrop = misanthrope s.m.
    mizerabil = infame, misérable.
    mizerie = misere s.f.
    mladios = (suplu, flexibil) souple, flexible. (despre oameni) malléable.
    mlastina = marais s.m.; marécage s.m.
    mlastinos = marécageux (-euse).
    moale = mou (mol înaintea unei vocale sau a unui h mut; fem. molle): Brânză moale fromage mou. O pernă moale un mol oreiller. mo-elleux [mwalэ] (-euse): Stofă moale étoffe moelleuse. (despre oameni) molasse, veule. (despre metale) malléable, ductile.
    moara = moulin s.m.
    moarte = mort s.f.
    moasa = sagefemme s.f.
    mobil = mobile s.m.: Mobilul unei acţiuni le mobile d'une action. (corp în mişcare) mobile s.m. adj. mobile.
    mobila = meuble s.m.
    mobilier = mobilier s.m.
    mobilitate = mobilité s.f.
    mobiliza = mobiliser.
    mobilizare = mobilisation s.f.
    mocirla = bourbier s.m. (fig.) fange s.f.
    mocni = couver.
    mod = mode s.m., maniere s.f., faзon s.f.
    moda = mode s.f.
    modalitate = modalité s.f.
    model = modele s.m. (tipar) patron s.m.
    modela = (se) modeler.
    modelare = modelage s.m.
    modera = modérer.
    moderat = modéré (-ée).
    moderatie = modération s.f.
    modern = moderne.
    modernism = modernisme s.m.
    moderniza = moderniser.
    modernizare = modernisation s.f.
    modest = modeste.
    modestie = modestie s.f.
    modifica = (se) modifier.
    modificare = modification s.f.
    modista = modiste s.f.
    moft = (fleac) bagatelle s.f. (la pl.: fasoane) simagrées s.f. pl.
    mofturos = difficile; capricieux (-euse).
    mohorât = (posomorât) sombre, triste.
    mohorî = (a se posomorî) s'assombrir.
    moina = dégel s.m.; temps humide s.m.
    mojic = personne grossiere s.f., goujat s.m., rustre s.m.
    mojicie = grossiereté s.f., goujaterie s.f.
    molatic = (domol) nonchalant (-ante), lent (lente). (molâu) molasse, mou (mol, fem. molle).
    molcom = adj. paisible, calme. adv. paisiblement, calmement.
    molecula = molécule s.f.
    molecular = moléculaire.
    moleseala = torpeur s.f.
    molesi = (s')amollir, (s')alanguir .
    molesitor = amollissant (-ante), alanguissant (-ante).
    molid = méleze s.m.
    molie = mitte s.f.
    molima = épidémie s.f.
    molipsi = se contaminer.
    molipsitor = contagieux (-euse).
    moloz = gravats s.m.pl., plâtras s.m.
    molton = molleton s.m.
    molusca = mollusque s.m.
    momâie = (sperietoare) épouvantail s.m. (fiinţă urâtă) laideron s.m.
    momeala = amorce s.f., appât s.m. (ademenire) leurre s.m.
    moment = moment, s.m.; instant s.m. (în expr.) Pentru moment pour l'instant.
    momentan = pour l'instant, momentanément.
    momi = (a amăgi) leurrer; séduire.
    monarh = monarque s.m.
    monarhic = monarchique.
    monarhie = monarchie s.f.
    monden = mondain (-aine).
    mondial = mondial (-ale; m. pl. -aux).
    moneda = monnaie s.f.
    monetar = monétaire.
    monetarie = hôtel de la Monnaie s.m.
    monoclu = monocle s.m.
    monografie = monographie s.f.
    monograma = monogramme s.m.
    monolog = monologue s.m.
    monom = monôme s.m. (în expr.) În monom en file indienne, а la queue leu leu.
    monopol = monopole s.m.
    monopolist = monopoleur (-euse).
    monopoliza = monopoliser.
    monosilabic = monosyllabique.
    monoteism = monothéisme s.m.
    monoton = monotone.
    monotonie = monotonie s.f.
    monstru = monstre s.m.
    monstruos = adj. monstrueux (-euse). adv. monstrueusement.
    monstruozitate = monstruosité s.f.
    monta = monter, assembler. enchâsser: A monta un briliant enchâsser un brillant.
    montaj = montage s.m.
    montare = montage s.m.
    montator = monteur s.m.
    monument = monument s.m.
    monumental = monumental (-ale; m. pl. -aux).
    moral = adj. moral (-ale; m. pl. -aux). s.n. moral s.m. sg.
    morala = morale s.f. (dojană) morale s.f., réprimande s.f.
    moralist = moraliste s.m.
    moralitate = moralité s.f.
    morar = meunier s.m.
    morarita = meuniere s.f.
    moravuri = moeurs s.f.pl.
    morcov = carotte s.f.
    morfina = morphine s.f.
    morfologic = morphologique.
    morfologie = morphologie s.f.
    morga = morgue s.f. (aroganţă) morgue s.f., orgueil s.m.
    mormai = vi. (despre urşi) grogner. (despre oameni) grommeler, grogner. vt. grogner, bougonner, marmonner.
    mormait = (de urs) grognement s.m. (de om) grommellement s.m.
    morman = monceau (pl. -x) s.m., tas s.m.
    mormânt = tombe s.f., tombeau s.m.
    mormoloc = (zool.) tétard s.m. (om molatic) molasse s.m.f.
    morse = morse s.m.: Alfabetul morse l'alphabet morse.
    mort = mort (morte), défunt (-unte), décédé (-ée). (în expr.) A fi mort după cineva (ceva) être fou de qqn. (de qqch.). Nici mort pour rien au monde,
    mortaciune = charogne s.f.
    mortal = adj. mortel (-elle). adv. mortellement.
    mortalitate = mortalité s.f.
    mortar = mortier s.m.
    mortis = а tout prix.
    mortuar = mortuaire.
    morun = esturgeon s.m.
    mos = (moşneag) vieillard s.m. pere s.m. (urmat de nume propriu): Unde te duci, moş Ioane? oщ allez-vous, pere Jean? (strămoş) aïeul (pl. aïeux) s.m. (în expr.) Din moşi strămoşi depuis des temps immémoriaux.
    moschee = mosquée s.f.
    mosie = domaine s.m., terre s.f.
    mosierime = classe des propriétaires fonciers s.f.
    mosneag = vieillard s.m.
    mosor = bobine s.f.
    mosteni = hériter: A moşteni o casă hériter d'une maison. A moşteni o casă de la părinţi hériter une maison de ses parents.
    mostenire = héritage s.m.
    mostenitor = héritier (-iere).
    mostra = échantillon s.m.
    mot = (de păr) toupet s.m., touffe de cheveu s.f. (smoc de pene) huppe s.f., aigrette s.f. (de panglică) noeud (de ruban) s.m. (bigudiu) bigoudi s.m.: A-şi pune părul pe moaţe mettre des bigoudis.
    motai = sommeiller; s'assoupir vr.
    motaiala = assoupissement s.m.
    motan = matou s.m.
    motat = (despre păsări) huppé (-ée). (fig., despre oameni) hardi (-ie), malin (maligne, maline).
    motiune = motion s.f.
    motiv = motif s.m., raison s.f. (muz.) theme s.m. motif s.m. (în expr.) Fără motiv sans raison.
    motiva = motiver, justifier.
    motivare = motivation s.f., justification s.f.
    motocicleta = motocyclette s.f., moto s.f. (fam.).
    motociclist = motocycliste s.m.f., motard s.m. (fam.).
    motonava = motorship [mtr∫ip] s.m.
    motor = s.n. moteur s.m. adj. moteur (-trice).
    motoreta = cyclomoteur s.m.
    motorina = gas-oil [gazjl] s.m. invar.
    motoriza = motoriser.
    mototol = (ghemotoc) pelote s.f., boule s.f. adj. (nătâng) benêt adj., m., nigaud (-aude).
    mototoli = vt. froisser; chiffonner. vr. se chiffonner.
    motrice = motrice.
    mov = mauve.
    movila = (formă de relief) butte s.f., tertre s.m. (grămadă) tas s.m., monceau (pl. -x) s.m.
    mozaic = mosaïque s.f.
    mreaja = (de prins peşte) filet de pêche s.m. (în expr.) A prinde pe cineva în mreje ensorceler qqn.
    muc = (de ţigară) mégot s.m. (de lumânare, de fitil) bout de meche s.m. s.m. (la pl.) mucosité s.f., glaire s.f.
    mucalit = pince-sans-rire s.m., adj. invar.
    mucava = carton pâte s.m., carton gris s.m.
    muced = moisi (-ie).
    mucegai = moisir vi.
    mucegai = (bot.) moisissure s.f. moisi s.m.
    mucezi = (a prinde mucegai) moisir vi. (a lâncezi) moisir, croupir vi.
    muchie = (linie de intersecţie) arête s.f. (culme, creastă) crête s.f. (de cuţit) dos s.m. (margine) bord s.m. (în expr.) A fi pe muchie de cuţit ne tenir qu'а un fil.
    mucoasa = muqueuse s.f.
    mucos = morveux (-euse).
    mucozitate = mucosité s.f.
    muget = beuglement s.m., meuglement s.m., mugissement s.m.
    mugi = beugler, meugler, mugir.
    mugur = bourgeon s.m.
    muia = vt. tremper, mouiller: A muia rufe tremper du linge dans l'eau. amollir: Căldura moaie ceara la chaleur amollit la cire. vr. s'amollir. (a se potoli) se calmer, s'apaiser, s'adoucir. (a-şi pierde puterile) faiblir vi., mollir vi.
    mujdei = mousse d'ail s.f.
    mula = mouler.
    mulaj = moulage s.m.
    mulatru = mulâtre (-âtresse), métis (-isse).
    mulgator = trayeur (-euse).
    mulge = traire.
    muls = traite s.f.
    mult = adv. beaucoup. (în expr.) Mai mult davantage. Mai mult decât plus que. Foarte mult beaucoup, énormément. Cel mult tout au plus. Prea mult trop. Mult prea mult beau-coup trop. Cu mult de beaucoup. De mult depuis longtemps. A aştepta mult şi bine attendre longtemps. adj. beaucoup de: Mulţi oameni beaucoup de gens. bien des: După mulţi ani apres bien des années. (în expr.) De (mai) multe ori plusieurs fois. De multă vreme depuis longtemps. num. nehot. beaucoup, nombre: Mulţi sunt de părerea noastră beaucoup sont de notre avis. Mulţi dintre ei nombre d'entre eux.
    multicolor = multicolore.
    multime = grand nombre (de) s.m.: O mulţime de cărţi un grand nombre de livres. (lume multă) foule s.f. (mat.) ensemble s.m.
    multiplica = (se) multiplier.
    multiplicare = multiplication s.f.
    multiplu = multiple s.m., adj.
    multumi = vi. remercier vt.: A mulţumi cuiva remercier qqn. (cu valoare de interj.) Mulţumesc! merci! vt. (a satisface) contenter, satisfaire. vr. se contenter (cu prep. de).
    multumire = remerciement s.m.; merci s.m.: Mii de mulţumiri! mille remerciements !
    multumit = content (-ente), satisfait (-aite).
    multumita = (cu valoare de prep.) grâce а: Am reuşit mulţumită vouă j'ai réussi grâce а vous.
    multumitor = satisfaisant (-ante).
    mumie = momie s.f.
    munca = travail (pl. -aux) s.m. (strădanie) labeur s.m., peine s.f. (în expr.) Oamenii muncii les travailleurs.
    munci = vi. travailler: Munceşte într-o uzină il travaille dans une usine. vt. (în expr.) A munci pământul labourer. vr. (a se strădui) s'efforcer.
    muncitor = adj. travailleur (-euse), ouvrier (-iere), laborieux (-ieuse): Clasa muncitoare la classe ouvriere. s.m.f. travailleur (-euse), ouvrier (-iere).
    muncitoresc = ouvrier (-iere).
    muncitorime = (cu art.) les travailleurs s.m.pl., la classe ouvriere s.f.
    municipal = municipal (-ale; m.pl. -aux).
    municipiu = chef-lieu de département (pl. chefs-lieux) s.m.
    munitie = munitions s.f. pl.
    munitie = munitions s.f. pl.
    munte = montagne s.f.: Un lanţ de munţi une chaîne de montagnes. (munte izolat) mont s.m. (fig.: grămadă) tas s.m., monceau (pl. -x) s.m.
    muntos = montagneux (-euse).
    mura = mûre sauvage s.f.
    mura = saumurer, confire.
    mural = mural (-ale; m.pl. -aux).
    murat = saumuré (-ée), confit (-ite). (în expr.) Varză murată choucroute.
    muratura = (la pl.) pickles [pikoels] s.m.pl.
    murdar = sale, malpropre. (fig.) ignoble, vil (vile).
    murdari = (se) salir. (fig.) (se) souiller.
    murdari = (se) salir. (fig.) (se) souiller.
    muritor = mortel (-elle).
    murmur = murmure s.m.
    murmura = murmurer.
    musafir = hôte s.m.f., invité (-ée).
    musama = toile cirée s.f.
    musca = mouche s.f.
    musca = mordre.
    muscat = (despre struguri, vin) muscat adj. m.
    muscata = géranium [Џeranjm] s.m.
    muscator = mordant (-ante).
    muscatura = morsure s.f.
    muschetar = mousquetaire s.m.
    muschi = (bot.) mousse s.f. (anat.) muscle s.m. (culin.) filet s.m.
    muscular = musculaire.
    musculatura = musculature s.f.
    musculos = musculeux (-euse).
    musetel = camomille s.f.
    must = moût s.m.
    mustacios = moustachu (-ue).
    mustar = moutarde s.f.
    mustata = moustache s.f.
    musteriu = client s.m., acheteur s.m.
    mustos = juteux (-euse).
    mustra = réprimander, gourmander, gronder.
    mustrare = réprimande s.f., remontrance s.f.
    mustrului = (a dojeni) réprimander, gronder.
    musuroi = (de furnici) fourmiliere s.f. (de cârtiţă) taupiniere s.f.
    mut = muet (-ette).
    muta = (un lucru) déplacer. (un funcţionar) muter, transférer. vr. (dintr-o locuinţă) déménager vi.; (într-o locuinţă) emménager' vi., s'installer.
    mutare = (a unui lucru) déplacement s.m. (a unui funcţionar) mutation s.f., transferement s.m. (dintr-o locuinţă) déménagement s.m.; (într-o locuinţă) emménagement s.m.
    mutatie = mutation s.f.
