Produse pentru copii
» Acasa » Dictionar roman-francez
Incearca noul TRANSLATOR ONLINE - GRATUIT

Dictionar roman-francez

Traducere din limba romana in limba franceza
Introduceti cuvantul :
Rezultate
  • Traducere lb. română ->lb. franceză
  • Explicații lb. română «______»
  • Cuvant cautat: «______»
    abajur = s.n. abat-jour s.m. invar.
    abandona = vt. abandonner, quitter (qqn.); renoncer (а qqch.) vt. vi. (sport) abandonner.
    abandonare = s.f. abandon s.m.; renoncement s.m.
    abanos = s.m. (bot.) ébénier s.m. (lemnul de abanos) ébene s.f.
    abataj = s.n. abattage s.m.
    abatere = dérivation s.f.: Abaterea apelor la dérivation des eaux. (deviere) déviation s.f. (încălcare) infraction s.f. (în expr.) O abatere de la regulă une exception а la regle.
    abator = abattoir s.m.
    abatut = abattu (-ue), déprimé(-ée), découragé(-ée).
    abdica = abdiquer vt., vi. (cu prep. а).
    abdicare = abdication s.f.
    abdomen = abdomen [abdmεn] s.m.
    abecedar = abécédaire s.m.
    aberant = aberrant(-ante).
    aberatie = aberration s.f.
    abilitate = habileté s.f., dextérité s.f., adresse s.f.
    abject = abject(-ecte), répugnant (-ante).
    abnegatie = abnégation s.f.
    abolire = abolition s.f., abrogation s.f.
    abominabil = abominable, affreux(-euse), atroce.
    abonament = abonnement s.m.
    abonat = abonné(-ée).
    aborda = aborder: A aborda o problemă aborder un probleme. entamer: A aborda o discuţie entamer une discussion.
    abordabil = abordable, accessible.
    abrevia = abréger.
    abreviere = abréviation s.f.
    abroga = abroger.
    abrogare = abrogation s.f.
    abrupt = abrupt(-e); escarpé(-ée).
    abrutiza = (s')abrutir.
    abrutizare = abrutissement s.m.
    absent = s.m.f. absent (-ente). adj. (fig.) distrait (-aite).
    absenta = absence s.f. (fig.) distraction s.f., inattention s.f.
    absenta = s'absenter vr.: El absentează astăzi il s'absente au-jourd'hui. manquer vt.: El a absentat de la ora de franceză il a manqué la classe de français.
    absolut = adj. absolu(-ue). par-fait(-aite), accompli(-ie). adv. absolument, totalement, tout а fait.
    absolutism = absolutisme s.m.
    absolutist = absolutiste adj. s.m.f.
    absolvent = personne qui a terminé un cycle d'études.
    absolvi = terminer une année scolaire, un cycle d'études: A absolvi liceul terminer ses études secon-daires. absoudre: A absolvi un inculpat absoudre un inculpé.
    absorbi = absorber: Nisipul absoarbe apa le sable absorbe l'eau. (fig.) préoccuper; captiver.
    absorbire = absorption s.f.
    absorbtie = absorption s.f.
    abstract = adj. abstrait (-aite). s.n. abstrait s.m.: În abstract abstraite-ment; dans l'abstrait.
    abstractie = abstraction s.f.
    absurd = absurde.
    absurditate = absurdité s.f., ineptie [inεpsi] s.f.
    abtine = s'abstenir.
    abtinere = abstention s.f.
    abunda = abonder.
    abundent = abondant(-ante).
    abundenta = abondance s.f. profusion s.f. opulence s.f. richesse s.f. (în expr.) Din abundenţă abondamment, copieusement.
    abureala = buée s.f.
    abuziv = abusif(-ive).
    acadea = berlingot s.m.
    academic = académique.
    academician = académicien (-ienne).
    academie = académie s.f.
    acapara = accaparer.
    acaparare = accaparement s.m.
    acaparator = accapareur (-euse).
    accelera = accélérer. (a grăbi) hâter, activer.
    acceleratie = accélération s.f.
    accelerator = accélérateur s.m.
    accent = accent s.m.; intonation s.f. (semn grafic) accent s.m. (în expr.) A pune accentul pe mettre l'accent sur.
    accentua = vt. accentuer. vr. (fig.) s'intensifier.
    accentuare = accentuation s.f. (fig.) intensification s.f.
    accepta = accepter, consentir vi. (cu prep. а), être d'accord (cu prep. avec).
    acceptabil = acceptable; satisfaisant(-ante).
    acceptare = acceptation s.f.
    acceptie = acception s.f.
    accesibil = accessible.
    accesoriu = adj. accessoire, secondaire [sgÝdεr]. s.n. accessoire s.m.
    accident = accident s.m.
    accidental = accidentel (-elle).
    accidentat = accidenté (-ée).
    acel (acea, acei, acele) = dem. ce m.sg., cet m.sg., cette f.sg., ces m.f.pl. (urmate, după substantiv, de particula -lа): Acel băiat ce garçon-lа. Acel om cet homme-lа.
    acela (aceea, aceia, acelea) = pron. dem. celui m.sg., celle f.sg., ceux m.pl., celles f.pl.: Acela care munceşte celui qui travaille. celui-lа m.sg., celle-lа f.sg., ceux-lа m.pl., celles-lа f.pl.: Cine e acela? qui est celui-lа? (în expr.) De aceea c'est pourquoi, voilа pourquoi. După aceea ensuite, apres. adj. dem. Vezi acel.
    acelasi (aceeasi, aceiasi, aceleasi) = dem. le même m.sg., la même f.sg., les mêmes m.f.pl.: E acelaşi lucru c'est la même chose.
    acest (aceasta, acesti, aceste) = dem. ce m.sg., cet m.sg., cette f.sg., ces m.f.pl. (uneori urmate, după substantiv, de particula -ci): Acest băiat ce garçon, ce garçon-ci. Acest copil cet enfant, cet enfant-ci. Aceşti oameni ces hommes, ces hommes-ci.
    acesta (aceasta, acestia, acestea) = pron.dem. celui-ci m.sg., celle-ci f.sg., cela, ceci n.sg., ceux-ci m.pl., celles-ci f.pl.: Îi cunosc pe aceştia je connais ceux-ci. Aceasta nu mă priveşte cela ne me regarde pas. adj. dem. Vezi acest.
    achita = (s')acquitter: A achita un acuzat acquitter un accusé. A achita o datorie acquitter une dette. A se achita de obligaţiile sale s'acquit-ter de ses obligations.
    achitare = acquittement s.m.
    achizitie = acquisition s.f.
    achizitiona = procurer; acquérir.
    aclama = acclamer.
    aclamatie = acclamation s.f., ovation s.f.
    aclimatiza = (s')acclimater.
    aclimatizare = acclimatation s.f.
    acomoda = s'accommoder, s'adapter.
    acompania = accompagner.
    acompaniament = (muz.) accompagnement s.m.
    aconta = verser un acompte.
    acoperi = vt. couvrir; A acoperi o mobilă cu o husă couvrir un meuble d'une housse. recouvrir: Iarna, zăpada acoperă pământul en hiver, la neige recouvre le sol. joncher: Frunze uscate acopereau potecile des feuilles mortes jonchaient les sen-tiers. couvrir: A acoperi retragerea unei armate couvrir la retraite d'une armée. vr. se couvrir: Cerul se acoperă de nori le ciel se couvre (de nuages). se recouvrir: Vara, pajiştile se acoperă de iarbă en été les prairies se recouvrent d'herbe.
    acoperis = toit s.m. (ansamblul părţilor care formează acoperişul) toiture s.f.
    acorda = vt. accorder, octroyer, concéder. vi., vr. (muz., gram.) (s')accorder.
    acordeon = (muz.) accordéon s.m.
    acosta = vi. (mar.) accoster vt.: Vaporul a acostat la chei le bateau a accosté le quai. vt. accoster (qqn.), aborder (qqn.).
    acreala = aigreur s.f. âcrete s.f. (fig.) aigreur s.f. acrimonie s.f.
    acredita = accréditer.
    acreditare = (în expr.) Scrisori de acreditare lettres de créance.
    acrisor = aigrelet (-ette).
    acrobat = acrobate s.m.f.
    acrobatie = acrobatie [akrbasi] s.f.
    actiona = vi. agir. vt. (în justiţie) actionner, poursuivre en justice. (a pune în mişcare) actionner.
    actiune = action s.f. (în expr.) A trece la acţiune passer aux faits.
    activa = vi. déployer une activité; agir vt. activer, accélérer, hâter.
    activitate = activité s.f.
    actual = actuel (-elle).
    actualitate = actualité s.f.
    acuarela = aquarelle [akwarεl] s.f.
    acumula = accumuler.
    acumulare = accumulation s.f.
    acumulator = accumulateur s.m., batterie s.f.
    acustica = acoustique s.f.
    acuzare = accusation s.f.
    acuzat = accusé(-ée) s.m.f.
    acuzatie = accusation s.f.
    acvariu = aquarium [akwarjm] s.m.
    acvatic = aquatique [akwatik].
    acvilin = aquilin adj.m.: Nas ac-vilin nez aquilin. perçant (-ante): Privire acvilină regard perçant.
    adânci = vt. approfondir: A adânci un şanţ approfondir un fossé. A adânci o problemă approfondir un probleme. vr. s'engouffrer, s'enfoncer. (fig.) se plonger.
    adâncime = profondeur s.f.
    adâncire = approfondissement s.m.
    adâncitura = creux s.m.; fosse s.f.; cavité s.f.
    adapat = abreuvement s.m.
    adapatoare = abreuvoir s.m.
    adapost = abri s.m.: A se pune la adăpost se mettre а l'abri. asile s.m.: A găsit adăpost la un prieten il a trouvé asile chez un ami. (fig.) abri s.m., protection s.f.
    adaposti = vt. abriter, héberger: Acest hotel poate adăposti o sută de persoane cet hôtel peut abriter cent personnes. vr. s'abriter.
    adapta = (s') adapter; (s') acclimater. (s') ajuster.
    adaptare = adaptation s.f.; acclimatation s.f.
    adecvat = adéquat(-ate).
    ademeni = (a atrage) attirer. (a ispiti) tenter, séduire.
    ademenire = (atragere) attrait s.m. (ispitire) tentation s.f., sé-duction s.f.
    ademenitor = (atrăgător) attrayant(-ante). (ispititor) alléchant(-ante), séduisant (-ante).
    aderent = adhérent (-ente).
    aderenta = adhérence s.f.
    adesea = souvent; fréquemment.
    adeseori = Vezi adesea.
    adevar = vérité s.f.: Adevăr absolut vérité absolue. vrai s.m.: A deosebi adevărul de minciună distinguer le vrai du faux. (în expr.) Într-adevăr en effet, vraiment.
    adevarat = vrai (-aie): Asta e adevărat cela est vrai. véritable, authentique, réel (-elle): Dragostea adevărată le véritable amour. (în expr.) Cu adevărat vraiment, en effet.
    adeveri = vt. confirmer. cer-tifier, attester. vr. se confirmer: Vestea se adevereşte la nouvelle se confirme.
    adeverinta = attestation s.f.; cer-tificat s.m. (chitanţă) reçu s.m., récépissé s.m.
    adeverire = attestation s.f., confirmation s.f.
    adeziune = adhésion s.f.
    adiere = souffle d'air s.m., vent doux (léger) s.m.
    adineauri = tout а l'heure.
    adjectiv = (gram.) adjectif s.m.
    adjudeca = adjuger.
    adjunct = adjoint(-ointe): Director adjunct directeur adjoint.
    administra = administrer.
    administrare = administration s.f.
    administratie = administration s.f.
    administrativ = administratif (-ive).
    admira = admirer.
    admirabil = admirable; superbe, merveilleux(-euse).
    admiratie = admiration s.f.
    admite = admettre.
    admitere = admission s.f.: Examen de admitere concours d'admission.
    admonesta = admonester.
    admonestare = admonestation s.f.
    adolescent = adolescent (-ente).
    adolescenta = adolescence s.f.
    adopta = adopter.
    adoptare = adoption s.f.
    adoptiv = adoptif(-ive).
    adorabil = adorable, ravissant (-ante), charmant(-ante).
    adoratie = adoration s.f.
    adormi = vi. s'endormir vr.: Cum s-a culcat a şi adormit sitôt couché il s'est endormi. vt. endormir: A adormi un copil endormir un enfant. (med.) endormir, anes-thésier.
    adormit = endormi(-ie); ensom-meillé(-ée). (fig.) indolent(-ente), endormi(-ie).
    adresa = adresse s.f: A greşi adresa se tromper d'adresse.
    adresa = (s')adresser.
    adulmeca = flairer: Câinele adulmecă vânatul le chien flaire le gibier.
    adunare = (mat.) addition s.f. réunion s.f. assemblée s.f.
    adunatura = (de obiecte) ramas-sis s.m. (de oameni) racaille s.f.
    adverb = (gram.) adverbe s.m.
    adversar = adversaire s.m.f.
    aerian = aérien(-ienne).
    aerisi = aérer.
    aerisire = aération s.f.
    aerodinamic = aérodynamique.
    aeromodel = modele réduit d'avion s.m.
    aéroport = aéroport s.m.
    afabil = affable, aimable.
    afacere = affaire s.f.
    afacerism = affairisme s.m.
    afacerist = affairiste s.m.f.
    afecta = (a destina) affecter: A afectat aceşti bani pentru întreţi-nerea imobilului il a affecté cet argent а l'entretien de l'immeuble. (a mâhni) affecter, chagriner. (a simula un sentiment) affecter, feindre, simuler.
    afectare = affectation s.f.
    afectat = affecté(-ée).
    afectiune = affection s.f.
    afectiv = affectif(-ive).
    afectivitate = affectivité s.f., sensibilité s.f.
    afectuos = affectueux(-euse).
    afilia = s'affilier.
    afinitate = affinité s.f.
    afirma = (s')affirmer.
    afirmatie = affirmation s.f.
    afirmativ = affirmatif(-ive).
    afisier = tableau d'affichage s.m.
    afluent = affluent s.m.
    afluenta = affluence s.f.
    african = africain (-aine). s.m.f. (cu maj.).
    afront = affront s.m., outrage s.m.
    afumatura = viande fumée s.f.
    afunda = plonger vt., vi., (s')immerger, (s')enfoncer.
    afurisit = adj. maudit(-ite). s.m.f. (fam.) polisson(-onne), galopin s.m.
    agasant = agaçant(-ante), énervant(-ante).
    agatator = adj. (despre plante) grim-pant(-ante). s.f. (la haine) attache s.f.
    agenda = agenda s.m.
    agentie = agence s.f.
    agerime = agilité s.f., vivacité s.f. perspicacité s.f., intelligence s.f., sagacité s.f.
    aghiotant = aide de camp s.m.
    agilitate = agilité s.f., souplesse s.f.
    agitatie = agitation s.f.
    agitator = propagandiste s.m.f.
    aglomera = s'agglomérer.
    aglomeratie = agglomération s.f.
    agonie = agonie s.f.
    agoniseala = économies s.f.pl., pécule s.m.
    agonisi = vt. économiser, épargner.
    agrafa = agrafe s.f.
    agramat = ignorant (-ante), illettré(-ée).
    agrava = vt. aggraver, accroître. vr. s'aggraver, empirer vi.
    agravare = aggravation s.f.
    agreabil = adj. agréable.
    agresiune = agression s.f.
    agresiv = adj. agressif(-ive).
    agresivitate = agressivité s.f.
    agresor = agresseur s.m.
    agricol = adj. agricole.
    agricultor = agriculteur s.m., laboureur s.m.
    agricultura = agriculture s.f.
    agrisa = (bot.) groseille а maque-reau s.f.
    agronom = agronome s.m.
    agronomie = agronomie s.f.
    agurida = (bot.) raisin vert s.m.
    ahtiat = avide: Ahtiat de bani avide d'argent, âpre au gain.
    aici (aci) = ici. .(în expr.) Pe aici par ici. Până aici a) jusqu'ici; b) (fig.) assez! Aici i-aici c'est le moment ou jamais. De aici înainte désormais, dorénavant. Era cât pe-aci il s'en est fallu de peu.
    aidoma = identiquement, tel quel.
    aievea = réellement. en réalité.
    aiurea = ailleurs. (în expr.) A vorbi aiurea divaguer, parler а tort et а travers. A merge într-aiurea aller au hasard. A fi cu gândul aiurea être absent.
    aiureala = divagation s.f. aber-ration s.f., absurdité s.f.
    aiurit = ahuri(-ie), étour-di(-ie), écervelé (-ée).
    ajunge = vi. arriver: A ajuns prea târziu il est arrivé trop tard. de-venir: A ajuns inginer il est devenu ingénieur. suffire, avoir assez: Asta ajunge cela suffit. Nu ajunge cafeaua il n'y a pas assez de café. atteindre vt.: Apele au ajuns la cota maximă les eaux ont atteint la cote d'alerte. (în expr.) A ajunge departe réussir dans la vie. A ajuns rău il a mal tourné. A ajuns de râsul lumii il est devenu la risée du monde. vt. (a ajunge din urmă) re-joindre, rattraper. atteindre: A-şi ajunge scopul atteindre son but.
    ajusta = vt. ajuster.
    ajustor = ajusteur s.m.
    ajutator = adj. auxiliaire [oksiljεr].
    ajutor = s.n. aide s.f.: Am nevoie de ajutorul tău j'ai besoin de ton aide. appui s.m., secours s.m., soutien s.m. (în expr. ) A veni în ajutorul cuiva apporter son aide а qqn. A da o mână de ajutor donner un coup de main, épauler. s.m.f. aide s.m.f. interj. au secours!
    ala (aia, aia, alea) = pron. dem. celui(-lа), celle(-lа), ceux(-lа), celles(-lа) (Vezi acela). (în expr.) De ce..., de aia plus... plus: De ce joc, de aia aş juca plus je danse, plus je danserais. Tocmai de aia et c'est pourquoi.
    alalalt (aialalta, aialalti, alelalte) = pron. dem. l'autre, les autres (Vezi celălalt).
    alaltaieri = adv. avant-hier.
    alaltaseara = adv. avant-hier soir.
    alambic = alambic s.m.
    alandala = adv. pêle-mêle, sens dessus-dessous. (în expr.) A vorbi alandala parler а tort et а travers.
    alapta = vt. allaiter.
    alaptare = s.f. allaitement s.m.
    alarma = alarme s.f., alerte s.f. (nelinişte) inquiétude s.f.
    alarma = vt. alarmer. vr. s'alar-mer, s'inquiéter.
    alarmant = adj. alarmant(-ante), in-quiétant(-ante).
    alatura = vr. (se) joindre; (se) rallier.
    alaturat = adj. contigu(-uë): Camere alăturate chambres con-tiguës. ci-joint(-ointe): Scrisoarea alăturată la lettre ci-jointe. adv. ci-joint.
    alaturi = adv. а côté (de), pres de: A pus cartea alături il a mis le livre а côté. A se aşeza alături de cineva s'asseoir а côté de qqn.
    albanez = adj. albanais(-aise). s.m.f. (cu maj.)
    albastrea = (bot.) bluet s.m.
    albastru = adj. bleu (-ue).
    albastrui = adj. bleuâtre.
    albeata = blancheur s.f. (med.) taie s.f.
    albicios = adj. blanchâtre.
    albina = abeille s.f.
    albinarit = apiculture s.f.
    albituri = linge s.m., lingerie s.f.
    alburiu = adj. blanchâtre.
    alcatui = vi. constituer, former, composer. vr. se former, être formé (composé) v. pasiv.
    alcatuire = constitution s.f., formation s.f., composition s.f. structure s.f.
    alchimie = alchimie s.f.
    alcool = alcool s.m.
    alcoolic = alcoolique adj., s.m.f.
    aldamas = pot de vin (а l'occasion d'un marché conclu) s.m.
    alegator = électeur(-trice).
    alegere = (de lucruri) choix s.m., tri s.m. (de persoane) élection s.f.
    alegoric = adj. allégorique.
    alegorie = allégorie s.f.
    alerga = vi. courir. (în expr.) A alerga în fuga mare courir а toutes jambes, courir а perdre haleine. A alerga într-un suflet accourir.
    alergare = course s.f.
    alergator = s.m.f. (sport) coureur (-euse). adj. (în expr.) Pas alergător pas de course.
    alergatura = course s.f. dé-marches s.f.pl.: A obţinut autorizaţia după multă alergătură il a obtenu l'autorisation apres bien des dé-marches.
    alfabet = alphabet s.m.
    alfabetic = adj. alphabétique.
    alfabetiza = vt. alphabétiser.
    alfabetizare = alphabétisation s.f.
    algebra = algebre s.f.
    algerian = adj. algérien(-ienne). s.m.f. (cu maj.)
    alianta = alliance s.f.
    alienat = aliéné(-ée), fou (folle).
    alienatie = aliénation s.f., folie s.f.
    aliment = aliment s.m.
    alimenta = vr. se nourrir, s'ali-menter. vt. (a hrăni) nourrir, alimenter. (a aproviziona) ap-provisionner.
    alimentar = alimentaire. s.f. magasin d'alimentation s.m.
    alimentatie = alimentation s.f.
    alinare = calme s.m., apaisement s.m.
    alineat = alinéa s.m.
    alinia = vr. (s')aligner.
    aliniere = alignement s.m.
    alinta = vt. dorloter, cajoler, choyer, caresser. (a răsfăţa) gâter. vr. minauder vi.
    alintare = caresse s.f., cajolerie s.f., câlinerie s.f. (răsfăţ) gâterie s.f.
    alipire = adjonction s.f. (a unui teritoriu) rattachement s.m.