    mutenie = mutisme s.m.
    mutila = mutiler.
    mutilat = mutilé (-ée).
    mutra = (fam.) gueule s.f.; troque s.f.; frimousse s.f. (în expr.) A face mutre faire des faзons.
    mutual = mutuel (-elle).
    muza = muse s.f.
    muzeu = musée s.m.
    muzica = musique s.f.
    muzical = musical (-ale; m. pl. -aux).
    muzicant = instrumentiste.
    muzician = musicien (-ienne).
    muzicuta = harmonica s.m.
    na = tiens! voilа! prends!
    nabadaios = (despre oameni) emporté (-ée), colérique. (despre animale) rétif (-ive).
    nabuseala = chaleur étouffante s.f.
    nacela = nacelle s.f.
    nada = (momeală) amorce s.f., appât s.m. (ispită) leurre s.m. (cursă) piege s.m.
    nadajdui = espérer.
    nadejde = espoir s.m., espérance s.f. (în expr.) A trage nădejde nourrir bon espoir.
    naduseala = sueur s.f., transpiration s.f.
    nadusi = suer, transpirer.
    naftalina = naphtaline s.f.
    nai = (muz.) flûte de Pan s.f.
    naiba = (cu art.) diable s.m. (în expr.) Al naibii de tres, extrêmement. A da de naiba avoir son compte.
    nailon = nylon s.m.
    naiv = adj. naïf (-ive). adv. naïvement.
    naivitate = naïveté s.f.
    naluca = (fiinţă ireală) apparition s.f., vision s.f. (himeră) chimere s.f., illusion s.f.
    namete = congere s.f., monceau de neige s.m.
    namol = boue s.f., vase s.f.
    namolos = boueux (-euse).
    napadi = (a cotropi) envahir. (fig.) accabler. vi. faire irruption.
    napârli = (despre animale) muer.
    napasta = malheur s.m., calamité s.f.
    napastui = opprimer.
    napastuit = opprimé (-ée).
    naprasnic = (neaşteptat) soudain (-aine). (năvalnic) violent (-ente), terrible. (despre oameni) impétueux (-euse), furieux (-euse).
    napusti = se ruer, fondre (cu prep. sur).
    nara = narrer, raconter.
    nara = narine s.f.
    naratiune = narration s.f.
    narativ = narratif (-ive).
    narav = mauvaise habitude s.f.
    naravas = (despre cai) rétif (-ive).
    naravi = prendre de mauvaises habitudes.
    narcisa = (albă) narcisse s.m.; (galbenă) jonquille s.f.
    narcotic = narcotique s.m., adj.
    narui = s'écrouler, s'effondrer.
    naruire = écroulement s.m., effondrement s.m.
    nas = nez s.m. invar. (în expr.) A da cuiva peste nas rabattre le caquet de qqn.
    nas = parrain s.m., marraine s.f.
    nascoci = (a inventa) inventer. (a scorni) forger, imaginer.
    nascocire = (invenţie) invention s.f. (lucru scornit) élucubration s.f.; mensonge s.m.
    naste = vt. (a da viaţă) donner naissance. accoucher (cu prep. de): Ea a născut un băiat elle a accouché d'un garзon. vr. naître vi.: M-am născut în je suis né en .
    nastere = naissance s.f.: Data şi locul naşterii date et lieu de naissance. accouchement s.m. (în expr.) Zi de naştere anniversaire.
    nastrusnic = (ciudat) saugrenu (-ue), bizarre. (straşnic) mirobolant (-ante).
    nasture = bouton s.m.
    nataflet = niais (-aise). s.m.f. nigaud (-aude).
    natal = natal (-ale, m.pl. -als).
    natalitate = natalité s.f.
    natâng = béta (-asse), nigaud (-aude).
    natarau = béta (-asse), niais (-aise), nigaud (-aude).
    natatie = natation s.f.
    national = national (-ale; m. pl. -aux).
    nationalism = nationalisme s.m.
    nationalist = nationaliste.
    nationalitate = nationalité s.f.
    nationaliza = nationaliser.
    natiune = nation s.f.
    nativ = natif (-ive).
    natura = nature s.f.
    natural = adj. naturel (-elle). adv. naturellement.
    naturalete = naturel s.m.
    naturalism = naturalisme s.m.
    naturalist = naturaliste.
    nauc = adj. ahuri (-ie), hébété (-ée). s.m.f. ahuri (-ie).
    nauci = vt. ahurir, hébéter, abasourdir. vr. perdre la tête, s'étourdir.
    naucire = ahurissement s.m., étourdissement s.m.
    naucitor = ahurissant (-ante), étourdissant (-ante).
    naufragia = faire naufrage.
    naufragiu = naufrage s.m.
    nautic = nautique.
    nava = (mar.) navire s.m. (în expr.) Navă spaţială vaisseau spatial.
    naval = naval (-ale; m.pl. -als).
    navala = (atac) assaut s.m. (invazie) ruée s.f., poussée s.f. (în expr.) A da năvală se pousser, faire irruption.
    navali = (a ataca) assaillir. (a tăbărî) se ruer vr., fondre (cu prep. sur). (a invada) envahir. (a se îmbulzi) se pousser, se bousculer.
    navalire = assaut s.m.; invasion s.f.; ruée s.f.
    navalitor = assaillant (-ante); envahisseur s.m.
    navalnic = impétueux (-euse), fougueux (-euse).
    naveta = navette s.f. (în expr.) A face naveta faire la navette.
    naviga = naviguer.
    navigatie = navigation s.f.
    navigator = navigateur s.m.
    navod = filet de pêche s.m.
    nazal = nasal (-ale; m.pl. -aux).
    nazalizare = nasalisation s.f.
    nazari = sembler vi., avoir l'impression: I s-a năzărit că îl vede il lui a semblé qu'il le voyait. être pris d'une envie: I s-a năzărit să plece l'envie lui a pris de s'en aller.
    nazbâtie = espieglerie s.f., farce s.f., diablerie s.f.
    nazdravan = (prodigios) merveilleux (-euse), prodigieux (-euse), miraculeux (-euse). (hazliu) espiegle, facétieux (-euse).
    nazdravanie = (faptă de necrezut) action extraordinaire s.f. (poznă, glumă) espieglerie s.f., facétie s.f.
    nazui = aspirer; convoiter.
    nazuinta = aspiration s.f.
    nazuri = pl. chichis s.m.pl.: A face nazuri faire des chichis.
    neabatut = (dârz) inébranlable, ferme. (consecvent) conséquent (-ente).
    neadevar = contrevérité s.f., inexactitude s.f.; mensonge s.m.
    neadevarat = faux (fausse), erroné (-ée), inexact (-acte).
    neagresiune = nonagression s.f.
    neajuns = (neplăcere) désagrément s.m., ennui s.m. (lipsă, defect) inconvénient s.m., défaut s.m.
    neajutorat = (nevoiaş) indigent (-ente), besogneux (-euse). (neîndemânatic ) malhabile, maladroit (-oite).
    neam = (popor, naţiune) peuple s.m., nation s.f. (naţionalitate) nationalité s.f. (rudă) parent s.m. (specie, gen) genre s.m., variété s.f.
    neamestec = nonintervention s.f., noningérence s.f.
    neant = néant s.m.
    neaos = (autentic) authentique, pur (-ure). (băştinaş) autochtone [otktn].
    neaparat = absolument, sans faute.
    neasemanat = incomparable.
    neastâmpar = impatience s.f.; agitation s.f.
    neastâmparat = impatient (-ente); agité (-ée). (zburdalnic) turbulent (-ente).
    neasteptat = inattendu (-ue), imprévu (-ue), inespéré (-ée). adv. étonnamment. s.n. (în expr.) Pe neaşteptate inopinément, au dépourvu.
    neatârnare = indépendance s.f.
    neatins = intact (-acte), entier (-iere).
    nebagare = (în expr.) Din nebăgare de seamă par mégarde.
    nebiruit = invaincu (-ue).
    nebulos = nébuleux (-euse), confus (-use).
    nebun = adj. fou (fol înaintea unui substantiv care începe cu vocală sau cu h mut; fem. folle). (în expr.) A fi nebun după cineva être fou de qqn. s.m.f. fou (folle).
    nebuneste = follement, éperdument.
    nebunie = folie s.f. (în expr.) La nebunie follement, éperdument.
    necaji = (a supăra) fâcher, chagriner. (a mânia) irriter, énerver. (a sâcâi) agacer. vr. (a se mânia) s'irriter, s'énerver. (a-şi da osteneala) s'efforcer, peiner.
    necajit = (supărat) affligé (-ée), chagriné (-ée). (plin de lipsuri) besogneux (-euse).
    necasatorit = célibataire.
    necaz = (supărare) ennui s.m., désagrément s.m., déboire s.m. (în expr.) A avea necaz pe cineva en vouloir а qqn.
    necesar = nécessaire adj.. s.m.
    necesitate = nécessité s.f.
    nechemat = incompétent (-ente).
    necheza = hennir.
    nechezat = hennissement s.m.
    nechibzuit = irréfléchi (-ie).
    necinsti = (se) couvrir de honte, (se) déshonorer. vt. profaner, outrager.
    necinstit = adj. malhonnête, incorrect (-ecte). adv. incorrectement, malhonnêtement.
    necioplit = (despre oameni) grossier (-ere), fruste.
    necitet = illisible.
    neciteţ = illisible.
    neclar = confus (-use).
    neclintit = (nemişcat) immobile. (statornic) ferme, constant (-ante), inébranlable. adv. fermement.
    neconditionat = inconditionné (-ée), inconditionnel (-elle). adv. inconditionnellement, sans conditions.
    neconsolat = inconsolé (-ée).
    necontenit = adj. continu (-ue), continuel (-elle), ininterrompu (-ue). adv. sans cesse, continuellement.
    necontestat = adj. incontesté (-ée), indiscutable. adv. incontestablement.
    necontestat = adj. incontesté (-ée), indiscutable. adv. incontestablement.
    necopt = (despre pâine, carne etc.) pas assez cuit (-ite). (despre fructe) vert (-erte), cru (-ue). (despre oameni) sans expérience, inexpérimenté (-ée).
    necredincios = infidele.
    necrutator = impitoyable, implacable.
    nectar = nectar s.m.
    necugetat = irréfléchi (-ie).
    necumpatat = intempérant (-ante), immodéré (-ée).
    necunoscut = inconnu (-ue).
    necuviincios = impoli (-ie), inconvenant (-ante), irrespectueux (-euse).
    necuviinta = impolitesse s.f., inconvenance s.f.
    nedefinit = indéfini (-ie).
    nedesluÅŸit = confus (-use).
    nedespărţit = inséparable.
    nedisciplinat = indiscipliné (-ée).
    nedrept = adj. injuste. (în expr.) Complement nedrept complément d'objet indirect. s.n. (în expr.) Pe nedrept injustement.
    nedreptate = injustice s.f.
    nedreptati = commettre une injustice (envers qqn.).
    nedumerire = (uimire) étonnement s.m. (nelămurire) incertitude s.f., embarras s.m.
    nedumerit = (surprins, mirat) étonné (-ée), surpris (-ise). (nelămurit) embarrassé (-ée), incertain (-aine).
    nefast = néfaste.
    nefavorabil = défavorable.
    nefericire = malheur s.m.
    nefericit = malheureux (-euse).
    nefiresc = (anormal) anormal (-ale; m.pl. -aux). (prefăcut, artificial) affecté (-ée), artificiel (-elle).
    neg = verrue s.f.
    nega = nier.
    negare = négation s.f.
    negatie = négation s.f.
    negativ = négatif (-ive). s.n. négatif s.m.
    neghina = ivraie s.f.
    neghiob = niais (-aise), nigaud (-aude).
    neghiobie = niaiserie s.f., bêtise s.f.
    neglija = négliger.
    neglijabil = négligeable.
    neglijent = négligent (-ente), indolent (-ente).
    neglijenta = négligence s.f.
    negocia = négocier.
    negociere = négociation s.f., pour-parlers s.m. pl.
    negot = commerce s.m.
    negreala = noirceur s.f.
    negresa = Noire s.f.
    negresit = sans faute, assurément, а coup sûr.
    negricios = noirâtre, noiraud (-aude).
    negru = adj. noir (noire): Ochi negri des yeux noirs. (în expr.) Pâine neagră du pain bis. Vin negru du vin rouge. A i se face cuiva negru înaintea ochilor voir rouge. A avea gânduri negre broyer du noir. s.n. noir s.m.: A fi îmbrăcat în negru être vêtu de noir. s.m. Noir.
    negura = (ceaţă groasă) brume s.f., brouillard épais s.m. (întuneric) obscurité s.f., ténebres s.f. pl.
    negustor = commerзant s.m., négociant s.m., marchand s.m.
    negustorie = négoce s.m., commerce s.m.
    nehotarâre = indécision s.f.
    nehotarât = indécis (-ise). (gram.) indéfini (-ie).
    neîmblânzit = (neînduplecat) inébranlable, impitoyable. (despre animale) non apprivoisé (-ée), sauvage.
    neîncetat = adj. incessant (-ante). adv. sans cesse, incessamment.
    neînchipuit = adj. inimaginable. adv. extrêmement.
    neîncredere = méfiance s.f., défiance s.f.
    neîncrezator = méfiant (-ante), défiant (-ante).
    neîndemânare = maladresse s.f.
    neîndemânatic = maladroit (-oite), malhabile.
    neîndoios = adj. indubitable, indiscutable. adv. indubitablement.
    neînduplecat = inébranlable, impitoyable.
    neîndurator = impitoyable.
    neînfrânt = invaincu (-ue).
    neînfricat = courageux (-euse), vaillant (-ante).
    neînsemnat = insignifiant (-ante).
    neînsufletit = inanimé (-ée).
    neîntârziat = immédiatement, tout de suite.
    neîntelegere = malentendu s.m. (discordie) mésentente s.f.
    neînteles = incompris (-ise). (în expr.) De neînţeles incompréhensible.
    neîntrecut = inégalable, sans égal.
    neîntrerupt = adj. ininterrompu (-ue), continu (-ue). adv. sans interruption, continuellement.
    neînvins = invaincu (-ue). (în expr.) De neînvins invincible.
    neispravit = adj. inachevé (-ée). adj., s.m.f. (despre oameni) incapable.
    nelamurire = incompréhension s.f. (în expr.) A avea o nelămurire ne pas comprendre qqch.
    nelamurit = confus (-use), vague. (în expr.) A fi nelămurit ne pas avoir compris qqch.
    nelegitim = illégitime.