    almanah = almanach [almana] s.m.
    alocatie = allocation s.f.
    alocuri = adv. (în expr.) Pe alocuri par-ci, par-lа; par endroits.
    alpinism = alpinisme s.m.
    alpiniste = alpiniste s.m.f.
    alt (alta, alti, alte) = adj. nehot. autre m.f.sg., autres m.f.pl.: Caut un alt caiet je cherche un autre cahier.
    altadata = adv. autrefois, naguere, jadis [Џadis].
    altceva = pron. nehot. autre chose.
    altcineva = un autre, quel-qu'un d'autre.
    alteori = d'autres fois.
    altera I. = (s')altérer, (se) corrompre, (se) gâter: Căldura alterează alimentele la chaleur altere les aliments. vt. dénaturer: A altera un text dénaturer un texte.
    alterabil = altérable.
    alterare = altération s.f.
    alterna = alterner.
    alternativ = adj. alternatif(-ive). adv. alternativement.
    alteta = altesse s.f.
    altfel = autrement, différem-ment, d'une autre maniere: Noi gândim altfel nous pensons autre-ment. sinon: Fii cuminte, altfel mă supăr sois sage, sinon je me fâche. sans quoi: Împrumută-mi nişte bani, altfel nu pot pleca prête-moi un peu d'argent, sans quoi je ne pourrai pas partir. (în expr.) De altfel d'ailleurs; du reste. El e cu totul altfel il est bien différent.
    altitudine = altitude s.f.
    altminteri = autrement, sinon.
    altoire = (bot.) greffage s.m.
    altul (alta, altii, altele) = un autre m.sg., une autre f.sg., d'autres m.f.pl.: Altul n-ar fi făcut-o un autre ne l'aurait pas fait. El nu e singur, mai sunt şi alţii il n'est pas seul, il y en a d'autres encore. l'autre m.f.sg., les autres m.f.pl. (se folosesc în opoziţie cu l'un, l'une, les uns, les unes): Nici unul nici altul ni l'un ni l'autre. (în expr.) Până una-alta en attendant. Din una-n alta de fil en aiguille.
    aluminium = aluminium [aly-minjm] s.m.
    aluneca = glisser.
    alunecare = glissement s.m., glissade s.f. (în expr.) Alunecare de teren éboulement s.m.
    alunecos = glissant(-ante).
    alunga = chasser: A alunga un câine chasser un chien. (a fugări) pourchasser.
    alunis = coudraie s.f.
    alunita = grain de beauté s.m.
    aluzie = allusion s.f.
    alveola = alvéole s.m.
    alvita = nougat s.m.
    amabil = aimable, affable, gentil (-ille).
    amabilitate = amabilité s.f., gentillesse s.f.
    amageala = leurre s.m., duperie s.f.
    amagitor = trompeur(-euse).
    amânare = ajournement s.m.: Amânarea unui proces l'ajournement d'un proces. délai s.m.: A obţine o amânare obtenir un délai.
    amândoi = les deux, tous (toutes) les deux, tous (toutes) deux.
    amanet = gage s.m,
    amaneta = mettre en gage.
    amanunt = détail [detaj] (pl. détails) s.m. (în expr.) Vânzare cu amănuntul vente au détail. Cu de-amănuntul minutieusement, dans tous les détails.
    amanuntit = détaillé(-ée) [de-taje].
    amaraciune = amertume s.f., tristesse s.f.
    amarât = adj. affligé(-ée), chagriné (-ée). s.m.f. malheureux(-euse).
    amareala = amertume s.f., saveur amere s.f.
    amarnic = adj. impitoyable, terrible, cruel(-elle): Soartă amarnică destin impitoyable. adv. impitoyablement, terriblement, cruellement: Nenorocirea l-a lovit amarnic le malheur l'a frappé impitoyablement.
    amarui = légerement amer(-ere).
    amator = amateur s.m.
    ambala = vr. (s')emballer.
    ambalaj = emballage s.m.
    ambasada = ambassade s.f.
    ambasador = ambassadeur s.m.
    ambiant = ambiant(-ante).
    ambianta = ambiance s.f.
    ambiguitate = ambiguïté s.f.
    ambiguu = adj. ambigu(-uë).
    ambitie = s.f. ambition s.f.
    ambitiona = vt. stimuler (qqn.). vr. s'obstiner, s'entêter: Se ambiţionează să obţină marele premiu il s'obstine а remporter le grand prix.
    ambitios = adj. ambitieux(-euse).
    ambreia = vt. embrayer.
    ambreiaj = embrayage s.m.
    ambulant = ambulant(-ante).
    ambulanta = (serviciu medical mobil) ambulance s.f. (voiture d')ambulance s.f.
    ambulatoriu = adj. (med.) ambulatoire. s.n. (med.) dispensaire s.m.
    ameliora = vr. (s')améliorer.
    amenaja = vt. aménager, arranger.
    amenda = amende s.f.
    amenda = condamner а une amende.
    ameninta = vt. menacer.
    amenintare = menace s.f.
    amenintator = menaçant(-ante).
    american = américain(-aine). s.m.f. (cu maj.).
    ameriza = vi. amerrir.
    amerizare = amerrissage s.m.
    amestec = (de lucruri) mélange s.m. (imixtiune) immixtion s.f., ingérence s.f.
    amesteca = vt. mélanger, mêler: A amesteca vinurile mélanger les vins. (a încurca) embrouiller vr. se mêler: A se amesteca, în treburile altuia se mêler des affaires d'autrui. s'immiscer, s'ingérer: A se amesteca în viaţa particulară a unui prieten s'immiscer dans la vie privée d'un ami. (în expr.) Nu te amesteca unde nu-ţi fierbe oala mêle-toi de ce qui te regarde.
    amestecatura = (comestibilă de lichide) mixture s.f. (de obiecte) fouillis s.m.., (fam.) méli-mélo s.m. (de obiecte vechi) bric-а-brac s.m. invar.
    ameteala = vertige s.m.
    ametist = améthyste s.f.
    ametitor = adj. enivrant(-ante). (despre viteză) vertigineux (-euse).
    amfiteatru = amphithéâtre s.m.
    amiaza = midi s.m.: La amiază а midi. (în expr.) După-amiază apres-midi s.m.
    amical = amical(-ale, m.pl. -aux).
    amicitie = amitié s.f.
    aminte = (în expr.) A-şi aduce aminte de ceva (cineva) a) se sou-venir de qqch. (qqn.); b) se rap-peler qqch. (qqn.). A lua aminte faire attention pour bien fixer dans la mémoire.
    aminti = vr. se souvenir (cu prep. de), se rappeler. vt. (a aminti ceva cuiva) rappeler qqch. а qqn.
    amintire = souvenir s.m. (în expr.) În amintirea întâlnirii noastre en souvenir de notre rencontre.
    amiral = amiral (pl. amiraux) s.m.
    amonte = (în expr.) În amonte en amont.
    amoral = adj. amoral (-ale; m.pl. -aux).
    amoreza = vr. s'éprendre, tomber amoureux vi.
    amorteala = engourdissement s.m., raideur s.f. (indiferenţă, inerţie) torpeur s.f.
    amorti = s'engourdir vr.: Degetele începeau să-i amorţească ses doigts commençaient а s'engourdir.
    amortiza = amortir.
    amortizare = amortissement s.m.
    amortizor = amortisseur s.m.
    ampermetru = ampermetre s.m.
    amplifica = vr. (s')amplifier. (se) développer, (s')intensifier.
    amplificare = amplification s.f. développement s.m., intensification s.f.
    amplificator = amplificateur s.m.
    amploare = ampleur s.f.
    amprenta = empreinte s.f.: Am-prente digitale empreintes digitales.
    amputa = vt. amputer.
    amputare = amputation s.f.
    amputare = amputation s.f.
    amuzament = amusement s.m., divertissement s.m.
    amuzant = amusant(-ante).
    anacronic = adj. anachronique [ana-krnik].
    anacronism = anachronisme [ana-krnism] s.m.
    analfabet = analphabete s.m.f., adj.
    analfabetism = analphabétisme s.m.
    analitic = adj. analytique.
    analiza = analyse s.f.
    analiza = vr. (s')analyser.
    analog = analogue.
    analogie = analogie s.f.
    ananas = (bot.) ananas [ana-na(s)] s.m.
    ananghie = embarras s.m., dif-ficulté s.f. (în expr.) A fi la ananghie être dans de mauvais draps.
    anapoda = (pe dos) а l'envers: şi-a pus ciorapii anapoda il a mis ses bas а l'envers. (altfel de cum trebuie) de travers: A judeca ana-poda raisonner de travers. (fără noimă) а tort et а travers.
    anarhic = adj. anarchique.
    anarhie = anarchie s.f.
    anarhism = anarchisme s.m.
    anarhist = anarchiste s.m.f.
    anatema = anatheme s.m.
    anatomic = adj. anatomique.
    anatomie = anatomie s.f.
    ancheta = enquête s.f. (cercetare ştiinţifică) enquête s.f., recherche s.f., investigation s.f.
    ancheta = enquêter vi. (cu prep. sur): A ancheta o crimă enquêter sur un crime. conduire une enquête (sur).
    anchetator = enquêteur (-euse).
    anchetator = enquêteur (-euse).
    anchiloza = vr. (med.) s'ankyloser. (fig.) devenir routinier.
    anchilozat = adj. (med.) ankylosé(-ée). (fig.) routinier (-iere).
    ancora = vi. (mar.) jeter l'ancre, mouiller, être ancré v. pasiv: Vapo-rul a ancorat în port le navire a jeté l'ancre dans le port. vt. ancrer: A ancora un cablu ancrer un câble.
    ancora = (mar). ancre s.f.
    andiva = endive s.f.
    andrea = aiguille а tricoter s.f.
    anecdota = anecdote s.f.
    anémia = vr. (s')anémier.
    anemic = anémique.
    anemie = anémie s.f.
    anestezia = vt. anesthésier.
    anestezie = anesthésie s.f.
    anevoios = adj. malaisé(-ée), difficile, pénible.
    anexare = annexion s.f.
    anexiune = annexion s.f.
    angaja = vr. (s')embaucher: Uzina angajează muncitori l'usine embauche des ouvriers. (s')enga-ger: a) S-a angajat ca şofer il s'est engagé comme chauffeur; b) Acest articol nu angajează revista cet article n'engage pas la revue. vt. louer: Am angajat un autocar pentru excursia noastră nous avons loué un car pour notre excursion. engager, entamer: A angaja negocieri engager des pourparlers.
    angajament = engagement s.m.
    angajare = engagement s.m. embauche s.f., embauchage s.m.
    angarale = pl. ennuis s.m. pl., tracas s.m., soucis s.m. pl.
    angrena = vr. (s')engrener.
    angrenaj = engrenage s.m.
    anihila = vr. (s')annihiler, (s')ané-antir.
    anihilare = annihilation s.f., ané-antissement s.m.