    nelegiuire = infamie s.f., forfait s.m.,
    nelegiuit = infame.
    nelimitat = illimité (-ée).
    neliniste = inquiétude s.f.; agitation s.f.
    nelinisti = (s') inquiéter.
    nelinistit = inquiet (-éte); agité (-ée).
    nelipsit = assidu (-ue).
    nemaiauzit = inouï (-ïe).
    nemaiîntâlnit = unique, extraordinaire.
    nemaipomenit = adj. inouï (-ïe), fantastique, extraordinaire. adv. extrêmement, extraordinairement.
    nemaivazut = inouï (-ïe), extraordinaire.
    nemâncat = affamé (-ée). (în expr.) Pe nemâncate а jeun.
    nemângâiat = inconsolé (-ée).
    nemarginire = infini s.m.
    nemarginit = illimité (-ée), sans bornes.
    nemasurat = adj. démesuré (-ée), immense. adv. démesurément, immensément.
    nemernic = adj., s.m.f. infâme, misérable.
    nemijlocit = adj. direct (-ecte). adv. directement.
    nemilos = adj. impitoyable, implacable, cruel (-elle). adv. impitoyablement, implacablement, cruellement.
    nemiscat = immobile.
    nemotivat = immotivé (-ée).
    nemtesc = allemand (-ande).
    nemultumi = mécontenter, indisposer.
    nemultumire = mécontentement s.m.; ennui s.m.
    nemultumit = mécontent (-ente).
    nemurire = immortalité s.f.
    nemuritor = immortel (-elle).
    nenoroc = malchance s.f.
    nenoroci = rendre malheureux.
    nenorocire = malheur s.m.
    nenorocire = malheur s.m.
    nenumarat = innombrable.
    neobisnuit = (despre lucruri, acţiuni) insolite.
    neobosit = adj. (despre oameni) infatigable. (despre acţiuni) ininterrompu (-ue). adv. infatigablement.
    neobrazare = impudence s.f., effronterie s.f.
    neobrazat = impudent (-ente).
    neologism = néologisme s.m.
    neomenos = inhumain (-aine), méchant (-ante).
    neon = néon s.m.
    neorânduiala = désordre s.m., confusion s.f.
    nepartinire = impartialité s.f.
    nepartinitor = impartial (-ale; m.pl. -aux).
    nepasare = indifférence s.f., insouciance s.f.
    nepasator = indifférent (-ente), insouciant (-ante).
    nepatruns = impénétrable. (tainic) mystérieux (-euse).
    nepieritor = impérissable.
    neplacere = désagrément s.m., ennui s.m.
    nepoata = (de unchi) niece s.f. (de bunic) petite-fille (pl. petites-filles) s.f.
    nepoftit = intrus (-use), importun (-une); indésirable.
    nepot = (de unchi) neveu s.m. (de bunic) petit-fils (pl. petits-fils) s.m.
    nepotism = népotisme s.m.
    nepotrivire = disparité s.f., dissemblance s.f.; incompatibilité s.f.
    nepotrivit = déplacé (-ée): Un gest nepotrivit un geste déplacé. incompatible: O atitudine nepotrivită une attitude incompatible. discordant (-ante): Caractere nepotrivite caracteres discordants.
    neprecupetit = inconditionné (-ée).
    nepretuit = inestimable.
    neprevazut = adj. imprévu (-ue). s.n. imprévu s.m.
    nepricepere = incompétence s.f.
    nepriceput = adj. (neîndemânatic) maladroit (-oite). s.m.f. incapable, incompétent (-ente).
    neprielnic = défavorable.
    neprietenesc = inamical (-ale; m.pl. -aux); hostile.
    neputincios = impuissant (-ante), incapable.
    neputinta = impuissance s.f.; incapacité s.f. (în expr.) Cu neputinţă impossible.
    nerabdare = impatience s.f. (în expr.) Cu nerăbdare impatiemment.
    nerabdator = impatient (-ente).
    nerecunoscator = ingrat (-ate).
    nerecunostinta = ingratitude s.f.
    neregula = (dezordine) désordre s.m. irrégularité s.f., illégalité s.f.
    neregulat = irrégulier (-iere).
    nerod = nigaud (-aude), sot (-otte).
    nerozie = bêtise s.f., sottise s.f.
    nerusinare = impudence s.f., effronterie s.f.
    nerusinat = impudent (-ente), effronté (-ée); indécent (-ente).
    nerv = nerf s.m. (în expr.) A avea nervi être nerveux.
    nervos = nerveux (-euse), irrascible.
    nervozitate = nervosité s.f., irritation s.f.
    nervura = nervure s.f.
    nesabuit = insensé (-ée).
    nesansa = malchance s.f.
    nesarat = (fără, sare) non salé (-ée). (fără spirit) fade, insipide.
    nesatios = insatiable.
    neschimbat = inchangé (-ée).
    nesecat = intarissable.
    nesfârsit = infini (-ie), illimité (-ée).
    nesigur = indécis (-ise), incertain (-aine).
    nesiguranta = incertitude s.f.
    nesimtire = (leşin) évanouissement s.m. (lipsă de bun-simţ) goujaterie s.f., muflerie s.f. (în expr.) A cădea în nesimţire s'évanouir, perdre connaissance.
    nesimtit = malotru (-ue), goujat s.m. (în expr.) Pe nesimţite en tapinois.
    nesimtitor = (insensibil) insensible. (nepăsător) insouciant (-ante). (nesimţit) malotru (-ue).
    nesocoti = ne pas tenir compte (de qqch.). ignorer, mépriser (qqn.).
    nesocotit = (nechibzuit) irréfléchi (-ie), insensé (-ée).
    nesomn = insomnie s.f.
    nespus = adj. indicible. adv. extrêmement.
    nestapânit = fougueux (-euse), immodéré (-ée).
    nestatornic = inconstant (-ante), changeant (-ante).
    nestatornicie = inconstance s.f.
    nestavilit = impétueux (-euse).
    nestemata = (în expr.) Piatră nestemată pierre précieuse.
    nestiinta = ignorance s.f.
    nestingherit = en toute liberté, sans contrainte.
    nestins = inextinguible. (în expr.) Var nestins de la chaux vive.
    nestiut = ignoré (-ée), inconnu (-ue).
    nestramutat = inébranlable, ferme.
    nesuferit = insupportable.
    nesupunere = insoumission s.f.
    netagaduit = incontesté (-ée).
    netarmurit = illimité (-ée), immense.
    neted = lisse.
    netezi = niveler, aplanir: A netezi un teren niveler un terrain. lisser: A-şi netezi rochia lisser sa robe.
    netrebnic = misérable, salaud (-aude).
    neutralitate = neutralité s.f.
    neutraliza = neutraliser.
    neutru = neutre.
    nevasta = femme s.f., épouse s.f.
    nevastuica = belette s.f.
    nevatamat = indemne. (în expr.) Viu si nevătămat sain et sauf.
    nevazut = invisible. (în expr.) A se face nevăzut disparaître.
    neverosimil = invraisemblable.
    nevertebrat = (zool.) invertébré (-ée).
    nevinovat = innocent(-ente). (fig.) candide.
    nevinovatie = innocence s.f. (fig.) candeur s.f.
    nevoias = indigent (-ente), pauvre.
    nevoie = (trebuinţă, necesitate) besoin s.m., nécessité s.f. (mizerie, sărăcie) gêne s.f., pauvreté s.f. (în expr.) La nevoie au besoin. Zornevoie а tout prix.
    nevralgie = névralgie s.f.
    nicaieri = nulle part.
    nichel = nickel s.m.
    nichela = nickeler.
    nichelare = nickelage s.m.
    nici = adv. pas même: Nici nu avu curajul să-i răspundă il n'eut pas même le courage de lui répondre. non plus: Nici ea nu venise elle n'était pas venue non plus. pron. (în expr.) Nici unul aucun, nul, pas un. Nici una aucune, nulle, pas une. conj. ni: Nici nu bea nici nu manâncă il ne boit ni ne mange.
    nicicând = jamais.
    nicidecum = pas du tout.
    niciodata = jamais.
    nicovala = enclume s.f.
    nimeni = pron. nehot. personne.
    nimereala = (în expr.) La nimereală au hasard.
    nimeri = vt. toucher, atteindre: N-a nimerit ţinta il n'a pas touché la cible. trouver: L-am nimerit acasă je l'ai trouvé chez lui. vr., vi. (se) trouver: M-am nimerit acolo je me suis trouvé lа.
    nimic = pron. nehot. rien. s.n. rien s.m., bagatelle s.f.
    nimica = (în expr.) E o nimica toată c'est un rien du tout.
    nimici = anéantir.
    nimicire = anéantissement s.m.
    nimicnicie = vanité s.f., néant s.m.
    ninge = neiger v. impers.
    ninsoare = chute de neige s.f.
    nisa = niche s.f.
    nisetru = esturgeon s.m.
    nisip = sable s.m.
    nisipos = sablonneux (-euse); sableux (-euse).
    niste = art. nehot. (la sg.) du, de la: Nişte pâine du pain. (la pl.) des, quelques: Nişte fructe des (quelques) fruits.
    nit = rivet s.m.
    nitui = river.
    nituitor = riveur s.m.
    nivel = niveau (pl.-x) s.m.: Nivelul mării le niveau de la mer. (în expr.) Conferinţă la nivel înalt conférence au sommet.
    nivela = niveler, aplanir.
    nivela = niveau d'eau s.m.
    noapte = nuit s.f. (în expr.) Peste noapte pendant la nuit. Cu noaptea în cap avant l'aube. La noapte cette nuit. Astă noapte la nuit derniere. Zi si noapte nuit et jour. La căderea nopţii а la tombée de la nuit. Noapte de noapte chaque nuit. Noapte bună! bonne nuit!
    nobil = adj. noble, généreux (-euse). (distins) distingué (-ée). (în expr.) Metal nobil métal précieux. s.m.f. noble.
    nobilime = noblesse s.f.
    noblete = noblesse s.f., générosité s.f. (distincţie) distinction s.f.
    nociv = nocif (-ive).
    nocturn = nocturne.
    nod = noeud s.m.: Nod de cravată noeud de cravate. (în expr.) A-i căuta cuiva nod în papură chercher des taches dans le soleil.
    noduros = noueux (-euse).
    noi = pron. pers. nous.
    noiembrie = novembre s.m.
    nomad = nomade.
    nomenclatura = nomenclature s.f.
    nominal = nominal (-ale; m. pl. -aux).
    nominativ = (gram.) nominatif s.m., cas sujet s.m.
    nonsens = non-sens s.m. invar.
    noptiera = table de nuit s.f.
    nor = nuage s.m. (în expr.) A cădea din nori tomber des nues.
    nora = bru s.f., belle-fille (pl. belles-filles) s.f.
    nord = nord s.m.
    nordic = nordique.
    norma = planifier le travail.
    norma = norme s.f. (în expr.) Cu normă întreagă а plein temps. Cu jumătate de normă а mi-temps.
    normal = adj. normal (-ale; m. pl. -aux). adv. normalement.
    normaliza = normaliser.
    normalizare = normalisation s.f.
    normare = planification du travail s.f.
    normativ = normatif (-ive).
    noroc = chance s.f. (soartă, destin) fortune s.f., sort s.m. (în expr.) La noroc au petit bonheur. Noroc! bonne chance !
    noroi = boue s.f. (fig.) fange s.f.
    noroios = boueux (-euse).
    noros = nuageux (-euse).
    norvegian = adj. norvégien (-ienne). s.m.f. (cu maj.).
    nostalgic = nostalgique.
    nostalgie = nostalgie s.f.
    nostim = (plin de haz) drôle. (plăcut) agréable, joli (-ie).
    nostru (noastra, nostri, noastre) = adj. pos. (sg.) notre; (pl.) nos. pron. pos. (sg.) le, la nôtre; (pl.) les nôtres.
    nota = (însemnare) note s.f. (de plată în magazine) fiche s.f. (la restaurant) addition s.f. (calificativ) note s.f., point s.m.
    nota = noter.
    notar = notaire s.m.
    notariat = notariat s.m.
    notifica = notifier.
    notificare = notification s.f.
    notita = note s.f.; notice s.f.
    notiune = notion s.f.
    notorietate = notoriété s.f.
    notoriu = notoire.
    nou = adj. neuf (-ve): Haine noi des habits neufs. nouveau (nouvel înaintea unui subst. care începe cu vocală sau cu h mut; fem. nouvelle; m. pl. nouveaux): O viaţă nouă une nouvelle vie.
    noua = num. card. neuf.
    noualea = num. ord. le (la) neuvieme.
    nouasprezece = num. card. dix-neuf.
    nouazeci = num. card. quatre-vingt-dix.
    noutate = (lucru nou) nouveauté s.f. (veste) nouvelle s.f.
    novice = novice.
    nu = adv. ne... pas: Nu cânt je ne chante pas. non: Nu spune nu ne dis pas non. non pas: E un adevăr şi nu o minciună c'est une vérité et non pas un mensonge. ne: Dacă nu mă înşel si je ne me trompe.
    nuanta = nuance s.f.
    nuc = noyer s.m.
    nuca = noix s.f. (în expr.) Se nimereşte ca nuca-n perete cela ne rime а rien.
    nuclear = nucléaire.
    nucleu = noyau (pl. -x) s.m.
    nud = adj. nu (nue), dévêtu (-ue). s.n. nu s.m.
    nufar = nénuphar s.m.
    nuia = baguette s.f., verge s.f.
    nul = nul (nulle).
    nulitate = nullité s.f.
    numai = adv. a) seulement, ne... que: Are numai zece ani il a seulement dix ans, il n'a que dix ans; b) ne... pas que: Nu are numai o maşină, are două il n'a pas qu'une voiture, il en a deux. (în expr.) Numai că mais. Numai să pourvu que. Numai să nu а moins que: Voi veni, numai să nu plouă je viendrai, а moins qu'il ne pleuve. Nu numai non seu-lement.
    numaidecât = tout de suite, immédiatement.
    numar = nombre s.m.: Număr întreg nombre entier. numéro s.m.: Numărul unei case le numéro d'une maison. (la încălţăminte) pointure s.f. (la cămaşi) encolure s.f. (la haine) taille s.f.
    numara = compter [kÝte].
    numaratoare = numération s. f., dénombrement s.m.
    numarator = (mat.) numérateur s.m.
    nu-ma-uita = myosotis s.m., ne m'oubliez pas s.m.
    nume = nom s.m. (în expr.) A lua ceva în nume de rău prendre qqch. en mauvaise part. A spune lucrurilor pe nume parler franchement (carrément).
    numeral = (gram.) adjectif numéral.
    numerar = numéraire s.m. (în expr.) În numerar en especes.
    numeric = numérique.
    numeros = nombreux (-euse).
    numerota = numéroter.
    numi = vt. nommer. vr. s'appeler.
    numire = nomination s.f.
    numitor = (mat.) dénominateur s.m.
    nunta = noce s.f.
    nurca = vison s.m.
    nutret = fourrage s.m.
    nutri = nourrir.
    nutritie = nutrition s.f.
    nutritiv = nourrissant (-ante).
    nuvela = nouvelle s.f.
    nuvelist = auteur de nouvelles.
    oaches = brun (-une).
    oaie = mouton s.m.: O turmă de oi un troupeau de moutons. brebis s.f.: Oaia este femela berbecului la brebis est la femelle du bélier.
    oala = pot s.m., marmite s.f.
    oara = fois s.f.: Prima oară la premiere fois. (în expr.) De multe ori souvent, bien des fois. De cele mai multe ori le plus souvent.
    oare = vraiment? Oare îi credeţi? vous les croyez, vraiment? est-ce?: Să fie oare adevărat? serait-ce vrai? (în expr.) De ce oare? pourquoi donc?
    oarecare = nehot. certain (-aine): Va rămâne un timp oarecare il restera un certain temps. quelcon-que: Un om oarecare un homme quelconque.
    oarecum = en quelque sorte, plus ou moins.
    oaspete = hôte s.m.f., invité (-ée). (la masă) convive s.m.f.
    oaste = armée s.f.
    oaza = oasis [azis] s.f.
    obârsie = (origine) origine s.f. (familie, neam) souche s.f. (a unei ape curgătoare) source s.f.
    obelisc = obélisque s.m.
    obez = obese.
    obezitate = obésité s.f.
    obicei = habitude s.f.: Un obicei prost une mauvaise habitude. coutume s.f., tradition s.f.: După obicei selon la coutume. (la pl.) moeurs s.f. pl., traditions s.f. pl. (în expr.) De obicei d'habitude.
    obiect = objet s.m.
    obiecta = objecter.
    obiectie = objection s.f.
    obiectiv = adj. objectif (-ive). s.n. objectif s.m.
    obiectivitate = objectivité s.f.
    obisnui = (s')habituer.
    obisnuinta = habitude s.f.
    obisnuit = adj. habituel (-elle). (comun) commun (-une). adv. habituellement. s.m.f. habitué (-ée).
    oblic = oblique.
    obliga = vt., vr. (s')obliger.
    obligatie = obligation s.f.
    obligatoriu = obligatoire.
    oblon = (la fereastră) volet s.m. (la vitrină) rideau (de fer) s.m.
    oboi = hautbois s.m.
    obor = marché aux bestiaux s.m.
    oboseala = fatigue s.f.
    obosi = vi.,vt., vr. (se) fatiguer.
    obositor = fatigant (-ante). (plictisitor) assommant (-ante).
    obraz = joue s.f.: A săruta pe cineva pe obraz embrasser qqn. sur la joue. (faţă, figură) visage s.m., figure s.f. (în expr.) Să-ţi fie ruşine obrazului! tu devrais en avoir honte! A fi fără obraz être sans vergogne.
    obraznic = adj. impertinent (-ente), insolent (-ente). adv. insolemment.
    obraznici = devenir impertinent.
    obraznicie = impertinence s.f., insolence s.f.
    obscen = obscene.
    obscur = obscur (-ure).
    obscurantism = obscurantisme s.m.
    obscuritate = obscurité s.f.
    obseda = obséder.
    obsedant = obsédant (-ante).
    observa = observer, remarquer.
    observare = observation s.f.
    observatie = (observare) observation s.f. (remarcă) remarque s.f. (mustrare) remontrance s.f.
    observator = s.m.f. observateur (-trice). s.n. observatoire s.m.
    obsesie = obsession s.f.
    obstacol = obstacle s.m. (fig.) difficulté s.f.
    obste = collectivité s.f., communauté s.f.
    obstesc = public (-ique); collectif (-ive).
    obtine = obtenir.
    obtinere = obtention s.f.
    obtuz = obtus (-use).
    obuz = obus s.m.
    ocara = (mustrare) réprimande s.f. (jignire) insulte s.f., outrage s.m. (în expr.) A fi de ocară être la risée de tous. A face pe cineva de ocară bafouer qqn.
    ocarî = gronder, réprimander, rudoyer.
    ocazie = occasion s.f.
    ocazional = adj. occasionnel (-elle). adv. occasionnellement.
    occident = occident s.m.
    occidental = occidental (-ale; m. pl. -aux).
    ocean = océan s.m.
    ocheada = oeillade s.f., coup d'oeil s.m.
    ochean = longue-vue (pl. longues-vues) s.f.
    ochelari = pl. lunettes s.f. pl.
    ochi = s.m. oeil (pl. yeux) s.m. (în expr.) Văzând cu ochii а vue d'oeil. Cât vezi cu ochii а perte de vue. A vorbi între patru ochi parler entre quatre yeux. A fi cu ochii pe cineva avoir l'oeil sur qqn. s.n. (cu determinări) Ochi de geam carreau s.m. Ochi de ciorap maille s.f. ochi vt. viser, mettre en joue.
    ocna = (salină) saline s.f. (închisoare) bagne s.m.
    ocnas = forзat s.m.
    ocol = (înconjur) détour s.m.; crochet s.m. tour s.m.: A face ocolul pământului faire le tour du monde. (pentru vite) parc а bestiaux s.m.; enclos s.m.
    ocoli = (a înconjura) contourner, faire le tour de. (a evita) éviter.
    ocolire = (înconjur) tour s.m. détour s.m.
    ocroti = protéger.
    ocrotire = protection s.f.
    ocrotitor = protecteur (-trice).
    octava = octave s.f.
    octogenar = octogénaire.
    octombrie = octobre s.m.
    ocular = oculaire adj., s.m.
    oculist = (med.) oculiste adj., s.m.
    ocult = adj. occulte.
    ocupa = vt., vr. (s')occuper.
    ocupant = occupant (-ante).
    ocupatie = (îndeletnicire) occupation s.f., profession s.f. (luare în stăpânire, cucerire) occupation s.f.
    oda = ode s.f.
    odaie = piece s.f., chambre s.f.
    odata = (odinioară) jadis, autrefois. (deodată) tout а coup, brusquement. (în cele din urmă) un jour. (în expr.) Odată şi odată un beau jour.
    odgon = câble s.m., fort cordage s.m.
    odihna = repos s.m.
    odihni = (se) reposer.
    odihnit = reposé (-ée).
    odihnitor = reposant (-ante).
    odinioara = jadis, autrefois.
    odios = odieux (-euse).
    odisee = odyssée s.f.
    odrasla = rejeton s.m., progéniture s.f.
    ofensa = offense s.f.
    ofensa = vt. offenser. vr. se fâcher.
    ofensiv = offensif (-ive).
    ofensiva = offensive s.f.
    oferi = (s') offrir.
    oferta = offre s.f.
    oficia = officier.
    oficial = adj. officiel (-elle). adv. officiellement.
    oficiu = office s.m., bureau (pl. -x) s.m. (în expr.) Din oficiu d'office. Oficiu poştal bureau de poste.
    ofili = se faner, se flétrir.
    ofiter = officier s.m.
    ofranda = offrande s.f.
    ofta = soupirer.
    oftat = soupir s.m.
    ogar = lévrier s.m.
    oglinda = miroir s.m., glace s.f.
    oglindi = (se) refléter.
    oglindire = réflexion s.f., reflet s.m.
    ogor = champ labouré s.m.
    ograda = cour s.f., enclos s.m.
    oiste = timon s.m.
    olan = tuile s.f.
    olanda = toile de lin s.f.
    olandez = adj. hollandais (-aise). s.m.f. (cu maj.).
    olar = potier s.m.
    olarie = poterie s.f.
    olarit = métier du potier s.m.
    oleaca = un peu, un brin.
    oligarhie = oligarchie s.f.
    olimpiada = olympiade s.f., Jeux olympiques s.m.pl.
    olimpic = olympique.
    olog = adj. perclus (-use). s.m.f. béquillard (-arde), cul-de-jatte (pl. culs-de-jatte) s.m.
    ologi = être perclus v. pasiv.
    om = homme s.m. (la pl.) hommes s.m.pl., gens s.pl.: Sunt oameni de treabă ce sont de braves gens. (în expr.) Om de zăpadă bonhomme de neige.
    omagia = rendre hommage.
    omagiu = hommage s.m.
    omenesc = humain (-aine).
    omeneste = humainement.
    omenie = bonté s.f., générosité s.f., humanité s.f.
    omenire = humanité s.f.
    omenos = humain (-aine), géné-reux (-euse).
    omida = chenille s.f.
    omisiune = omission s.f.
    omite = omettre.
    omleta = omelette s.f.
    omogen = homogene.
    omogenitate = homogénéité s.f.
    omologa = homologuer.
    omologare = homologation s.f.
    omonim = homonyme s.m.
    omor = meurtre s.m., assassinat s.m.
    omorî = tuer, assassiner.
    ondula = onduler, se faire onduler: A -şi ondula părul se faire onduler les cheveux.
    ondulatie = ondulation s.f.
    onest = honnête.
    onestitate = honnêteté s.f.
    onoare = honneur s.m.
    onomastic = (în expr.) Ziua onomastică a cuiva la fête de qqn.
    onora = honorer, respecter.
    onorabil = adj. honorable. adv. honorablement.
    onorariu = honoraires s.m.pl.
    opac = opaque.
    opari = échauder, ébouillanter.
    oparire = échaudage s.m.
    opera = oeuvre s.f.: Opera unui scriitor l'oeuvre d'un écrivain. (muz.) opéra s.m. (teatru de operă) Opéra s.m.
    opera = opérer.
    operatie = opération s.f.
    operativ = efficient (-ente), efficace; expéditif (-ive).
    opereta = (muz.) opérette s.f.
    opina = opiner, dire son opinion.
    opinie = opinion s.f., avis s.m.
    opinti = s'efforcer, s'arcbouter.
    oportun = opportun (-une).
    oportunism = opportunisme s.m.
    oportunist = opportuniste.
    opozitie = opposition s.f.
    opreliste = (interdicţie) interdiction s.f. (piedică, stavilă) obstacle s.m., difficulté s.f.
    opri = vt. arrêter: A opri un trecător pentru a-i vorbi arrêter un passant pour lui parler. retenir, réserver: Am oprit un loc pentru tine j'ai retenu une place pour toi. gar-der, retenir: A opri pe cineva la dejun garder qqn. au déjeuner. empêcher: M-au oprit să vorbesc ils m'ont empêché de parler. interdire, défendre: Medicii l-au oprit să mai fumeze les médecins lui ont interdit de fumer. vr. s'arrêter.
    oprima = opprimer.
    oprimare = oppression s.f.
    oprire = arrêt s.m. (staţionare) stationnement s.m.
    opt = num. card. huit.
    opta = opter.
    optic = optique.
    optica = optique s.f.
    optim = optimal (-ale; m. pl. -aux).
    optime = huitieme s.m.
    optimism = optimisme s.m.
    optimist = optimiste.
    optiune = option s.f.
    optsprezece = num. card. dix-huit.
    optulea = num. ord. huitieme (precedat de le, la): A opta zi le huitieme jour.
    optzeci = num. card. quatre-vingt(s).
    opulenta = opulence s.f.
    opune = (s') opposer.
    opus = opposé (-ée), contraire.
    ora = heure s.f. (în expr.) Pe oră а l'heure. Cu ora а l'heure. Din oră în oră d'heure en heure.
    oracai = (despre broaşte) coasser.
    oracait = (de broaşte) coassement s.m.
    oracol = oracle s.m.
    oral = adj. oral (-ale; m.pl. -aux). adv. oralement. s.n. oral s.m.
    orândui = (a pune în ordine) mettre en ordre, ranger.
    orânduire = régime s.m.: (ordine, aranjare) ordre s.m., arrangement s.m.
    orangutan = orang-outan (pl. orangs-outans) s.m.
    oranjada = orangeade s.f.
    orar = adj. horaire. s.n. (pentru trenuri) horaire s.m. (şcolar) programme s.m., emploi du temps s.m.
    oras = ville s.f.
    orasean = citadin (-ine).
    orasenesc = urbain (-aine).
    orator = orateur s.m.
    orb = adj., s.m.f. aveugle. (în expr.) Cameră oarbă chambre noire. Fereastră oarbă fausse fenêtre.
    orbecai = avancer а tâtons (а l'aveuglette).
    orbeste = (pe dibuite) а tâtons, а l'aveuglette. (nebuneşte) aveuglément.
    orbi = vi. devenir aveugle, perdre la vue. vt. aveugler (qqn.). (fig.) éblouir.
    orbire = cécité s.f.
    orbita = orbite s.f.
    orbital = orbital (-ale; m. pl. -aux).
    orbitor = aveuglant (-ante), éblou-issant (-ante).
    orchestra = orchestre [rkεstr] s.m.
    ordin = ordre s.m.
    ordinal = l. ordinal (-ale; m.pl. -aux). (în expr.) Numeral ordinal adjectif numéral ordinal.
    ordinar = (obişnuit, comun) ordinaire, habituel (-elle), commun (-une). (de calitate inferioară) de mauvaise qualité (grosolan) grossier (-iere), vulgaire.
    ordine = ordre s.m.: A pune în ordine mettre en ordre. (în expr.) La ordinea, zilei а l'ordre du jour. Ordine de zi ordre du jour.
    ordona = ordonner.
    ordonanta = (dispoziţie scrisă) ordonnance s.f.
    ordonat = (despre oameni) ordonné (-ée). (despre lucruri) en ordre, rangé (-ée).
    orez = riz s.m.
    orezarie = riziere s.f.
    orfan = orphelin (-ine).
    orga = orgue s.m. (la pl. s.f.).
    organ = (anat.) organe s.m. (ziar, revistă) organe s.m. organisme s.m.: Organ sindical organisme syndical.
    organic = organique.
    organism = organisme s.m.
    organiza = organiser.
    organizare = organisation s.f.
    organizatie = organisation s.f.
    organizator = organisateur (-trice).
    orgie = orgie s.f.
    orgolios = orgueilleux (-euse), vaniteux (-euse).
    orgoliu = orgueil s.m., vanité s.f.
    orhidee = orchidée [rkide] s.f.