    animal = animal (pl. -aux) s.m. (în expr.) Animal de povară bête de somme. adj. animal(-ale; m.pl. -aux).
    animalic = adj. bestial(-ale; m.pl. -aux), brutal(-ale; m.pl. -aux).
    animalitate = animalité s.f., bestiali-té s.f.
    animatie = animation s.f., entrain s.m.
    animator = s.m.f. animateur (-tri-ce).
    animozitate = animosité s.f.
    aniversa = célébrer: A aniversa un eveniment célébrer un événement. commémorer. (în expr.) A aniversa ziua de naştere a cuiva fêter l'anniversaire de qqn.
    aniversare = anniversaire s.m.: Aniversarea eliberării patriei l'anni-versaire de la libération de la patrie. (în expr.) Aniversarea zilei sale de naştere la fête de son anniversaire, son anniversaire.
    anomalie = anomalie s.f.
    anonim = anonyme adj., s.m.f.
    anonimat = anonymat s.m.
    anorganic = inorganique. (în expr.) Chimie anorganică chimie minérale.
    anormal = s.m.f. anormal(-ale; m.pl. -aux).
    anotimp = saison s.f.
    ansamblu = ensemble s.m. (în expr.) În ansamblu dans l'ensemble. Vedere de ansamblu vue d'ensemble.
    antagonism = antagonisme s.m.
    antebrat = avant-bras s.m. invar.
    antecedente = pl. antécédents s.m. pl.
    antena = antenne s.f.
    anterior = adj. antérieur(-eure). adv. antérieurement, précédem-ment.
    anteriu = (preoţesc) soutane s.f. (boieresc) cafetan s.m.
    antiaerian = adj. antiaérien(-ienne).
    antibiotic = antibiotique adj., s.m.
    anticamera = antichambre s.f.
    anticar = bouquiniste s.m. adj. antichar adj. invar. la f.: Grenade anticar des grenades antichars.
    anticariat = librairie du bouqui-niste s.f.
    antichitate = antiquité s.f.
    anticipa = anticiper.
    anticipare = anticipation s.f.
    anticlérical = anticlérical (-ale; m.pl. -aux) adj., s.m.f.
    anticolonialist = anticolonialiste adj., s.m.
    anticonstitutional = adj. anticonstitutionnel(-elle).
    antidemocratic = adj. antidémocratique.
    antidot = antidote s.m.
    antifascist = antifasciste [ÿtifa∫ist].
    antilopa = antilope s.f. (în expr.) Piele de antilopă peau de daim, cuir suede.
    antimarxist = antimarxiste adj., s.m.f.
    antimonarhic = antimonarchique. s.m.f. antimonarchiste s.m.f.
    antinevralgic = antinévralgique s.m.
    antipatie = antipathie s.f.
    antipatic = antipathique.
    antipod = antipode s.m.
    antirabic = antirabique.
    antiseptic = antiseptique.
    antitanc = antichar adj. invar. la f.
    antiteza = antithese s.f.
    antologie = anthologie s.f.
    antracit = anthracite s.m.
    antract = entracte s.m.
    antren = entrain s.m.
    antrena = vr. (s')entraîner.
    antrenament = entraînement s.m.
    antrenant = entraînant(-ante).
    antrenor = entraîneur s.m.
    antrepozit = entrepôt s.m.
    antreprenor = entrepreneur (-euse).
    antreu = vestibule s.m.
    antricot = entrecôte s.f.
    antropofag = anthropophage s.m.f.
    antropofag = anthropophage s.m.f.
    anulare = annulation s.f.
    anumit = certain (-aine): Într-o anumită zi un certain jour.
    anunta = (s')annoncer.
    anvelopa = (pentru vehicule) pneu s.m.
    anvergura = envergure s.f.
    anxietate = anxiété s.f., état d'an-goisse s.m.
    apanaj = apanage s.m.
    aparare = défense s.f. (în expr.) A lua apărarea cuiva prendre la défense de qqn. Apărarea are cu-vântul la parole est а la défense.
    aparat = appareil s.m. (în expr.) Aparat de fotografiat appareil-photo. Aparatul de radio le poste de radio, la radio.
    aparataj = appareillage s.m.: Aparataj electric appareillage électrique.
    aparator = défenseur s.m.
    aparea = apparaître, surgir: Un automobil apăru deodată în faţa lui une voiture apparut brusquement devant lui. paraître: Articolul va apărea mâine l'article paraîtra demain.
    aparent = adj. apparent(-ente). adv. apparemment, en apparence, selon toute apparence.
    aparenta = apparence s.f.: În aparenţă en apparence. (în expr.) După toate aparenţele selon toute apparence, apparemment. A salva aparenţele sauver les apparences. Aparenţele înşală tout ce qui brille n'est pas or.
    aparitie = apparition s.f: A-şi face apariţia faire son apparition. parution s.f.: Apariţia unui nou dicţio-nar la parution d'un nouveau dictionnaire.
    apartament = appartement s.m.
    aparte = adv. а part, séparément: Acest caz va fi examinat aparte ce cas sera examiné а part. adj. а part: Este un om aparte c'est un homme а part. particulier(-iere): A considera fiecare fapt ca un caz aparte considérer chaque fait comme un cas particulier.
    apartenenta = appartenance s.f.
    apartine = appartenir.
    apasare = pression s.f. (fig.) oppression s.f.
    apasat = adj. (despre paşi, umblet) pesant (-ante). adv. а pas pesants, pesamment: Mergea apăsat il marchait а pas pesants. (în expr.) A vorbi apăsat parler en appuyant sur les mots.
    apasator = accablant(-ante): O căldură apăsătoare une chaleur accablante. .(fig.) oppressif(-ive).
    apatic = apathique.
    apatie = apathie s.f.
    apeduct = aqueduc s.m.
    apendicita = appendicite s.f.
    aperitiv = apéritif s.m.
    apetisant = appétissant(-ante).
    apetit = appétit s.m.
    apicol = apicole.
    apicultor = apiculteur s.m.
    apicultura = apiculture s.f.
    aplana = vr. (s')aplanir: A aplana un conflict aplanir un conflit.
    aplauda = vt. applaudir.
    aplauze = applaudissements s.m. pl.
    apleca = (se) pencher; (s')incliner: Se aplecă să ridice sacul il se pencha pour soulever le sac. vr. (în expr.) A i se apleca cuiva avoir mal au coeur.
    aplecare = inclinaison s.f. (predispoziţie) facilité s.f., penchant s.m.
    aplica = (s')appliquer.
    aplicabil = applicable.
    aplicare = application s.f.: Aplicarea unei hotărâri l'application d'une décision.
    aplicatie = application s.f: Aplicaţii de dantelă pe o rochie applica-tions de dentelle sur une robe. (fig.) aptitude s.f., talent s.m.
    apogeu = apogée s.m.
    apologie = apologie s.f.
    apometru = compteur d'eau s.m.
    apostol = apôtre s.m.
    apostrof = (gram.) apostrophe s.f.
    apostrofa = apostropher.
    apoteoza = apothéose s.f.
    apozitie = (gram.) apposition s.f.
    aprecia = (a evalua) évaluer, estimer. apprécier: E apreciat pentru munca lui on l'apprécie pour son travail. estimer, considérer: Apreciem că şi-a făcut datoria nous estimons qu'il a fait son devoir.
    apreciabil = appréciable.
    apreciere = évaluation s.f., estimation s.f. appréciation s.f.
    apreta = apprêter.
    aprilie = avril s.m.: Luna aprilie le mois d'avril.
    aprinde = allumer: A aprinde focul allumer le feu. A aprinde lumina allumer l'électricité. met-tre le feu: A aprinde o căpiţă de fân mettre le feu а une meule de foin. vr. s'allumer.
    aproape = pres (precedat deseori de tout, si, tres): El locuieşte aproape de aici il demeure tout pres d'ici. proche: Casa lui e aproape de a noastră sa maison est proche de la nôtre. presque: Are aproape treizeci de ani il a presque trente ans.
    aproba = approuver. vr. (în expr.) Se aprobă! approuvé!
    aprobare = approbation s.f.
    aprofunda = approfondir.
    aprofundare = approfondissement s.m.
    apropia = vr. approcher vi., s'ap-procher, se rapprocher (cu prep. de): Te apropii de adevăr tu ap-proches de la vérité. Vaporul se apropie de ţărm le bateau s'ap-proche de la côte. vt. approcher, rapprocher: Apropie scaunul! approche la chaise !
    apropiat = proche: Un sat foarte apropiat un village tres proche. O rudă apropiată un proche parent. (fig.) intime: Un prieten apropiat un ami intime.
    apropiere = rapprochement s.m. (în expr.) în apropiere tout pres. Prin apropiere aux environs.
    apropo = а propos.
    apropria = s'approprier (qqch.).
    aproviziona = (s')approvisionner, (se) ravitailler.
    aprovizionare = approvisionnement s.m., ravitaillement s.m.
    aproximatie = approximation s.f.
    aproximativ = adj. approximatif(-ive). adv. approximativement, environ, а peu pres.
    aptitudine = aptitude s.f., prédis-position s.f., penchant s.m.
    apucatura = (deprindere rea) mauvaise habitude s.f.
    apusean = occidental(-ale; m. pl. -aux).
    arabil = arable; labourable.
    aragaz = (maşină de gătit) cuisiniere а gaz s.f., fourneau а gaz s.m. (gazul folosit) butane s.m.: O butelie de aragaz une bouteille de butane.
    arahida = (bot.) arachide s.f., ca-cahouette s.f.
    aranja = arranger, ranger. vr. s'arranger.
    aranjament = arrangement s.m.
    aratare = (indicare) indication s.f. spectre s.m., fantôme s.m.
    aratator = (de ceas) aiguille s.f. (în expr.) Deget arătător index s.m.
    aratos = (despre fiinţe) de belle allure. (despre lucruri) imposant(-ante).
    aratura = labour s.m., labourage s.m. champ labouré s.m.
    arbitra = arbitrer.
    arbitraj = arbitrage s.m.
    arbitrar = adj. arbitraire. adv. arbitrairement.
    arbitru = arbitre s.m.
    arbora = arborer.
    arbore = arbre s.m.
    arbust = arbuste s.m.
    arcada = arcade s.f.
    ardeiat = pimenté(-ée), piquant (-ante).
    ardezie = ardoise s.f.
    ardoare = ardeur s.f.
    arenda = affermage s.m., amodiation s.f. (în expr.) A da (a lua) în arendă donner (prendre) а ferme, а bail.
    arenda = affermer, amodier.
    arendas = fermier(-iere), métayer(-yere).
    aresta = arrêter.
    arestare = arrestation s.f.
    argasi = tanner.
    argila = argile s.f.
    argilos = argileux(-euse).
    argint = argent s.m. (în expr.) Argint-viu vif-argent.
    arginta = argenter.
    argintarie = argenterie s.f.
    argintiu = (despre culoare) argenté(-ée). (despre sunete, voce) argentin(-ine).