    ori = conj. ou, ou bien: Vii ori pleci? tu viens ou tu t'en vas?
    oribil = adj. horrible, épouvantable. adv. horriblement.
    oricând = n'importe quand.
    oricare = pron. nehot. n'importe lequel (laquelle); n'importe qui. adj. nehot. n'importe quel (quelle), quel (quelle) que soit: Oricare ar fi situaţia quelle que soit la situation, n'importe quelle serait la situation.
    oricât = adv. n'importe combien, tant que: Poţi să iei oricât tu peux en prendre n'importe combien (tant que tu en veux). (în expr.) Oricât de puţin tant soit peu, si peu que ce soit. Oricât de mult n'importe combien. Oricât de quelque, si: Oricât de inteligent ar fi quelque (si) intelligent qu'il soit. pron. nehot., adj. nehot. quel que soit le nombre, si nombreux qu'ils soient, n'importe combien: Oricâţi ar veni quel que soit leur nombre, si nombreux qu'ils soient. tant que: Puteţi rămâne oricât (timp) doriţi vous pouvez rester tant que vous voudrez.
    orice = pron. nehot. n'importe quoi. (în expr.) Orice ar fi quoi que ce soit. Orice s-ar întâmpla quoi qu'il arrive. adj. nehot. n'importe quel (quelle): Orice carte n'importe quel livre.
    oricine = pron. nehot. n'importe qui, qui que ce soit, quiconque.
    oricum = adv. n'importe comment: Oricum ar vorbi n'importe comment il parlerait. de toute faзon: Oricum, e mai bine să-i spui ade-vărul de toute faзon, il vaut mieux lui dire la vérité.
    orient = orient s.m.
    orienta = (s')orienter.
    oriental = adj. oriental (-ale; m.pl. -aux), d'orient. s.m.f. (cu maj.).
    orientare = orientation s.f.
    orientativ = (în expr.) Cu caracter orientativ а titre indicatif.
    orificiu = orifice s.m.
    original = adj. original (-ale; m.pl. -aux). s.n. original (pl. -aux) s.m.
    originalitate = originalité s.f.
    originar = originaire.
    origine = origine s.f.
    oriunde = n'importe oщ.
    orizont = horizon s.m.
    orizontal = adj. horizontal (-ale; m.pl. -aux). adv. horizontalement. s.f. (mat.) horizontale s.f.
    orna = orner, décorer.
    ornament = ornement s.m.
    ornamenta = décorer, orner.
    ornamental = ornemental (-ale; m.pl. -aux).
    ornamentatie = ornementation s.f.
    oroare = horreur s.f.
    oropsi = opprimer; persécuter.
    ortografic = orthographique.
    ortografie = orthographe s.f.
    orz = orge s.f. (în expr.) A strica orzul pe gâşte jeter des perles aux pourceaux.
    os = os [sg. s; pl. ] s.m. (în expr.) Os de peşte arête s.f.
    osândi = condamner [kÝdane].
    osânza = saindoux s.m.
    osatura = ossature s.f. (schelet) charpente s.f.
    oscila = osciller. (fig.) hésiter.
    oscilatie = oscillation s.f. (fig.) hésitation s.f.
    oseminte = ossements s.m.pl.
    osie = essieu s.m.
    osmoza = osmose s.f.
    osos = osseux (-euse), ossu (-ue).
    ospat = banquet s.m., festin s.m.
    ospata = (se) régaler.
    ospatar = garзon s.m.
    ospatarie = (birt) gargote s.f., restaurant populaire. (han) auberge s.f., hôtellerie s.f.
    ospiciu = asile d'aliénés s.m.
    ospitalier = hospitalier (-iere).
    ospitalitate = hospitalité s.f.
    ostas = soldat s.m.
    ostatic = otage s.m.
    osteneala = (oboseală) fatigue s.f. (strădanie) effort s.m., peine s.f. (în expr.) A-şi da osteneala se donner la peine.
    osteni = vi. être fatigué v. pasiv. vr. (a se obosi) se fatiguer. (a se strădui) se donner de la peine. vt. fatiguer, exténuer.
    ostenit = fatigué (-ée), las (lasse).
    ostentatie = ostentation s.f.
    ostentativ = adj. ostentatoire, ostensible. adv. ostensiblement.
    ostil = hostile.
    ostilitate = hostilité s.f.
    ostire = armée s.f.
    ostrov = île s.f., îlot s.m.
    otel = acier s.m.
    otelar = fondeur s.m.
    otelarie = aciérie s.f.
    oteli = (despre oameni) se tremper, se fortifier.
    otet = vinaigre s.m. (în expr.) A face pe cineva cu ou şi cu oţet passer un savon а qqn.
    oteti = (despre vinuri) s'aigrir.
    otrava = poison s.m.
    otravi = (s') empoisonner.
    otravire = empoisonnement s.m.
    otravitor = vénéneux (-euse).
    otreapa = (cârpă de şters) torchon s.m.
    ou = oeuf [sf. oef; pl. oe] s.m.: Ouă ochiuri des oeufs sur le plat. Ouă tari des oeufs durs. Ouă jumări des oeufs brouillés. Ouă moi des oeufs а la coque.
    oua = pondre.
    ouat = ponte s.f.
    oval = ovale adj., s.m.
    ovatie = ovation s.f.
    ovationa = ovationner.
    ovaz = avoine s.f.
    ovin = ovin (-ine).
    ovul = ovule s.m.
    oxid = oxyde s.m.
    oxida = (s') oxyder.
    oxidabil = oxydable.
    oxidare = oxydation s.f.
    oxigen = oxygene s.m.
    oxigena = oxygéner.
    oxigenare = oxygénation s.f.
    pacaleala = farce s.f., tour s.m. (în expr.) Păcăleală de aprilie poisson d'avril.
    pacali = (pentru a glumi) jouer un tour (а qqn.) (pentru a trage un folos) tromper, duper.
    pacat = péché s.m. (greşeală) faute s.f. (în expr.) Ce păcat! a) quel dommage!; b) comme je le regrette! Din păcate malheureusement.
    pacatos = adj., s.m.f. (cu multe păcate) pécheur (pécheresse). (ticălos) scélérat (-ate); canaille s.f. (vrednic de milă) misérable, pauvre. adj. (de proastă calitate) misérable, de mauvaise qualité.
    pacatui = (a comite un păcat) pécher. (a greşi) commettre une faute.
    pace = paix s.f.: A încheia pace conclure la paix.
    pachebot = paquebot s.m.
    pachet = paquet s.m.
    pacient = patient (-ente), ma-lade s.m.f.
    pacifist = pacifiste.
    pâcla = brouillard s.m.
    pacoste = (nenorocire) malheur s.m. (belea) enuui s.m., tuile s.f.
    pact = pacte s.m., convention s.f.
    pactiza = pactiser.
    pacura = mazout s.m., fuel [fjul] s.m.
    paduche = pou (pl. -x) s.m.
    paduchios = pouilleux (-euse).
    padurar = garde-forestier (pl. gardes-forestiers) s.m.
    padure = forêt s.f., bois s.m.
    paf = interj. (în expr.) A râmâne paf en rester coi (baba).
    pagân = adj., s.m.f. païen (-enne).
    pagina = page s.f.
    pagina = (a numerota paginile) paginer.
    paguba = (pierdere) dommage s.m., préjudice s.m. (stricăciune) dégât s.m. (în expr.) Atâta pagubă! tant pis!
    pagubas = personne lésée s.f.; perdant (-ante).
    pagubi = vi. essuyer une perte, perdre. vt. endommager (qqn.), faire subir une perte (а qqn.), porter préjudice (а qqn.).
    pahar = verre s.m.
    pai = paille s.f.
    paianjen = araignée s.f.
    paiata = (actor de circ) clown [klun] s.m.
    paienjenis = (pânză de păianjen) toile d'araignée. (desiş, reţea) lacis s.m.
    paieta = paillette s.f.
    pâine = pain s.m.: Pâine neagră, pain bis. Pâine rece pain rassis. Pâine caldă pain frais.
    paisprezece = num. card. quatorze.
    paisprezecelea = num. ord. quatorzieme (precedat de le, la).
    paj = page s.m.
    pajiste = (mică) pré s.m.; (mare) prairie s.f.
    pajura = (zool.) aigle impérial s.m. (stemă) armoiries s.f. pl.
    pal = pâle.
    palarie = chapeau (pl. -x) s.m.: A-şi scoate pălăria enlever (ôter) son chapeau.
    palarier = chapelier s.m.
    palat = (cerulgurii) palais s.m. (clădire somptuoasă) palais s.m.
    palavra = baliverne s.f., sornette s.f.
    palavrageala = bavardage s.m,., papotage s.m.
    palavragi = bavarder, papoter, jaser.
    palavragiu = bavard s.m., hâbleur s.m.
    pâlc = (de oameni) groupe s.m. (de păsări) volée s.f.
    paleta = (de pictor) palette s.f. (de ping-pong) raquette s.f.
    pali = (despre plante) se faner, se flétrir.
    pali = (despre oameni) pâlir.
    palid = pâle.
    paliditate = pâleur s.f.
    palma = (partea dinăuntru a mâinii) paume s.f. gifle s.f.: A da o palmă donner une gifle. (în expr.) A bate din palme applaudir. A lua la palme gifler. Cât ai bate din palme en un clin d'oeil. O palmă de loc un lopin de terre.
    palmares = palmares s.m.
    palmier = palmier s.m.
    palmui = gifler, souffleter.
    paloare = pâleur s.f.
    palos = glaive s.m.
    pâlpâi = (despre flăcări) vaciller.
    pâlpâit = (de flacără) vacillement s.m.
    palpita = palpiter.
    palpitatie = palpitation s.f.
    paltin = faux platane s.m., sycomore s.m.
    palton = manteau (pl. -eaux) s.m., paletot s.m.
    pamânt = s.n. terre s.f.: A ara pământul labourer la terre. sol s.m.; Un pământ stâncos un sol pierreux. terre cuite s.f.: O oală de pământ un pot en terre cuite. (lut) argile s.f., glaise s.f. monde s.m.: A face înconjurul pământului faire le tour du monde. (în expr.) A fi cu picioarele pe pământ avoir la tête sur les épaules. A făgădui cerul si pământul promettre monts et merveilles.
    pamântean = (care trăieşte pe pământ) terrien (-ienne). (băştinaş) indigene.
    pamântesc = terrestre.
    pamântiu = terreux (-euse).
    pamatuf = (pentru bărbierit) blaireau (pl. x) s.m.
    pamflet = pamphlet s.m.
    pamfletar = pamphlétaire s.m.
    pana = pană s.f. plume s.f. (puf) duvet s.m. (la pălărie) plumet s.m. (condei) plume s.f. pană s.f. panne s.f.: A rămâne în pană tomber en panne.
    pancarta = pancarte s.f.
    pancreas = pancréas s.m.
    pânda = guet s.m. (în expr.) A sta la pândă être aux aguets. A sta de pândă faire le guet.
    pândar = gardien s.m., garde s.m.
    pândi = épier, guetter.
    pandispan = pain d'Espagne s.m.
    panegiric = panégyrique s.m.
    pângari = profaner.
    pângarire = profanation s.f.
    panglica = ruban s.m.
    panica = panique s.f.
    panoplie = panoplie s.f.
    panorama = (privelişte) panorama s.m. (spectacol în bâlciuri) barraque foraine s.f.
    panoramic = panoramique.
    panou = panneau s.m. (în expr.) Panou de onoare tableau d'honneur.
    pansa = panser.
    pansament = pansement s.m.
    pansea = pensée s.f.
    panta = pente s.f.: Şosea în pantă route en pente.
    pantalon = pantalon s.m.
    pântece = (abdomen) ventre s.m., abdomen [abdmen] s.m. (stomac) estomac s.m.
    pantera = panthere s.f.
    pantof = soulier s.m.
    pânza = toile s.f.: Pânză de in toile de lin. (cu determinări) Pânză de corabie voile. Pânză de ferăstrău lame d'une scie. (în expr.) Până-n pânzele albe jusqu'au bout.
    pap = colle d'amidon s.f.
    papa = pape s.m.
    papagal = perroquet s.m.; perruche s.f.
    papagaliceste = comme un perroquet.
    papa-lapte = blanc-bec (pl. blancs-becs) s.m., nouille s.f.
    papetarie = papeterie s.f.
    papuc = pantoufle s.f., mule s.f. (în expr.) A fi sub papucul cuiva être sous la férule de qqn.
    papura = jonc s.m.
    papusa = (jucărie) poupée s.f. marionnette s.f.: Teatru de păpuşi théâtre de marionnettes.
    par = (mat.) paire. par s.m. pieu s.m.: A înfige un par în pământ enfoncer un pieu en terre. (bâtă) gourdin s.m.
    par = păr s.m. (bot.) poirier s.m. păr s.m. (de pe capul omului) cheveux s.m.pl., chevelure s.f. (de pe alte părţi ale corpului uman) poil s.m. (de pe pielea animalelor) poil s.m.: Păr de cămilă poil de chameau. (în expr.)Tras de păr tiré par les cheveux. A vorbi în doi peri parler évasivement.
    para = sous s.m., liard s.m.: A nu avea o para n'avoir pas le sou. (la pl. fam.) argent s.m. sg.: Are multe parale il a beaucoup d'argent. (în expr.) A face pe cineva de două parale dire son fait а qqn. para vt. parer: A para o lovitură parer un coup.
    para = poire s.f.
    parada = parade s.f.
    paradis = paradis s.m.
    paradox = paradoxe s.m.
    paradoxal = paradoxal (-ale; m. pl. -aux).
    parafa = parafe (paraphe) s.m.
    parafina = paraffine s.f.
    parafraza = paraphrase s.f.
    paragina = (teren necultivat) friche s.f. (dărâmătură) délabrement s.m.
    paragini = (despre clădiri) se délabrer, tomber en ruine vi.
    paragraf = paragraphe s.m.
    pârâi = craquer.
    pârâitura = craquement s.m.
    paralel = adj. parallele. adv. parallelement.
    paralela = (linie paralelă) parallele s.f. (comparare) parallele s.m. (la pl., sport) barres paralleles s.f.
    paralelipiped = parallélépipede s.m.
    paralelism = parallélisme s.m.
    paralitic = paralytique
    paraliza = vt. paralyser. vi. être atteint de paralysie.
    paralizie = paralysie s.f.
    paranteza = parenthese s.f.
    parapet = parapet s.m.
    parasi = quitter, abandonner.
    parasire = abandon s.m. (în expr.) Lăsat în părăsire abandonné, а l'abandon.
    parasuta = parachuter.
    parasuta = parachute s.m.
    parasutist = parachutiste
    pârât = adj., s.m.f. inculpé (-ée), accusé (-ée); défendeur (-deresse).
    paratrasnet = paratonnerre s.m.
    pârâu = ruisseau (pl. -x) s.m.
    paravan = paravent s.m.
    parazit = adj. parasite. s.m.pl. parasites s.m.pl.
    parbriz = parebrise s.m. invar.
    parc = parc s.m.
    parca = parquer.
    parca = adv. on dirait que: Parcă ar fi bolnav on dirait qu'il est malade. on disait que: Parcă plecase on disait qu'il était parti. on croirait; on dirait: Parcă e o paiaţă on dirait un pantin tout de même: Parcă tot aş pleca je partirais tout de même. (în expr.) De parcă comme si (urmat de indicativ).
    parcare = parking [parkiђ] s.m.
    parcela = parcelle s.f.
    parcela = diviser en parcelles.
    parchet = (pardoseală) parquet s.m.
    parcheta = parqueter.
    parcurge = parcourir.
    parcurs = parcours s.m., itinéraire s.m., trajet s.m. (în expr.) Pe parcurs en cours de route.
    pardesiu = pardessus s.m.
    pardoseala = plancher.
    pardosi = (cu scânduri) planchéier. (cu parchet) parqueter. (cu dale de piatră) daller.
    parea = paraître vi., v. impers., sembler vi., v. impers,: Ea părea mai tânără elle paraissait plus jeune. Se pare că nu e mulţumit il paraît qu'il n'est pas content. (în expr.) A-i părea cuiva bine se réjouir, être enchanté. A-i părea cuiva rău regretter. După cât se pare а ce qu'il paraît. Mi se pare j'ai l'impression.
    parere = opinion s.f., avis s.m.: După părerea mea а mon avis. (în expr.) A fi de părere être d'avis. Cu părere de rău а regret. A fi de aceeaşi părere être du même avis.
    parfum = parfum [parfoe˜] s.m.
    parfuma = (se) parfumer.
    parfumerie = parfumerie s.f.
    pârghie = levier s.m.
    pârgui = (despre fructe) commencer а mûrir vi.
    pârî = dénoncer; moucharder.
    paria = parier
    parinte = (tată) pere s.m. (la pl.) parents s.m. pl.
    parintesc = paternel (-elle).
    parinteste = paternellement.
    paritate = parité s.f.
    pariu = pari s.m.
    parizian = adj. parisien (-ienne). s.m.f. (cu maj.).
    pârjoala = l. (pe grătar) grillade s.f. (chiftea) boulette de viande s.f.
    pârjoli = incendier; mettre а feu et sang.
    parlament = parlement s.m.
    parlamentar = parlementaire adj., s.m,.
    pârleaz = échalier s.m.
    pârli = (la foc) flamber. (cu fierul de călcat) roussir. vt., vr. (se) bronzer.
    pârloaga = jachere s.f., terre en friche s.f.
    parodia = parodier.
    parodie = parodie s.f.
    parohie = paroisse s.f.
    parola = mot de passe s.m.
    paros = poilu (-ue).
    parsiv = infâme, ignoble.
    partas = compagnon s.m., associé s.m.
    parte = partie s.f.: Partea centrală la partie centrale. part s.f.: A avea cea mai bună parte avoir la meilleure part. (în expr.) A lua parte prendre part. A face parte faire partie. În altă parte ailleurs. A se da la o parte s'écarter. În ce parte? de quel côté? A fi din partea locului être du pays.
    partener = partenaire s.m.f.
    parter = (al unei case) rez-de-chaussée s.m. invar. (la teatru) parterre s.m.
    partial = adj. partiel (-elle). adv. partiellement.
    participa = participer, prendre part.
    participant = participant (-ante).
    participare = participation s.f.
    participiu = participe s.m.
    particula = particule s.f.
    particular = (personal) personnel (-elle), particulier (-iere). (aparte) particulier (-iere), distintif(-ive).
    particularitate = particularité s.f.
    partid = parti s.m.: Membru de partid membre du parti.
    partida = partie s.f.: O partidă de şah une partie d'échecs. parti s.m.: El e o partidă bună pentru ea il est un bon parti pour elle.
    pârtie = piste s.f.
    partini = favoriser, avantager (qqn.).
    partinire = partialité s.f.
    partinitor = partial (-ale; m. pl. -aux).
    partitura = partition s.f.
    partizan = partisan (-ane).
    parui = se prendre aux cheveux.
    paruiala = (chelfăneală) raclée s.f. (încăierare) bagarre s.f.
    parveni = parvenir.
    parvenit = parvenu (-ue).
    pas = pas s.m. pas s.m.: A face câţiva paşi faire quelques pas. (în expr.) Pas cu pas pas а pas. La tot pasul a) partout; b) а tout moment. A bate pasul pe loc piétiner. pas s.n. défilé s.m., gorge s.f., col s.m.
    pas = ennui s.m.; chagrin s.m.
    pasa = (sport) passer.
    pasa = se soucier vr., s'en faire vr.: Nu-i pasă de nimic il ne se soucie de rien. (în expr.) Puţin îi pasă! peu lui en chaut.
    pasager = passager (-ere), voyageur (-euse).
    pasaj = passage s.m.
    pasaport = passeport s.m.
    pasare = oiseau s.m. (de curte) volaille s.f.
    pasarela = passerelle s.f.
    pasi = (a merge, a călca) marcher. (a porni pe o cale nouă) s'acheminer vr., s'engager vr. franchir: A păşi pragul unei case franchir le seuil d'une maison.
    pasibil = passible.
    pasiona = (se) passionner.
    pasional = passionnel (-elle).
    pasionant = passionnant(-ante).
    pasionat = passionné (-ée).
    pasiune = passion s.f.
    pasiv = adj. passif (-ive). s.n. passif s.m.
    pasivitate = passivité s.f.
    pâsla = feutre s.m.
    pasnic = paisible.
    pasta = pâte s.f.
    pastaie = cosse s.f.
    pastârnac = panais s.m.
    paste = vi. paître, brouter. vt. garder (les animaux qui paissent).
    Pasti = Pâques s.f.pl.
    pastila = tablette s.f., pastille s.f.
    pastisa = pastiche s.f.
    pastor = berger s.m.
    pastoral = pastoral (-ale; m. pl. -aux); champêtre, rustique.
    pastra = garder: Păstrează-mi un loc! garde-moi une place! conserver, garder: A păstra carne pentru a doua zi conserver de la viande pour le lendemain.
    pastrama = viande salée et fumée (ou séchée).
    pastrare = garde s.f.: A lăsa ceva în păstrare cuiva laisser qqch. en garde а qqn. conservation s.f.
    pastrav = truite s.f.
    pasui = accorder un délai.
    pasuire = délai s.m.
    pasune = pâturage s.m.
    pat = lit s.m.: A face patul faire le lit. (în expr.) A cădea (bolnav) la pat tomber malade.
    pata = tache s.f.
    pata = (a face o pată) tacher. (a murdări) salir. (a pângări) profaner, déshonorer, souiller.
    patanie = mésaventure s.f.
    patefon = phonographe s.m.
    patenta = breveter, patenter.
    patern = paternel (-elle).
    paternitate = paternité s.f.
    patetic = adj. pathétique. adv. pathétiquement.
    patetism = pathétisme s.m.
    pateu = (din aluat) friand s.m., pâté en croûte s.m. (pastă de carne) pâté s.m.
    pati = arriver v. impers.: A păţit ceva il lui est arrivé qqch. (în expr.) Era s-o păţească il l'a échappé belle. A o păţi essuyer des déboires.
    patima = (pasiune) passion s.f. (în expr.) Cu patimă passionnément.
    patimas = adj. passionné (-ée). adv. passionnément.
    patimi = souffrir, pâtir.
    patina = (sport) patin s.m.
    patina = (sport) patiner.
    patinaj = patinage s.m.
    patinator = patineur (-euse).
    patiserie = pâtisserie s.f.
    patit = éprouvé (-ée): E un om păţit c'est un homme éprouvé.
    patlagea = (roşie) tomate s.f. (vânătă) aubergine s.f.
    patogen = pathogene.
    patologic = pathologique.
    patos = pathos s.m.
    patrar = (sfert) quart s.m. (de lună) quartier s.m.
    patrat = carré (-ée) adj., s.m.
    patriarh = patriarche s.m.
    patriarhal = patriarcal (-ale; m.pl. -aux).
    patrie = patrie s.f.
    patrime = quart s.m.
    patrimoniu = patrimoine s.m.
    patriot = patriote s.m.f.
    patriotic = patriotique.
    patriotism = patriotisme s.m.
    patron = patron (-onne).
    patrona = patronner.
    patronaj = patronnage s.m.
    patru = num. card. quatre. (în expr.) A fi cu ochii în patru être sur ses gardes.
    patrula = patrouille s.f.
    patrula = patrouiller.
    patrulater = quadrilatere s.m.
    patrulea = num. ord. quatrieme (precedat de le, la).
    patrunde = vi. (a trece prin) pénétrer. (despre idei) se répandre vr. vt. (a străpunge) percer. (a pricepe) saisir, comprendre. vr. (a se lăsa convins) se pénétrer.
    patrundere = (penetraţie, răzbatere) pénétration s.f. (pricepere, perspicacitate) perspicacité s.f., sagacité s.f.
    patrunjel = persil s.m.
    patrunzator = pénétrant (-ante).
    patruped = quadrupede s.m.
    patruzeci = num. card. quarante.
    patura = (de învelit) plaid s.m., couverture s.f. (strat) couche s.f.
    paturi = plier.
    paun = paon [pÿ] s.m.
    paunita = paonne [pan] s.f.
    pauza = (întrerupere a activităţii) pause s.f. (la şcoală) récréation s.f. (la teatru) entracte s.m. (sport) mitemps s.f.
    pava = paver.
    pavaj = pavé s.m., pavage s.m.
    pavare = pavement s.m.
    pavilion = pavillon s.m.
    pavoaza = pavoiser.
    pavoazare = pavoisement s.m.
    paza = garde s.f., surveillance s.f.: Câine de pază chien de garde. (paznic) garde s.m., gardien s.m.
    pazea = interj. gare!
    pazi = vt. (a sta de pază) garder. (a supraveghea) surveiller. vr. se préserver: A se păzi de răceală se préserver du froid.
    paznic = gardien s.m., garde s.m.
    pe = prep. (introduce un complement direct): Cheamă-l pe Victor appelle Victor. Trezeşte pe mama réveille maman. sur: Pune cartea pe masă mets le livre sur la table. dans: Ne-am întâlnit pe stradă nous nous sommes rencontrés dans la rue. par: A privi pe fereastră regarder par la fenêtre. (în expr.) Pe mâine! а demain ! Pe alese au choix. Pe urmă ensuite, apres. Pe când tandis que, cependant. Pe ascuns en cachette. Pe vremea asta par ce temps-lа.
    pecete = sceau (pl. -x) s.m., cachet s.m.
    pecetlui = sceller, cacheter.
    pecuniar = pécuniaire.
    pedagog = pédagogue.
    pedagogic = adj. pédagogique. adv. pédagogiquement.
    pedagogie = pédagogie s.f.
    pedala = pédale s.f.
    pedant = pédant(-ante).
    pedeapsa = (măsură disciplinară) punition s.f., châtiment s.m. (condamnare) peine s.f.: Pedeapsa cu moartea peine de mort, peine capitale.
    pedepsi = (disciplinar) punir, châtier. (a condamna) condamner [kÝdane].
    pehlivan = charlatan s.m., escroc s.m.
    peiorativ = péjoratif (-ive).
    peisaj = paysage s.m.
    pelerina = pelerine s.f.
    pelerinaj = pelerinage s.m.
    pelican = pélican s.m.
    pelicula = pellicule s.f.
    pelin = (bot.) absinthe s.f.
    peltea = gelée (de fruits) s.f. (vorbărie) tartine s.f., verbiage s.m.
    peltic = (personne) qui zézaye.
    peluza = pelouse s.f.
    penal = pénal (-ale; m. pl. -aux).
    penaliza = pénaliser.
    penalizare = pénalisation s.f. (sport) penalty s.m.
    penar = plumier s.m.
    pendul = pendule s.m.
    pendula = pendule s.f.
    penel = pinceau (pl. -x) s.m.
    penibil = adj. pénible. adv. péniblement.
    penicilina = pénicilline s.f.
    peninsula = péninsule s.f., presqu'île s.f.
    penita = plume s.f.
    penitenciar = pénitencier s.m., prison s.f.
    penseta = pincette s.f.
    pensie = retraite s.f.: A ieşi la pensie prendre sa retraite. (sumă plătită unui pensionar) pension s.f., retrăite s.f.
    pension = pensionnat s.m.
    pensiona = vt. mettre а la retraite. vr. prendre sa retraite.
    pensionar = retraité (-ée).
    pensiune = pension s.f.: A lua pe cineva în pensiune prendre qqn. en pension.
    pensula = pinceau (pl. -x) s.m. (de bărbierit) blaireau (pl. -x) s.m.
    pentru = prep. pour. (în expr.) Pentru ce? pourquoi? Pentru ca afin que, pour que (urmate de subjonctiv). Pentru că parce que. Pentru puţin ! il n'y a pas de quoi !
    penultim = avant-dernier (-iere), pénultieme.
    penumbra = pénombre s.f.
    pénurie = pénurie s.f.
    pepene = (galben) melon s.m. (verde) pasteque s.m. (în expr.) A-şi ieşi din pepeni sortir de ses gonds.
    pepiniera = (bot.) pépiniere s.f.
    percepe = percevoir.
    percepere = perception s.f.
    perceptibil = perceptible.
    perceptie = perception s.f.
    perceptor = percepteur s.m.
    perchezitie = perquisition s.f.
    perchezitiona = perquisitionner.
    perciune = favori s.m.
    percutie = percussion s.f.
    perdaf = (în expr.) A trage cuiva un perdaf passer un savon а qqn.
    perdea = rideau (pl. -x) s.m.
    pereche = paire s.f.: O pereche de mănuşi une paire de gants. (grup de două persoane de sex opus) couple s.m.: O pereche fericită un couple heureux. (în expr.) Fără pereche sans pareil, hors pair.
    peregrinare = pérégrination s.f.