    argument = argument s.m.
    argumenta = argumenter.
    argumentare = argumentation s.f.
    arhaic = archaïque [arkaik].
    arhaism = archaïsme [arkaism] s.m.
    arheolog = archéologue [arkelg] s.m.
    arheologic = archéologique [arke-lЏik].
    arheologie = archéologie [arkelЏi] s.f.
    arhipelag = archipel s.m.
    arhitect = architecte s.m.
    arhitectura = architecture s.f.
    arhiva = archives s.f.pl.
    arhivar = archiviste s.m.
    arierat = arriéré(-ée).
    ariergarda = arriere-garde (pl. arriere-gardes) s.f.
    aripioara = (de pasăre, peşte) aileron s.m.
    aristocrat = aristocrate s.m.f.
    aristocratic = aristocratique.
    aristocratie = aristocratie [aris-tkrasi] s.f.
    aritmetic = arithmétique.
    aritmetica = arithmétique s.f.
    armament = armement s.m.
    armasar = étalon s.m.
    armata = armée s.f. (în expr.) A face armata faire son service militaire.
    armator = armateur s.m.
    armistitiu = armistice s.m.; cessez-le-feu s.m. invar.
    armonica = petit accordéon s.m. (de gură) harmonica s.m.
    armonie = harmonie s.f.
    armonios = harmonieux (-euse).
    armoniza = vr. (s')harmoniser.
    armonizare = harmonisation s.f.
    armura = armure s.f.
    arogant = arrogant(-ante).
    aroganta = arrogance s.f.
    arpacas = orge perlé s.m., gruau s.m.
    arpagic = (bot.) ciboulette s.f., civette s.f.
    arpegiu = arpege s.m.
    arsita = chaleur torride s.f., fournaise s.f., canicule s.f.
    arsura = brûlure s.f.
    artagos = hargneux(-euse), grincheux(-euse).
    artera = artere s.f.
    artezian = (în expr.) Fântână arteziană a) puits artésien; b) jet d'eau.
    articol = article s.m.
    articula = articuler.
    articulatie = articulation s.f.
    artificial = adj. artificiel (-ielle); factice. adv. artificiellement.
    artificiu = artifice s.m. ruse s.f. (în expr.) Foc de artificii feu d'artifice.
    artilerie = artillerie s.f.
    artilerist = artilleur s.m.
    artist = (plastic) artiste s.m.f. (de teatru) acteur(-trice), comédien (-ienne). interprete s.m.f.
    artistic = artistique. adv. artistiquement, artistement.
    artizanat = artisanat s.m.
    arunca = vt. jeter, lancer: A arunca o piatră jeter une pierre. (în expr.) A arunca un pod în aer faire sauter un pont. vr. se jeter: A se arunca în apă se jeter а l'eau. se précipiter, s'élancer.
    aruncare = lancement s.m.: Aruncarea suliţei le lancement du javelot.
    aruncatura = jet s.m. (în expr.) La o aruncătură de băţ а un jet de pierre. Dintr-o aruncătură de ochi d'un seul coup d'oeil.
    arvuna = arrhes s.f. pl.
    arvuni = donner des arrhes.
    arzator = brûlant(-ante). torride, ardent(-ente): Un soare ar-zător un soleil ardent. (fig.) pressant(-ante), brûlant(-ante).
    asadar = adv. donc, par conséquent.
    asalta = assaillir [asajir].
    asambla = assembler.
    asamblare = assemblage s.m.
    asanare = assainissement s.m.; assechement s.m.
    asasin = assassin s.m., criminel (-elle).
    asasina = assassiner.
    asasinat = assassinat s.m., meurtre s.m.
    ascendent = adj. ascendant (-ante). s.n. ascendant s.m.; influence s.f.
    ascendenta = ascendance s.f.
    ascensiune = ascension s.f.
    ascensor = ascenseur s.m.
    aschie = copeau (pl. -eaux) s.m. écharde s.f.: I-a intrat o aşchie în deget il a une écharde dans le doigt.
    asculta = vi. écouter: A asculta un cântec écouter une chanson. A asculta pe la uşi écouter aux portes. obéir: A asculta de (pe) cineva . obéir а qqn. vt. interroger, examiner: Profesorul ascultă un elev le professeur interroge un éleve. (med.) ausculter.
    ascultator = obéissant (-ante): Un copil ascultător un enfant obéissant. s.m.f. pl. auditeurs s.m.f.pl.
    ascunde = vt. cacher: A ascunde un obiect cacher un objet. dissimuler: A ascunde un sentiment dissimuler un sentiment. taire: A ascunde adevărul taire la vérité. vr. se cacher, se planquer.
    ascuns = adj. caché (-ée), disimulé (-ée), tapi(-ie). s.n. (în expr.) Pe ascuns en cachette, en secret.
    ascunzatoare = cachette s.f. (de hoţi) repaire s.m.
    ascuti = vt. affiler, aiguiser, affûter: A ascuţi un cuţit affiler un couteau. tailler: A ascuţi un creion tailler un crayon. vr. s'aiguiser. (fig.) s'intensifier.
    ascutime = (a minţii) perspicacité s.f.
    ascutis = (tăiş) tranchant s.m. (vârf) pointe s.f.
    ascutit = (despre tăiş) aiguisé (-ée), affilé -ée) , tranchant(-ante). (despre vârf) pointu(-ue). aigu(-uë): Unghi ascuţit angle aigu. (despre minte) perspicace, sagace. (în expr.) A avea limba ascuţită avoir la langue bien affilée.
    ascutitoare = (de creion) taille-crayon s. m.
    aseara = hier soir.
    asedia = assiéger.
    asediator = assiégeant s. m.
    asediu = siege s.m.
    aseleniza = alunir.
    aselenizare = alunissage s.m.
    asemăna = comparer. vr. se ressembler: Ei se aseamănă ils se ressemblent se comparer: Nu mă pot asemăna cu el je ne peux pas me comparer а lui.
    asemănare = ressemblance s.f. analogie s.f. (în expr.) Fără asemănare sans pareil, sans égal.
    asemănător = ressemblant (-ante); analogue.
    asemenea = adj. pareil(-eille), tel (-elle). adv. pareillement. (în expr.) De asemenea de même; en outre.
    asentiment = assentiment s.m. acquiescement s.m.
    aservi = asservir.
    aservire = asservissement s.m.
    aşeza = vr. s'asseoir: A se aşeza pe un scaun s'asseoir sur une chaise. (în expr.) A se aşeza la masă s'attabler. se poser: Rândunica s-a aşezat pe o ramură l'hirondelle s'est posée sur une branche. vt. asseoir: A aşeza un copil pe scaun asseoir un bébé sur une chaise. poser, placer, mettre.
    aşezământ = établissement s.m.; institution s.f.
    aşezare = rangement s.m.: Aşezarea rufelor în dulap le rangement du linge dans l'armoire. (geografică) position, situation géographique s.f. (aşezare rurală, urbană) agglomération rurale, urbaine s.f.
    asfalt = asphalte s.m.; bitume s.m.
    asfalta = asphalter; bitumer.
    asfinţi = (despre aştri) se coucher. (fig.) décliner.
    asfinţit = (de aştri) coucher s.m.: Asfinţitul soarelui le coucher du soleil. (punct cardinal) ouest s.m., couchant s.m. (fig.) déclin s.m., fin s.f.
    asfixia = vr. (s') asphyxier, suffoquer vt., vi.
    asfixie = asphyxie s.f.
    asiatic = asiatique. s.m.f. (cu maj.).
    asiduitate = assiduité s.f.
    asiduu = adj. assidu(-ue). adv. assidûment.
    asigura = (s')assurer: L-am asigurat că voi veni je lui ai assuré que je viendrais.
    asigurare = assurance s.f.: Contract de asigurare contrat d'assurance. garantie s.f.
    asimila = vr. (s')assimiler.
    asimilare = assimilation s.f.
    asista = assister.
    asistent = assistant (-ante).
    asistenta = assistance s.f.
    asmuti = (un câine) ameuter. (fig.) inciter.
    asocia = vr. (s')associer.
    asociat = associé(-ée).
    asociatie = association s.f.
    asorta = vr. (s')assortir .
    aspect = aspect s.m.
    asperitate = aspérité s.f.
    aspira = vi. aspirer.
    aspiratie = aspiration s.f.
    aspirator = aspirateur (-trice). s.n. aspirateur s.m.
    asprime = rugosité s.f., aspérité s.f. (fig.) sévérité s.f., dureté s.f.
    ast (asta, asti, aste) = ce (cet), cette, ces (Vezi acest). (în expr.) De astă dată cette fois-ci. Astă-noapte la nuit derniere. Astă-iarnă l'hiver dernier.
    asta (asta, astia, astea) = adj. dem. ce (cet), cette, ces. (Vezi acest). (în expr.) În noaptea asta cette nuit. În iarna asta cet hiver. pron. dem. celui (-ci), celle(-ci), ceux (-ci), celles(-ci). (Vezi acest) (în expr.) Cu toate astea malgré cela. Pentru asta c'est pourquoi. Asta e! c'est ça!
    astalalt (astalalta, astialalti, aste-lalte) = pron. dem. l'autre, les autres. celui-ci, celle-ci, ceux-ci, celles-ci.
    astâmpar = calme s.m., repos s.m. (în expr.) Fără astâmpăr agité, turbulent.
    astâmpara = vr. (s')apaiser, (se) calmer.
    astazi = aujourd'hui. а présent. (în expr.) Astăzi-mâine ces jours-ci. De astăzi pe mâine d'un jour а l'autre.
    astepta = vt. attendre: Aştept pe cineva j'attends qqn. patienter [pasjÿte]: Vă rog să mai aşteptaţi puţin je vous prie de patienter encore un peu. vr. s'attendre (а).
    asteptare = attente s.f.
    asterisc = astérisque s.m.
    asterne = vt. étendre: A aşterne un covor pe parchet étendre un tapis sur le parquet. vr. s'étendre, s'étaler: O vopsea care se aşterne bine une peinture qui s'étend bien.
    asternut = (de pat) literie s.f. (pentru animale) litiere s.f.
    astfel = adv. ainsi: El vorbi astfel il parla ainsi. de la sorte, de cette façon. (în expr.) Astfel încât de (telle) sorte que. adj. tel (telle): Un astfel de om un tel homme.
    astrahan = astrakan s.m.
    astringent = astringent (-ente).
    astronautica = astronautique s.f.
    astronom = astronome s.m.
    astronomie = astronomie s.f.
    astupa = vt. (o sticlă) boucher. (o crăpătură) obstruer. (o fereastră) murer. vr. être bouché (obstrué).
    astupare = obturation s.f.
    asupra = sur: A se repezi asupra cuiva foncer sur qqn. (în expr.) A prinde pe cineva asupra faptului surprendre qqn. sur le fait.
    asupri = vt. opprimer.
    asupritor = oppresseur s.m. adj. oppressif (-ive).
    asurzi = vi. devenir sourd: El a asurzit il est devenu sourd. vt. (fig.) assourdir, abasourdir.
    asurzitor = adj. assourdissant (-ante), abasourdissant(-ante).
    asurzitor = assourdissant (-ante), abasourdissant(-ante).
    atacator = attaquant(-ante), assaillant s.m., agresseur s.m.
    atârna = pendre, être suspendu v. pasiv: Fructele atârnă de ramuri les fruits pendent aux branches. peser: Acest pachet atârnă greu ce paquet pese lourd. dépendre: Soarta lui atârnă numai de hotărârea ta son sort ne dépend que de ta décision. vt., vr. (se) suspendre, (s')accrocher.
    atasament = attachement s.m., affection s.f., amitié s.f.
    atasat = attaché s.m.
    atâtare = instigation s.f., provocation s.f., incitation s.f.
    atâtator = instigateur(-trice), provocateur (-trice), incitateur (-trice).
    ateism = athéisme s.m.
    atelaj = attelage s.m.
    atelier = atelier s.m.
    atenta = attenter (cu prep. а).
    atentat = attentat s.m.
    atentie = attention s.f. petit cadeau s.m., attention s.f.
    atenua = atténuer.
    atenuare = atténuation s.f.
    ateriza = atterrir.
    aterizare = atterrissage s.m.
    atesta = attester, certifier. (a dovedi) prouver, témoigner.
    atinge = vt. toucher: A atinge un obiect toucher un objet. (a atinge uşor) frôler, effleurer: Mingea a atins uşor plasa la balle a frôlé le filet. vr. toucher vi.: El nu s-a atins de mâncare il n'a pas touché au plat.
    atingere = attouchement s.m. (atingere uşoară) frôlement s.m., effleurement s.m.
    atinti = braquer.
    atipire = assoupissement s.m.
    atitudine = attitude s.f., maintien s.m. (în expr.) A lua atitudine prendre position.
    atletic = athlétique.
    atletism = athlétisme s.m.
    atmosfera = atmosphere s.f.
    atmosferic = atmosphérique.
    atomic = atomique.
    atotputernic = tout-puissant (toute-puissante), omnipotent (-ente).
    atotstiutor = omniscient(-ente).
    atractie = attraction s.f.: Atracţie moleculară attraction moléculaire. attraction s.f., sympathie s.f. (farmec) attrait s.m., charme s.m.
    atractiv = attrayant(-ante), captivant(-ante).
    atragator = attrayant(-ante).
    atrage = vr. (s')attirer.
    atribui = attribuer; accorder.
    atribut = attribut s.m. Limbajul este atributul omului le langage est l'attribut de l'homme. (gram.) complément du nom s.m.
    atributie = attribution s.f.
    atroce = atroce, horrible, monstrueux(-euse).
    atrocitate = atrocité s.f., cruauté s.f., barbarie s.f.
    atrofia = (s')atrophier.
    atunci = adv. alors: Până atunci jusqu'alors. (în expr.) De atunci des lors, depuis. Pe atunci dans le temps, en ce temps-lа. conj. en ce cas, alors.
    audienta = audience s.f.
    audiere = audience s.f.: Audierea martorilor l'audience des témoins.
    auditie = audition s.f.
    auditiv = auditif(-ive).
    auditoriu = auditoire s.m.
    august = août [u] s.m.: Luna august le mois d'août.
    aureola = auréole s.f., nimbe s.m. (fig.) gloire s.f.
    aurire = dorage s.m., dorure s.f.
    aurora = aurore s.f.
    auster = austere, sobre.
    austeritate = austérité s.f., sobriété s.f.
    australian = australien (-ienne). s.m.f. (cu maj).
    austriac = autrichien(-ienne). s.m.f. (cu maj.).
    autentic = authentique.
    autenticitate = authenticité s.f.
    autentifica = authentifier, certifier, légaliser
    autentificare = authentification s.f., légalisation s.f.
    autobiografic = autobiographique.
    autobiografie = autobiographie s.f.
    autobuz = autobus s.m.
    autocamion = camion (automobile) s.m.
    autocar = autocar s.m., car s.m.
    autocisterna = camion-citerne (pl. camions-citernes) s.m.
    autocritica = autocritique s.f.
    autodidact = autodidacte s.m.f.
    autogara = gare routiere s.f.
    autograf = autographe adj., s.m.
    autohton = autochtone [otktn].
    automat = automatique. s.m. automate s.m.
    automatic = adj. automatique. adv. automatiquement.
    automatism = automatisme s.m.
    automatiza = automatiser.
    automatizare = automatisation s.f., automation s.f.
    automobil = automobile s.f. (autoturism) voiture s.f., auto s.f.
    automobilist = automobiliste s.m.f.
    automotor = autorail [otraj] s.m.
    autonom = autonome.
    autonomie = autonomie s.f.
    autoportret = autoportrait s.m.
    autopsie = autopsie s.f.
    autoritar = autoritaire. adv. d'une maniere autoritaire.
    autoritate = autorité s.f.
    autoriza = autoriser.
    autorizatie = autorisation s.f.
    autoservire = libre-service s.m. invar., self-service s.m. invar.: Magazin cu autoservire magasin а libre-service. Restaurant cu auto-servire restaurant self-service.
    autostop = autostop s.m. invar.
    autostrada = autoroute s.f.
    autosugestie = autosuggestion s.f.
    autoturism = voiture s.f., auto s.f.
    auxiliar = auxiliaire.
    avangarda = avant-garde (pl. avant-gardes) s.f.
    avanpost = avant-poste (pl. avant-postes) s.m.
    avanpremiera = avant-premiere (pl. avant-premieres) s.f.
    avansa = avancer: Lucrările avansează les travaux avancent. vt. (a ridica în grad) promouvoir: A fost avansat colonel il a été promu colonel. avancer: A avansa bani avancer de l'argent.
    avansare = avancement s.m.: Avansarea lucrărilor l'avancement des travaux. A obţine o avansare obtenir de l'avancement. (a unei sume de bani) versement anticipé s.m.
    avânta = s'élancer, prendre son élan.
    avantaj = avantage s.m.
    avantaja = avantager, favoriser.
    avantajos = avantageux (-euse), convenable.
    avaria = avarier.
    avarie = avarie s.f.
    avariere = avarie s.f.
    avaritie = avarice s.f.
    aventura = s'aventurer.
    aventura = aventure s.f.
    aventurier = aventurier(-iere).
    aventuros = aventureux(-euse).
    aversa = averse s.f.
    aversiune = aversion s.f.
    avertisment = avertissement s.m.
    avertiza = avertir.
    aviatie = aviation s.f.
    aviator = aviateur(-trice).
    aviditate = avidité s.f.
    avocat = avocat(-ate).
    avutie = fortune s.f., richesse s.f.; avoir s.m.
    axioma = axiome s.m.
    azvârli = vt. lancer, jeter: A azvârli mingea în aer lancer le ballon en l'air. vr. s'élancer, se précipiter.
    babalâc = vieux gaga s.m., vieux ramollo s.m.
    babesc = qui a l'air vieillot, suranné. (în expr.) leac băbesc remede de bonne femme.
    babornita = vieille sorciere s.f.
    bacalaureat = baccalauréat s.m., (fam.) bachot s.m., bac s.m. s.m.f. bachelier(-iere).
    bacanie = épicerie s.f.
    bacsis = pourboire s.m.
    bacterie = bactérie s.f.
    badaran = rustre s.m., goujat s.m., malotru(-ue)
    bagare = (în expr.) Cu băgare de seamă avec soin, attentivement. A fi cu băgare de seamă a) faire attention; b) être sur ses gardes.
    bagatela = bagatelle s.f.
    bagateliza = minimiser.
    bagheta = baguette s.f.
    baietas = garçonnet s.m.
    bâigui = vi. divaguer, parler а tort et а travers. vi., vr. marmotter, marmonner, bredouiller.
    bâiguiala = divagation s.f. mar-mottement s.m., marmonnement s.m., bredouillement s.m.
    baioneta = baïonnette s.f.
    bâjbâi = tâtonner.
    bâjbâiala = tâtonnement s.m.
    bâjbâit = (în expr.) Pe bâjbâite а tâtons, en tâtonnant.
    balabani = vr. tituber vi., chanceler vi. vt. balancer: A-şi bălăbăni braţele balancer les bras.
    balaceala = pataugeage s.m., pataugement s.m., barbotage s.m.
    balaci = patauger vi., barboter vi., (fam.) patouiller vi.
    balada = ballade s.f.
    balama = gond s.m., charniere s.f. (în expr.) A scoate pe cineva din balamale sortir qqn. de ses gonds.
    balamuc = asile d'aliénés s.m. (gălăgie, dezordine) tohubohu s.m.
    balangani = tituber vi., chanceler vi.
    balansa = se balancer.
    balansare = balancement s.m. oscillation s.f.
    balansoar = fauteuil а bascule s.m., berceuse s.f. (leagăn, scrânciob) balançoire s.f.
    balanţă = balance s.f.
    bălării = mauvaises herbes s.f.pl.
    balaur = dragon s.m.
    bâlbâi = bégayer, bredouiller.
    bâlbâiala = bégaiement s.m., bredouillement s.m.
    bâlbâit = begue.
    balcon = balcon s.m.
    baldachin = baldaquin s.m.
    balena = (zool.) baleine s.f.
    balerin = danseur (-euse); ballerine s.f.
    baletista = ballerine s.f., danseuse s.f.
    baliga = (de bovine) bouse s.f.; (de cal) crottin s.m.
    baligar = bouse s.f.; crottin s.m. (îngrâşământ) fumier s.m.
    baliverna = baliverne s.f., sornette s.f.
    baliza = balise s.f.
    balmaji = (a încurca, a amesteca) embrouiller. (a îngăima) marmotter, marmonner.
    balnear = balnéaire.
    balotaj = ballotage s.m.
    balsam = baume s.m.
    balanta = balance s.f.
    baltag = hachereau s.m.
    baltat = (despre îmbrăcăminte) bariolé(-ée), bigarré(-ée). (despre animale) tacheté(-ée), truité(-ée).
    baltoaca = (mică) flaque d'eau s.f. (mare) mare s.f.
    balustrada = (de terasă) balustrade s.f. (de scară) rampe s.f.
    bambus = (bot.) bambou s.m.
    banalitate = banalité s.f., lieu commun s.m.
    banaliza = devenir banal, se banaliser.
    banana = banane s.f.
    bancar = bancaire.
    bancher = banquier s.m.
    banchet = banquet s.m., festin s.m.
    bancheta = banquette s.f.
    banchiza = banquise s.f.
    bancnota = billet (de banque) s.m.: O bancnotă de zece franci un billet de dix francs. papier-monnaie (pl. papiers-monnaies) s.m.
    bandaj = bandage s.m., pansement s.m.
    bandaja = bander: A bandaja o rană bander une plaie. A-şi bandaja braţul bander son bras.