    perete = (de zidărie) mur s.m. paroi s.f.: Pereţii unei lăzi les parois d'une caisse. (perete despărţitor) cloison s.f. muraille s.f.: Peretele stâncos al falezei la muraille rocheuse de la falaise.
    perfect = adj. parfait (-aite). s.n. (gram.) parfait s.m., passé s.m. adv. parfaitement.
    perfecta = conclure: A perfecta un acord conclure un accord.
    perfectiona = (se) perfectionner.
    perfectionare = perfectionnement s.m.
    perfid = perfide.
    perfidie = perfidie s.f.
    perfora = perforer. (un tichet, bilet) poinзonner.
    perforator = perforateur s.m. (maşină de perforat stânci) perforatrice s.f. s.m.f. perforateur s.m.
    performanta = performance s.f.
    pergament = parchemin s.m.
    peria = brosser. (fig.) flatter, aduler.
    periclita = péricliter.
    pericol = péril s.m., danger s.m.
    periculos = périlleux (-euse), dangereux (-euse).
    perie = brosse s.f. (cu determinări) Perie de haine brosse а habits. Perie de dinţi brosse а dents. Perie de ghete brosse а chaussures.
    periferic = périphérique.
    periferie = périphérie s.f.; banlieue s.f.
    perifraza = périphrase s.f.
    périma = vieillir vi., se démoder.
    perimetru = périmetre s.m.
    perinda = se succéder.
    perioada = période s.f., époque s.f.
    periodic = périodique adj., s.m.
    peripetie = péripétie s.f.
    perla = perle (fine) s.f.
    permanent = adj. permanent (-en-te). s.n. ondulation permanente s.f., indéfrisable s.f.
    permanenta = permanence s.f.
    permeabil = perméable.
    permis = adj. permis (-ise), toléré (-ée). s.n. permis s.m.
    permisie = permission s.f.
    permite = (se) permettre.
    perna = (de dormit) oreiller s.m. (de canapea, fotoliu) coussin s.m.
    peron = quai s.m.
    perpeli = (a se zvârcoli) s'agiter. (a se frământa) se tourmenter.
    perpendicular = perpendiculaire adj., s.f.
    perpetua = perpétuer.
    perpetuu = perpétuel (-elle).
    perplex = perplexe, interdit (-ite).
    persecuta = persécuter.
    persecutie = persécution s.f.
    persevera = persévérer.
    perseverent = persévérant (-ante).
    perseverenta = persévérance s.f.
    persifla = persifler.
    persista = persister.
    persistent = persistant (-ante).
    persistenta = persistance s.f.
    persoana = personne s.f.
    personaj = personnage s.m.
    personal = adj. personnel (-elle). (în expr.) Tren personal train omnibus. adv. personnellement. s.n. personnel s.m.
    personalitate = personnalité s.f.
    personifica = personnifier.
    personificare = personnification s.f.
    perspectiva = perspective s.f.
    perspicace = perspicace.
    perspicacitate = perspicacité s.f.
    perturba = perturber, troubler.
    peruca = perruque s.f.
    peruchier = perruquier s.m.
    pervaz = (de uşă, fereastră) chambranle s.m. (la pardoseli de lemn) plinthe s.f.
    pervers = pervers (-erse).
    perversitate = perversité s.f.
    perversiune = perversion s.f.
    perverti = (se) pervertir, (se) corrompre.
    pescar = pêcheur s.m.
    pescarie = (loc unde se vinde peşte) poissonnerie s.f.
    pescarus = mouette s.f.
    pescui = pêcher.
    pescuit = pêche s.f.
    pescuitor = pêcheur s.m.
    pesemne = а ce qu'il paraît, probablement.
    pesimism = pessimisme s.m.
    pesmet = (felie de pâine prăjită) biscotte s.f. (pisat) chapelure s.f.
    peste = poisson s.m.
    peste = par-dessus: A sări peste un obstacol sauter par-dessus un obstacle. au-dessus: Temperatura urcă peste de grade la tempé-rature monte au-dessus de degrés. sur: Podurile peste Sena les ponts sur la Seine. dans: Va veni peste un ceas il viendra dans une heure. plus de: Erau acolo peste cincizeci de persoane il y avait plus de cinquante personnes. (în expr.) Peste noapte pendant la nuit. Peste drum vis-а-vis, en face. Peste ţări si mări par monts et vaux. Peste puţin sous peu.
    pestera = grotte s.f., caverne s.f.
    pestrit = bigarré (-ée), bariolé (-ée).
    petala = pétale s.m.
    petic = (cu determinări) Petic de stofă bout d'étoffe s.m.; chiffon s.m. Petic cusut piece s.f. (în expr.) A-şi da în petic faire un pas de clerc. Un petic de pământ un lopin de terre.
    petici = rapiécer.
    petrece = vt. passer: A petrece vacanţa la mare passer les vacances au bord de la mer. (a însoţi, a întovărăşi) accompagner. vi. s'amuser vr., se divertir vr. vr. se passer vr. impers.: Ce se petrece? que se passe-t-il?
    petrecere = partie de plaisir s.f., divertissement s.m.
    petrochimie = pétrochimie s.f.
    petrol = pétrole s.m.
    petrolier = (mar.) pétrolier s.m. adj. pétrolier (-iere).
    petrolifer = pétrolifere.
    pezevenchi = chenapan s.m., fripouille s.f.
    pian = piano s.m.
    piata = marché s.m. place s.f.: Piaţa Victoriei place de la Victoire.
    piatra = pierre s.f.: Bloc de piatră bloc de pierre. caillou (pl. -x) s.m., pierre s.f.: Copiii aruncau cu pietre în râu les enfants lanзaient des cailloux dans la riviere. (med.) calcul s.m. (cu determinări) Piatră de moară meule. Piatră de încercare pierre de touche. Piatră de var pierre а chaux. Piatră preţioasă pierre précieuse; (la pl.) pierreries. (grindină) grêle s.f.
    pic = (strop) goutte s.f. (fir, fărâmă) brin s.m., soupзon s.m.: Un pic de sare un brin de sel. (în expr.) Nici un pic de pas l'ombre de.
    pica = rancune s.f. (în expr.) A avea pică pe cineva en vouloir а qqn., avoir une dent contre qqn. (la jocul de cărţi) pique s.f.
    pica = (a cădea de la înălţime) tomber. (despre ploaie) pleuviner v. impers. (a se scurge picătură cu picătură) dégouliner, couler goutte а goutte.
    picaj = piqué s.m.: Zbor în picaj vol en piqué.
    picant = (despre mâncăruri şi băuturi) piquant (-ante). (despre anecdote, glume) grivois (-oise).
    picatura = goutte s.f. (în expr.) Printre picături а temps perdu.
    picior = (gambă) jambe s.f. (laba piciorului) pied s.m. (în expr.) A sta picior peste picior rester les jambes croisées. A se pune pe picioare (după o boală) se remettre. A lua pe cineva peste picior se payer la tête de qqn.
    picioroange = échasses s.f.pl.
    picoti = sommeiller.
    picta = peindre.
    pictor = peintre s.m.
    pictorita = peintresse s.f.
    pictura = (arta picturii) peinture s.f. (tablou) toile s.f., tableau (pl. -x) s.m.
    picup = pick-up [pikoep] s.m., électrophone s.m.
    picura = s'égoutter vr., dégouliner. (despre ploaie) bruiner v. impers. vt. verser goutte а goutte.
    piedestal = piédestal(pl.-aux) s.m.
    piedica = (stavilă) entrave s.f., obstacle s.m., difficulté s.f. (în expr.) A pune cuiva piedică faire un croc-en-jambe а qqn.
    pieire = mort s.f.
    pielar = (tăbăcar) peaussier s.m.
    pielarie = (tăbăcărie) tannerie s.f., peausserie s.f. (marochinărie) maroquinerie s.f. bourrelerie s.f.
    piele = (epidermă) peau s.f. (tăbăcită) cuir s.m. (piele crudă; blană) peau s.f. (marochin) maroquin s.m.
    piept = (la bărbaţi) poitrine s.f. (la femei) gorge s.f., poitrine s.f. (la animale) poitrail s.m. (în expr.) A ţine piept tenir tête.
    pieptana = (se) peigner, (se) coiffer.
    pieptanatura = coiffure s.f.
    pieptene = peigne s.m.
    pieptis = adv. tout droit. adj. (abrupt) abrupte, qui monte en pente.
    pierde = vt. perdre, égarer: Mi-am pierdut stiloul j'ai perdu mon stylo. (în expr.) A pierde trenul manquer le train. A pierde pe cineva din ochi couver qqn. des yeux. vr. se perdre, s'égarer.
    pierdere = perte s.f.; dégât s.m.
    pierde-vara = badaud s.m., musard s.m.
    pieri = périr.
    piersic = pêcher s.m.
    piersica = pêche s.f.
    piesa = piece s.f.
    pietate = piété s.f.
    pieton = piéton s.m., passant (-ante).
    pietrar = tailleur de pierre s.m.
    pietris = gravier s.m.
    pietros = (despre pământ) pier-reux (-euse) (despre locuri, drumuri) caillouteux (-euse).
    pietrui = paver.
    piezis = adj. oblique, de travers, de biais. adv. obliquement, de travers.
    piftie = aspic s.m., gelée s.f.
    piguli = picorer.
    pijama = pyjama s.m.
    pila = lime s.f. (electrică, atomică) pile s.f.
    pilda = exemple s.m.: De pildă par exemple.
    pili = limer.
    pilitura = limaille s.f.
    pilon = pylone s.m.
    pilot = pilote s.m.
    pilota = piloter.
    pilotaj = pilotage s.m.
    pilula = pilule s.f.
    pin = pin s.m.
    pinacoteca = pinacotheque s.f.
    pingea = semelle s.f.
    pingeli = ressemeler.
    ping-pong = ping-pong [piђpÝg] s.m., tennis de table s.m.
    pinten = éperon s.m. (în expr.) A da pinteni éperonner.
    piolet = (sport) piolet s.m.
    pion = pion s.m.
    pionier = pionnier (-iere).
    pios = pieux (-euse).
    pipa = pipe s.f.
    pipai = vt. tâter. (a dibui) tâtonner. vr. se tâter
    pipait = tâtonnement s.m. (în expr.) Pe pipăite а tâtons. (simţ) toucher s.m.
    piper = poivre s.m.
    pipera = poivrer.
    piperat = poivré (-ée), piquant (-ante). (fig.) grivois (-oise).
    pipernicit = rabougri (-ie), ratatiné (-ée).
    pipeta = compte-goutte (pl. compte-gouttes) s.m., pipette s.f.
    pipota = gésier s.m.
    piramida = pyramide s.f.
    pirat = pirate s.m.
    piraterie = piraterie s.f.
    pironi = immobiliser, fixer.
    pirpiriu = chétif (-ive), malingre.
    pirueta = pirouette s.f.
    pisa = piler. (a bate la cap) embêter, raser (qqn.).
    pisalog = scie s.f., raseur (-euse).
    pisc = (de munte) pic s.m.
    pisca = (a înţepa) piquer. (a ciupi) pincer.
    piscatura = (înţepătură) piqûre s.f. (ciupitură) pincement s.m.
    piscicol = piscicole.
    piscina = piscine s.f.
    piscot = biscotte s.f.
    pisic = chaton s.m., minet s.m.
    pisica = chat s.m. (femelă) chatte s.f.
    pisicher = malin s.m., roublard s.m.
    pisoi = (pui de pisică) chaton s.m. (cotoi) matou s.m.
    pista = piste s.f.
    pistol = pistolet s.m.; revolver s.m.
    piston = piston s.m.
    pistrui = taches de son (de rousseur) s.f.pl.
    piti = vt. cacher. vr. se tapir, se nicher.
    pitic = nain (naine).
    pitigoi = mésange s.f.
    pitoresc = pittoresque.
    pitpalac = caille s.f.
    pitulice = fauvette s.f.
    piua = (pentru ţesături de lână) foulon s.m. (de pisat) mortier s.m.
    piui = piailler.
    piuit = piaillement s.m.
    piulita = (pentru pisat) mortier s.m. (de şurub) écrou s.m.
    piuneza = punaise s.f.
    pivnicer = sommelier s.m.
    pivnita = cave s.f.
    pivot = pivot s.m.
    pizma = envie s.f.; rancune s.f.
    pizmas = envieux (-euse); rancunier (-iere).
    plac = (în expr.) După plac au gré de chacun. După bunul plac al cuiva selon le bon plaisir de qqn. A fi la bunul plac al cuiva être а la merci de qqn.
    placa = plaque s.f. (de patefon) disque s.m.
    placaj = placage s.m.
    placarda = pancarte s.f.
    placea = aimer: Îi plac florile elle aime les fleurs. plaire: Acest individ nu-mi place cet individu ne me plaît pas. (în expr.) Îmi place să cred j'aime а croire.
    placere = plaisir s.m.
    placinta = galette s.f., pâtisserie s.f.
    placintarie = pâtisserie s.f.
    placut = agréable.
    plafon = plafond s.m.
    plaga = plaie s.f.
    plagia = plagier.
    plai = plateau herbeux s.m., alpage s.m. (ţinut) contrée s.f.
    plaja = plage s.f. (în expr.) A face plajă prendre des bains de soleil.
    plamân = poumon s.m.
    plan = plan s.m. adj. plan (plane).
    plana = planer.
    planeta = planete s.f.
    planetar = planétaire.
    plângaret = pleurnicheur (-euse).
    plânge = vi. pleurer. vt. plaindre. vr. se plaindre, se lamenter.
    plângere = (reclamaţie) plainte s.f., réclamation s.f., pétition s.f.
    planifica = planifier.
    planificare = planification s.f.
    planor = planeur s.m.
    plansa = planche s.f.
    plânset = pleurs s.m.pl., larmes s.f.pl.
    planseta = planche а dessin s.f.
    planseu = plancher s.m.
    planta = plante s.f.
    planta = planter.
    plantatie = plantation s.f.
    planton = planton s.m.
    planturos = plantureux (-euse).
    planui = faire le projet de: Plănuieşte o călătorie il fait le projet d'un voyage. (a urzi) tramer.
    plapând = chétif (-ive), débile.
    plapuma = couverture s.f.
    plapumar = matelassier s.m.
    plasa = (se) placer.
    plasa = filet s.m.
    plasament = placement s.m.
    plasare = placement s.m.
    plasator = (în săli de spectacole) placeur s.m., ouvreuse s.f.
    plasmui = (a crea) créer. (a născoci) forger, inventer. (a falsifica) contrefaire.
    plasmuire = (creaţie) création s.f. (născocire) invention s.f. (falsificare) faux s.m.