    banderola = bande s.f.: Adresa lui e pe banderola ziarului son adresse est sur la bande du journal. brassard s.m.
    bandit = bandit s.m.
    banditesc = de brigandage.
    banditism = banditisme s.m.
    banduliera = bandouliere s.f.
    banesc = pécuniaire, d'argent.
    banita = boisseau s.m.
    bântui = sévir, faire rage.
    banuiala = soupçon s.m. (neîncredere) méfiance s.f.
    banuitor = soupçonneux (-euse). (neîncrezător) méfiant(-ante).
    baraca = baraque s.f. (la pl. ansamblu de barăci) baraquements s.m. pl.
    barbar = barbare, primitif (-ive), sauvage adj., s.m.f.
    barbarie = barbarie s.f., sauvagerie s.f.
    barbat = homme s.m. (soţ) mari s.m., époux s.m.
    barbatesc = mâle: O voce bărbătească une voix mâle. d'homme, pour homme: Cămaşă bărbătească chemise d'homme. énergique; courageux(-euse).
    barbateste = vigoureusement, énergiquement; courageusement.
    barbatie = virilité s.f., vigueur s.f. énergie s.f., courage s.m.
    barbie = (la oameni) menton s.m.
    barbier = coiffeur s.m. barbier s.m.
    barbieri I. = vr. (se) raser. vr. se faire la barbe.
    barbison = barbiche s.f.
    barbos = barbu(-ue).
    barcagiu = batelier s.m.
    bareta = barrette s.f.
    bârfeala = médisance s.f.
    bârfitor = médisant (-ante).
    baricada = barricade s.f. (în expr.) A muri pe baricade mourir sur la breche.
    baricada = vr. (se) barricader.
    bariera = barriere s.f. (de cale ferată) barriere d'un passage а niveau. (a unui oraş) quartier périphérique s.m.
    bariton = (muz.) baryton s.m.
    bârlog = tanniere s.f., repaire s.m.
    barometru = barometre s.m.
    baroneasa = baronne s.f.
    barosan = gros (-osse). important(ante), imposant(ante). s.m. (fam.) grosse légume s.f., gros bonnet s.m.
    barzaun = bourdon s.m.
    baschet = basketball [baskεtbol] s.m.sg., basket s.m.sg.
    bascula = balance а bascule s.f., bascule s.f.
    bascula = basculer, se balancer vr.
    basculant = basculant(-ante): Autocamion basculant camion а benne basculante.
    basica = vessie s.f.: Băşica udului la vessie urinaire. vésicule s.f.: Băşica fierii la vésicule biliaire. (umflătură a pielii) ampoule s.f., cloque s.f.
    basorelief = basrelief (pl. basreliefs) s.m.
    bastard = (copil nelegitim) bâtard (-arde). (plantă sau animal) hybride s.m.
    bastiment = bâtiment s.m.
    bastina = (în expr.) De baştină originaire.
    bastinas = autochtone [otktn] adj., s.m.f. indigene adj., s.m.f.
    bastion = bastion s.m.
    baston = canne s.f.
    bâtâiala = trémoussement s.m., frétillement s.m.
    bataie = correction s.f., volée s.f. (bătălie, luptă) bataille s.f. (bătaie între două sau mai multe persoane) altercation s.f., rixe s.f., mêlée s.f. (cu determinări) Bătaie de inimă palpitation. Bătaia inimii le battement du coeur. Bătaia tunului la portée du canon. Bătaie de joc raillerie. (în expr.) A se lua la bătaie en venir aux coups, se battre. A mânca bătaie recevoir une raclée (une volée). A snopi în bătăi rouer de coups. Bătaie de cap souci, tra-cas.
    bataios = impulsif(-ive), vio-lent(-ente). batailleur (-euse).
    batalie = bataille s.f., combat s.m.
    batalion = bataillon s.m.
    batator = battoir s.m.: Bătător de covoare battoir de tapis. adj. (în expr.) Bătător la ochi a) qui saute aux yeux; b) voyant.
    batatori = Fouler le sol. vr. (de-spre mâini) se couvrir de callosités.
    batatorit = (despre un teren) foulé(-ée). (despre mâini) cou-vert(-erte) de callosités, calleux (-euse).
    batatura = (ogradă) avant-cour (pl. avant-cours) s.f., cour s.f. (la picioare) cor s.m. (la mâini) cal s.m., durillon s.m., callosité s.f.
    bataus = bagarreur s.m., batailleur s.m.
    baterie = batterie s.f.
    batista = mouchoir s.m.
    batjocori = (a face de râs) railler, bafouer. (a insulta grav) outrager.
    batjocoritor = railleur(-euse). outrageant(-ante).
    batjocura = (bătaie de joc) raillerie s.f. (insultă grava) outrage s.m. (în expr.) A fi de batjocură être un objet de risée.
    bâtlan = (zool.) héron s.m.
    batoza = batteuse s.f.
    batrân = adj. vieux, vieil (vieille; m.pl. vieux): Un bătrân savant un vieux savant. Un om bătrân un vieil homme. (în vârstă) âgé(-ée): O femeie bătrână une femme âgée. s.m.f. vieux s.m., vieillard s.m., vieille s.f.
    batrânesc = ancien(-ienne), d'autrefois: Cântec bătrânesc bal-lade ancienne, chanson d'autrefois. (în expr.) Vorbă bătrânească proverbe, dicton.
    batrânete = vieillesse s.f.
    batrânicios = vieillot(-otte).
    bautor = buveur(-euse). (be-ţiv) ivrogne (ivrognesse).
    bautura = boisson s.f.: Băutură răcoritoare boisson rafraîchissante. (băutură alcoolică) boisson s.f.: A se deda la băutură s'adonner а la boisson.
    bâzâit = bourdonnement s.m.
    bazalt = basalte s.m.
    behait = bêlement s.m.
    belciug = (de lacăt) piton s.m.
    belgian = belge. s.m.f. (cu maj.).
    beligerant = belligérant (-ante) adj., s.m.
    belsug = abondance s.f. (în expr.) Din belşug en abondance, abondamment.
    benchetui = festoyer, faire ripaille, faire bombance.
    beneficia = bénéficier. profiter .
    beneficiar = bénéficiaire s.m.f., adj.
    beneficiu = bénéfice s.m. profit s.m.
    benevol = bénévole, gracieux (-eu-se).
    benign = (med.) bénin(-igne).
    bentita = liseré s.m.
    benzina = essence s.f.
    berarie = brasserie s.f.
    berbec = (zool.) bélier s.m.
    berbeleacul = (în expr.) De-a berbeleacul en culbutant.
    berechet = abondance s.f. adv. en abondance, а profusion.
    bereta = béret s.m.
    bestial = bestial(-ale; m.pl. -aux), féroce.
    bestialitate = bestialité s.f., férocité s.f.
    bestie = bête féroce s.f. (fig) brute s.f.
    beteag = infirme.
    beteala = fils d'or s.m.pl. (de mireasă) parure d'une mariée s.f.
    betona = bétonner.
    betoniera = bétonniere s.f.
    bezmetic = écervelé(-ée), braque.
    bibelou = bibelot s.m.
    biberon = biberon s.m.
    bibilica = (zool.) pintade s.f.
    biblic = biblique.
    biblie = Bible s.f.
    bibliografie = bibliographie s.f.
    bibliografie = bibliographie s.f.
    bibliotecar = bibliothécaire s.m.f.
    bicicleta = bicyclette s.f., vélo s.m.
    biciclist = cycliste s.m.f.
    biciui = fouetter. (despre ploaie, vânt) cingler: Vântul ne biciuia faţa le vent nous cinglait le visage. (fig.) fustiger: A biciui moravurile fustiger les moeurs. vr. se flageller.
    biciuire = fouettement s.m.; flagellation s.f. (fig.) fustigation s.f.
    biciuitor = cinglant(-ante).
    biciusca = cravache s.f. petit fouet s.m.
    bidinea = brosse de peintre en bâtiment s.f.
    bienal = biennal(-ale; m.pl. -aux).
    bienala = biennale s.f.
    bifurca = bifurquer vi.
    bifurcatie = bifurcation s.f.
    bijuterie = bijou (pl. -oux) s.m., joyau (pl. -aux) s.m.
    bijutier = bijoutier s.m., joaillier s.m., orfevre s.m.
    bilant = bilan s.m.
    bilateral = bilatéral (-ale; m.pl. -aux).
    biliard = billard s.m.
    bilingv = bilingue.
    bilunar = bimensuel(-elle).
    bimotor = bimoteur adj., s.m.
    binecrescut = bien élevé(-ée).
    binecuvânta = bénir.
    binecuvântare = bénédiction s.f.
    binecuvântat = béni (-ie), heureux(-euse): Ţară binecuvântată pays béni (heureux). (binefăcător) bienfaisant (-ante): Ploaie binecuvântată pluie bienfaisante.
    binefacator = bienfaisant [bjß-fzÿ ] (-ante). s.m.f. bienfaiteur (-trice).
    binefacere = bienfaisance [bjßfzÿs] s.f.
    bineînteles = bien entendu, cela va sans dire, cela va de soi.
    binevenit = bienvenu (-ue): Fiţi binevenit soyez le bienvenu.
    binevoi = (a avea bună-voinţă ) bien vouloir, avoir la bonté (de): Vă rog să binevoiţi je vous prie de bien vouloir. daigner: El n-a binevoit să vie il n'a pas daigné venir. (la imperativ pers. a II-a pl.) veuillez: Binevoiţi a cunoaşte veuillez connaître.
    binevoitor = adj. bienveillant (-ante). s.m.f. personne bien intentionnée.
    binisor = assez bien, passablement. (în expr.) A lua pe cineva cu binişorul parler doucement а qqn.
    binoclu = jumelle s.f. (folosit mai ales la pl.).
    biograf = biographe s.m.
    biografie = biographie s.f.
    biolog = biologiste s.m.
    biologic = biologique.
    biologie = biologie s.f.
    birjar = cocher s.m.
    birocrat = bureaucrate s.m.f.
    birocratic = bureaucratique.
    birocratie = bureaucratie [byrokrasi] s.f.
    birtas = gargotier s.m.
    biruinta = victoire s.f.
    biruitor = adj. victorieux(-euse). s.m. vainqueur s.m.
    biscuit = biscuit s.m.
    biserica = église s.f.
    bisericuta = petite église. (fig.) coterie s.f., clan s.m.
    bisturiu = bistouri s.m.
    bivolita = bufflonne s.f., bufflesse s.f.
    bizarerie = bizarrerie s.f., étrangeté s.f.
    blajin = aimable, affable, doux (douce).
    blanar = fourreur s.m.
    blanarie = magasin de fourrures s.m.
    blândete = douceur s.f., gentillesse s.f.
    blazat = blasé(-ée).
    blazon = blason s.m.
    blestem = malédiction s.f., anatheme s.m.
    blestema = maudire. vi. blasphémer.
    blinda = blinder.
    blindaj = blindage s.m.
    blocada = blocus s.m.