    plastic = plastique.
    plastica = plastique s.f.
    plastografie = faux s.m.
    plasture = sparadrap s.m.
    plat = plat (plate).
    plata = paye (paie) s.f., payement (paiement) s.m. (la restaurant) addition s.f.
    platan = (bot.) platane s.m. s.n. (de balanţă) plateau (pl. -x) s.m.
    platforma = plate-forme (pl. plates-formes) s.f.
    plati = payer; acquitter.
    platina = platine s.m.
    platitudine = platitude s.f., banalité s.f.
    platnic = payeur (-euse).
    platonic = platonique.
    platosa = cuirasse s.f.
    platou = plateau (pl. -x) s.m.
    plauzibil = vraisemblable, plausible.
    pleasca = aubaine s.f.
    pleava = (de cereale) balle s.f.
    plebe = plebe s.f.
    plebiscit = plébiscite s.m.
    pleca = partir. vr. se pencher, se baisser. vt. baisser, fléchir. (în expr.) A-şi pleca urechea prêter l'oreille. A-şi pleca capul se soumettre.
    plecaciune = courbette s.f., révérence s.f.
    plecare = départ s.m.
    pled = plaid s.m.
    pleda = plaider.
    pledoarie = plaidoirie s.f., plaidoyer s.m.
    pleiada = pléiade s.f.
    plenar = plenier (-iere).
    plenara = réunion pléniere s.f., plénum [plenm] s.m.
    plenipotentiar = plénipotentiaire.
    pleoapa = paupiere s.f.
    pleonasm = pléonasme s.m.
    pleosti = vt. déformer, aplatir. vr. s'affaisser
    plescai = (despre oameni) clapper. (despre ape) clapoter.
    plesni = vi. éclater, crever: Balonul a plesnit le ballon a éclaté. Pneul a plesnit le pneu a crevé. se fendre: Farfuria a plesnit l'assiette s'est fendue. (a se rupe) casser: Coarda viorii a plesnit la corde du violon a cassé. vt. (a pălmui) gifler. (a biciui) cingler, fouetter.
    plesnitura = (lovitură) coup s.m. (de bici) claquement s.m. (crăpătură) fêlure s.f.
    plesuv = chauve.
    plete = cheveux longs s.m. pl.
    plic = enveloppe s.f., pli s.m.
    plicticos = ennuyeux (-euse), embêtant (-ante).
    plictiseala = ennui s.m.
    plictisi = (s')ennuyer, (s')embêter.
    plictisitor = ennuyeux (-euse), embêtant (-ante).
    plimba = (se) promener, (se) balader.
    plimbare = promenade s.f., balade s.f.
    plimbaret = flâneur (-euse).
    plin = adj. plein (pleine); bondé (-ée), comble. s.n. plein s.m.: A face plinul faire le plein. (în expr.) Din plin а foison.
    plisa = plisser.
    plisc = bec s.m.
    plita = fourneau de cuisine s.m.
    pliu = pli s.m.
    plivi = sarcler.
    ploaie = pluie s.f.
    ploconi = faire des courbettes.
    ploconire = courbette s.f.
    ploios = pluvieux (-euse).
    plomba = (med.) plomber, obturer (une dent).
    plomba = obturation dentaire s.f.
    plop = peuplier s.m.
    plosca = gourde s.f. (pentru bolnavi) urinal (pl. -aux) s.m.
    plosnita = punaise s.f.
    ploua = pleuvoir v. impers.: Astăzi nu plouă aujourd'hui il ne pleut pas.
    plug = charrue s.f.
    plugar = laboureur s.m.
    plumb = (metal) plomb s.m.
    plumbui = plomber.
    plural = pluriel (-elle) adj., s.m.
    plus = peluche s.f.
    plus = (prisos) excédent s.m., surplus s.m. (mat.) plus, et: Doi plus doi deux plus (et) deux.
    plusat = recouvert (-erte) de peluche. (despre ţesături) peluché (-ée), pelucheux (-euse).
    plusvaloare = plus-value s.f.
    pluta = (ambarcaţie) radeau (pl. -x) s.m. liege s.m.: Dop de plută bouchon de liege.
    plutas = batelier s.m.
    pluti = (a se menţine pe apă sau în aer) flotter. (a naviga) voguer, naviguer.
    plutitor = flottant (-ante).
    pluton = peloton s.m.
    plutonier = adjudant s.m.
    pneu = pneu s.m.
    pneumatic = pneumatique.
    pneumonie = pneumonie s.f.
    poala = devant d'une jupe s.m. (în expr.) A ţine în poală tenir sur ses genoux. O poală de nuci un tablier de noix. Poalele muntelui le pied de la montagne.
    poama = fruit s.m.
    poarta = porte s.f. (sport) but s.m.
    poate = peut-être.
    pocal = grand gobelet s.m.
    poci = défigurer; déformer.
    pocinog = bévue s.f., tuile s.f.
    pocit = défiguré (-ée), difforme.
    pocnet = détonation s.f.; coup s.m., claquement s.m.
    pocni = vi. claquer: A pocni din bici faire claquer son fouet. vt. frapper, gifler (qqn.).
    pocnitura = détonation s.f.; coup s.m., claquement s.m.
    pod = pont s.m.: Un pod peste Dunăre un pont sur le Danube. (la o casă) grenier s.m. (cu determinări) Podul palmei la paume de la main. Pod plutitor bac. Pod rulant pont roulant. (în expr.) A cădea din pod tomber des nues.
    podea = plancher s.m.
    podgorean = vigneron (-onne).
    podgorie = vignoble s.m., cru s.m.
    podi = planchéier.
    podidi = (în expr.) A-l podidi râsul éclater de rire. A-l podidi plânsul fondre en larmes.
    podis = plateau (pl. -x) s.m.
    podoaba = (ornament) ornement s.m. (găteală) parure s.f. (bijuterie) bijou (pl. -x) s.m.
    poem = poeme s.m.
    poet = poete s.m.
    poetic = adj. poétique. adv. poétiquement.
    poetiza = poétiser, idéaliser.
    poezie = poésie s.f.
    pofida = dépit s.m.: În pofida dificultăţilor en dépit des difficultés.
    pofta = l. (dorinţă) envie s.f. appétit s.m.: Poftă bună ! bon appétit. (în expr.) A-şi pune pofta-n cui en faire son deuil.
    pofti = désirer: Ce poftiţi? que désirez-vous? inviter: A pofti pe cineva la dejun inviter qqn. а déjeuner.
    pofticios = gourmand (-ande).
    poftim = interj. voici, voilа: Poftim cartea ! voici le livre ! (însoţit de un imperativ) s'il vous plaît; Poftim, luaţi loc! prenez place, s'il vous plaît. (ce?, cum?) pardon?
    pogon = demi-hectare s.m.
    poiana = clairiere s.f.
    poimâine = apres-demain.
    pojar = rougeole s.f.
    pojghita = (strat subţire) couche mince s.f. (crustă) croûte s.f.
    pol = pôle s.m.: Polul nord le pôle nord.
    polar = polaire.
    polariza = polariser.
    polei = polei s.n. verglas s.m. polei vt. (cu aur) dorer. (cu argint) argenter.
    poleiala = (cu aur) dorure s.f. (cu argint) argentage s.m. (foaie subţire de staniol) papier d'étain s.m.
    polemic = polémique.
    polemica = polémique s.f.
    polemiza = polémiquer.
    polen = (bot.) pollen [plεn] s.m.
    policlinica = polyclinique s.f.
    poliglot = polyglotte.
    poligon = polygone s.m.
    poliloghie = verbiage s.m., tartine s.f.
    polinom = (mat.) polynôme s.m.
    polisilabic = polysyllabe.
    polita = (raft) rayon s.m. (etajeră) étagere s.f.
    politehnic = polytechnique.
    politete = politesse s.f.
    politic = politique.
    politica = politique s.f.
    politician = politicien s.m.
    politicos = adj. poli (-ie). adv. poliment.
    politie = police s.f.
    politienesc = policier (-ere).
    politist = adj. policier (-ere). s.m. agent de police.
    polivalent = polyvalent (-ente).
    poliza = polir.
    polizor = polissoir s.m.
    polo = (sport) polo s.m. (în expr.) Polo pe apă water-polo [watεrplo] s.m.
    poloboc = (butoi) tonneau (pl. -x) s.m. (nivelă, de zidar) niveau а bulle s.m.
    polonez = adj. polonais (-aise). s.m.f. (cu maj.).
    polonic = louche s.f.
    poluare = pollution s.f.
    pom = arbre fruitier s.m.
    pomada = pommade s.f.
    pomana = aumône s.f.: A da de pomană faire l'aumône. (în expr.) De pomană a) pour rien; b) tres bon marché. (praznic după înmormântare) repas funéraire s.m.
    pomeni = vt. mentionner; signaler. parler vi.: Ea îl pomenea deseori elle parlait souvent de lui. vr. se trouver, se voir. (în expr.) Te pomeneşti că il se peut que. Ne-am pomenit cu ei ils sont arrivés inopinément.
    pomicultor = pomiculteur s.m.
    pomicultura = pomiculture s.f.
    pomina = (în expr.) De pomină inoubliable, mémorable. A ajunge de pomină devenir la risée de tous.
    pomisor = arbrisseau (pl -x) s.m.
    pompa = pompe s.f.: Pompă aspiratoare pompe aspirante. (fast, strălucire) pompe s.f., faste s.m. (în expr.) Pompe funebre pompes funebres.
    pompa = pomper.
    pompier = pompier s.m.
    pompos = pompeux (-euse), fastueux (-euse).
    ponderat = pondéré (-ée), modéré (-ée).
    ponderatie = pondération s.f., modération s.f.
    pondere = poids s.m.
    ponegri = diffamer, dénigrer.
    ponegrire = diffamation s.f., dénigrement s.m.
    ponor = ravin s.m.
    ponos = (necaz) ennui s.m. (în expr.) A trage ponoasele payer les pots cassés.
    ponta = (a înregistra prezenţa) pointer. (a miza) ponter.
    pontaj = pointage s.m.
    popa = (ortodox) pope s.m. (catolic) prêtre s.m., curé s.m.. (în expr.) Uite popa nu e popa tantôt Pierre, tantôt Paul.
    popas = halte s.f.
    popic = quille s.f.: Joc de popice jeu de quilles.
    poplin = popeline s.f.
    popor = peuple s.m.
    poposi = faire halte, s'arrêter un peu. (a trage undeva) descendre.
    popota = popote s.f.
    popri = mettre sous séquestre, opérer une saisie.
    poprire = saisie s.f.
    popula = peupler.
    popular = populaire.
    popularitate = popularité s.f.
    populariza = populariser, vulgariser.
    popularizare = vulgarisation s.f.
    populatie = population s.f.
    por = pore s.m.
    porc = porc s.m., cochon s.m.
    porcar = porcher s.m.
    porcarie = (crescătorie de porci) porcherie s.f. (murdărie) saleté s.f. (vorbă indecentă) cochonnerie s.f., saloperie s.f.
    porcos = obscene, trivial (-ale), grossier (-iere).
    porecla = surnom s.m., sobriquet s.m.
    porecli = surnommer.
    porni = vi., vr. (despre fiinţe) partir vi., se mettre en route vr. vi. (despre vehicule) démarrer, se mettre en marche vr. (despre motoare, maşini) se mettre en mouvement vr. vr. éclater, se déchaîner: S-a pornit o furtună un orage a éclaté. vt. (a pune în funcţiune) mettre en marche (en mouvement). (în expr.) A o porni la drum se mettre en route.
    pornire = (a unui vehicul) démarrage s.m., mise en marche s.f. (a unui motor) mise en mouvement s.f.
    poros = poreux (-euse).
    porozitate = porosité s.f.
    port = port s.n. (purtare) port s.m.: Portul armelor le port des armes. costume s.m.: Portul naţional le costume national. port s.n. port s.m.: Port maritim port maritime.
    portar = (la o instituţie) portier s.m. (la o casă) concierge s.m. (sport) gardien de but s.m.
    portativ = adj. portatif (-ive). s.n. (muz.) portée s.f.
    portavion = porte-avions s.m. invar.
    portbagaj = porte-bagages s.m. invar.
    portdrapel = porte-drapeau s.m. invar.
    portelan = porcelaine s.f.
    portie = portion s.f., ration s.f.
    portiera = portiere s.f.
    portita = portillon s.m.
    portmoneu = porte-monnaie s.m. invar.
    portocal = oranger s.m.
    portocala = orange s.f.
    portocaliu = orange adj. invar.
    portret = portrait s.m.
    porttigaret = porte-cigarette s.m. invar.
    portughez = adj. portugais (-aise). s.m.f. (cu maj.).
    porumb = maïs s.m.
    porumbel = pigeon s.m.
    porumbita = colombe s.f.
    porunca = ordre s.m.
    porunci = ordonner, commander.
    poruncitor = impératif (-ive), au-toritaire.
    posac = taciturne, morose.
    poseda = posséder.
    posesie = possession s.f.
    posesiune = possession s.f.
    posesiv = possessif (-ive).
    posesor = possesseur s.m.
    poseta = sac (а main) s.m.
    posibil = possible.
    posibilitate = possibilité s.f.
    posomorât = (despre oameni) maussade, renfrogné (-ée). (despre vreme) sombre.
    posomorî = (despre oameni) se rembrunir, se renfrogner. (despre vreme) s'assombrir.
    post = post s.n. (slujbă, serviciu) emploi s.m., poste s.m. poste s.m.: Post de observaţie poste d'observation. post s.n. jeûne s.m.: A ţine post observer le jeûne, jeûner.
    posta = (instituţie) poste s.f. (corespondenţă) courrier s.m. (în expr.) Cal de poştă cheval de relais.
    postal = postal (-ale; m.pl. -aux).
    postament = (soclu) socle s.m., piédestal (pl. -aux) s.m.
    postas = postier s.m., facteur s.m.
    postav = drap s.m.
    postbelic = d'apres-guerre.
    posterior = postérieur (-eure).
    posteritate = postérité s.f.
    posti = jeûner, faire maigre.
    post-restant = poste restante s.f.
    postum = posthume.
    postura = posture s.f.
    potabila = f. (în expr.) Apă potabilă eau potable.
    potârniche = perdrix s.f.
    potcoava = fer а cheval s.m. (în expr.) A umbla după potcoave de cai morţi chercher midi а quatorze heures.
    potcovar = maréchal ferrant s.m.
    potcovi = ferrer (un cheval).
    poteca = sentier s.m.