    blocare = blocage s.m.: Blocarea unui mecanism le blocage d'un mécanisme. (blocarea circulaţiei) embouteillage s.m.
    boarfe = pl. bardes s.f. pl., nippes s.f.pl.
    bobârnac = chiquenaude s.f. (fig. ) remarque malveillante s.f.
    bobina = bobine s.f.
    bobina = bobiner.
    bobinaj = bobinage s.m.
    bobinator = bobineur(-euse).
    bocanc = brodequin s.m. (de sport) gros soulier, chaussure de sport.
    boccea = balluchon s.m.
    bocciu = moche.
    bodega = café s.m.; bistrot s.m.
    bogatas = richard(-arde).
    bogatie = richesse s.f., opulence s.f. abondance s.f.
    boicot = boycottage s.m.
    boicota = boycotter.
    boieresc = seigneurial(-ale; m. pl. -aux).
    boierime = classe des boyards s.f.; aristocratie s.f.
    bolboroseala = (de cuvinte) bredouillement s.m., grommellement s.m. (de lichide) bouillonnement s.m.
    bolborosi = vi. (despre oameni) bredouiller, grommeler. vi. (despre lichide) bouillonner.
    bolnav = malade adj., s.m.f.
    bolnavicios = maladif(-ive).
    bolovan = grosse pierre s.f.
    boltit = voûté(-ée); arqué(-ée).
    bombaneala = bougonnement s.m., grommellement s.m.
    bombani = bougonner, grommeler.
    bombarda = bombarder.
    bombardament = bombardement s.m.
    bombastic = bombastique.
    bomboana = bonbon s.m.
    bombonerie = confiserie s.f.
    bondar = (zool.) bourdon s.m., frelon s.m.
    bondoc = trapu(-ue).
    boneta = bonnet s.m.
    borangic = (firul) fils de soie grege s.m. pl. (ţesătură) soie grege s.f.
    borcan = pot s.m.; bocal (pl. -aux) s.m.: Un borcan de dulceaţă, de muştar un pot de confiture, de mou-tarde.
    bordei = hutte s.f., chaumiere s.f.
    borderou = bordereau s.m.
    bordura = bordure s.f.
    boreal = boréal(-ale; m.pl. -aux): Auroră boreală aurore boréale.
    borfas = chapardeur(-euse), cam-brioleur(-euse).
    bormasina = perforeuse s.f.
    boroboata = frasque s.f., bévue s.f.
    boschet = bosquet s.m.
    boscorodi = bougonner, grommeler. vt. gronder, sermonner.
    bostan = (bot.) citrouille s.f., courge s.f., potiron s.m.
    bosumfla = se renfrogner, bouder vi.
    bosumflat = renfrogné(-ée), de mauvaise humeur.
    botanic = botanique.
    botanica = botanique s.f.
    botanist = botaniste s.m.
    boteza = baptiser [batize]. vr. être baptisé.
    botnita = museliere s.f.
    braconaj = braconnage s.m.
    braconier = braconnier s.m.
    bradet = sapiniere s.f.
    brambura = (în expr.) A umbla brambura déambuler. A vorbi brambura parler а tort et а travers.
    brancarda = brancard s.m.
    brancardier = brancardier s.m.
    brânci = (în expr.) A umbla în (pe) brânci aller а quatre pattes. A munci pe brânci travailler d'arrache-pied. s.m. (în expr.) A da cuiva brânci bousculer qqn.
    brândusa = (bot.) (de primăvară) crocus s.m. (de toamnă) colchique s.m.
    bransa = branche s.f., domaine d'activité s.m.
    brânza = fromage s.m.
    bratara = bracelet s.m.
    bravura = bravoure s.f., vaillance s.f. exploit s.m.
    brazda = sillonner.
    brazda = sillon s.m. (în expr.) A se da pe brazdă a) se corriger; b) s'accommoder, s'adapter.
    brazilian = adj. brésilien(-ienne). s.m.f. (cu maj.).
    breasla = corporation s.f.
    bretele = pl. bretelles s.f. pl.
    breton = frange (de cheveux) s.f.
    brevet = brevet s.m.
    breveta = breveter.
    briceag = canif s.m.
    bricheta = (de aprins ţigări) briquet s.m. (de ars) briquette s.f.
    brigada = équipe d'ouvriers s.f. brigade s.f.
    brigadier = membre d'une équipe d'ouvriers. brigadier s.m.
    briliant = brillant s.m.
    broasca = (zool.) grenouille s.f. (cu determinări) Broască râioasă crapaud s.m. Broască ţestoasă tortue s.f. (încuietoare) serrure s.f.
    broboada = châle s.m.
    broboana = goutte de sueur s.f.
    broderie = broderie s.f.
    bronsita = (med.) bronchite s.f.
    bronza = bronzer: A bronza o ramă bronzer un cadre. (despre soare, vânt) brunir, bronzer, hâler: Soarele bronzează pielea le soleil brunit la peau. vr. (se) bronzer vr., vi., brunir vi.
    bronzat = (despre obiecte) bronzé -ée). (despre oameni) bronzé -ée), hâlé(-ée),bruni(-ie).
    broscoi = (zool.) crapaud s.m.
    brosura = brochure s.f.
    brunet = brun(-une).
    brusca = brusquer.
    brutal = brutal(-ale; m.pl. -aux). adv. brutalement.
    brutalitate = brutalité s.f.
    brutaliza = brutaliser, maltraiter.
    brutar = boulanger s.m.
    brutarie = boulangerie s.f.
    bubuit = grondement s.m.
    bubuitura = grondement s.m.
    bucata = morceau s.m.: O bucată de pâine un morceau de pain. (în expr.) A face bucăţi mettre en pieces. Om dintr-o bucată homme integre. A vinde cu bucata vendre en détail.
    bucatar = cuisinier s.m.
    bucatareasa = cuisiniere s.f.
    bucatarie = cuisine s.f.
    bucatica = petit morceau s.m., fragment s.m.
    buchet = bouquet s.m.
    buchisi = piocher.
    bucium = trompe de berger s.f.
    buclat = (despre păr) bouclé (-ée), en boucles.
    bucluc = embêtement s.m., ennui s.m. querelle s.f., discorde s.f.
    bucura = se réjouir: Mă bucur de succesul tău je me réjouis de ton succes. jouir vi.: A se bucura de un drept jouir d'un droit. vt. réjouir (qqn.), faire plaisir (а qqn.) vi.
    bucurie = joie s.f.
    bucuros = joyeux(-euse), enchanté(-ée). adv. volontiers, de bon gré.
    budinca = pudding [pudiђ] s.m.
    bufnita = (zool.) hibou (pl. hiboux) s.m.
    bugetar = budgétaire.
    buhait = bouffi(-ie).
    buiestru = amble s.m. adj. ambleur(-euse). (nărăvaş) rétif(-ive).
    buimac = ahuri(-ie), étourdi(-ie).
    buimaceala = ahurissement s.m., étourdissement s.m.
    buimaci = ahurir, étourdir. vr. perdre la tête.
    bulbucat = (despre ochi) saillants, а fleur de tête.
    buldog = (zool.) bouledogue s.m.
    buldozer = bulldozer s.m.
    buletin = bulletin s.m.
    bulevard = boulevard s.m.
    bulgar = bulgare. s.m.f. (cu maj.)
    bulgare = (de pământ) motte s.f. (de zăpadă) boule de neige s.f.
    bulion = pâte de tomates s.f.
    bumbac = coton s.m. (în expr.) Ţesătură de bumbac cotonnade. Industria bumbacului industrie cotonniere. s.m. (arbustul) cotonnier s.m.
    buna-credinta = bonne foi s.f.: A fi de bună-credinţă être de bonne foi.
    buna-cuviinta = décence s.f., bien-séance s.f.
    bunaoara = par exemple.
    bunastare = aisance s.f., prospérité s.f.
    bunavoie = (în expr.) De bunăvoie de bon gré.
    bunavointa = bienveillance s.f., indulgence s.f. zele s.m., bonne volonté s.f.
    bunica = grand-mere (pl. grand-meres) s.f., grand-maman (pl. grand-mamans) s.f.
    bun-simt = bon sens s.m.
    burduf = outre s.f.: Un burduf de vin une outre de vin. (de acordeon, de aparat fotografic, de vagon de tren) soufflet s.m. (în expr.) A fi burduf de carte être un puits de science. A lega pe cineva burduf garrotter qqn.
    burete = (zool.) éponge s.f.
    burghez = bourgeois (-oise).
    burghezie = bourgeoisie s.f.
    burghiu = vrille s.f., foret s.m.
    burlac = célibataire adj., s.m.f.
    burlacie = célibat s.m.
    burlan = (de scurgere a apei de ploaie) tuyau de descente s.m., descente s.f. (de sobă) tuyau de poêle s.m.
    burnita = bruiner v. impers.
    burnita = bruine s.f.
    bursier = boursier (-iere).
    bursuc = (zool.) blaireau s.m.
    burtos = ventru(-ue).
    buruiana = mauvaise herbe s.f.
    busola = boussole s.f.
    bustean = souche s.f. (în expr.) A dormi buştean dormir comme une souche.
    busuioc = (bot.) basilic s.m.
    butelie = bouteille s.f.: Butelie de aragaz bouteille de butane.
    butoniera = boutonniere s.f.
    butucanos = grossier(-iere); lour-daud(-aude).
    buturuga = bûche s.f.
    buzdugan = masse d'armes s.f.
    buzunar = poche s.f.
    buzunari = dévaliser, voler а la tire.
    cabala = cabale s.f., intrigue s.f.
    cabana = chalet s.m.; refuge s.m.
    cabanier = gérant(-ante) d'un chalet.
    cabina = cabine s.f.
    cabinet = cabinet s.m., bureau (pl. -x) s.m.
    cabotin = cabotin(-ine) s.m.f.
    cabrioleta = cabriolet s.m.
    caciula = bonnet de fourrure s.m.
    caciuli = quémander vt., faire des courbettes vi.
    cacofonie = cacophonie s.f.
    cadaveric = cadavérique.
    cadavru = cadavre s.m.
    cadelnita = encensoir s.m.
    cadenta = cadence s.f.
    cadentat = adj. cadencé(-ée), rythmé(-ée). adv. en cadence.
    cadere = chute s.f. (în expr.) Căderea nopţii la tombée de la nuit. Cădere de apă chute d'eau.
    cadran = cadran s.m.
    cadrilat = quadrillé(-ée), en carreaux.
    cafenea = café s.m.
    cafeniu = marron. adj. invar.
    caimac = (de lapte) creme s.f. (de cafea) mousse s.f.
    câinos = haineux(-euse).
    cainta = regret s.m. repentir s.m.
    calabalâc = bataclan s.m., attirail s.m.
    calapod = embauchoir s.m. (fig.) moule s.m., patron s.m., modele s.m.
    calare = а cheval. а califourchon.
    calaret = cavalier(-iere).
    calari = chevaucher. aller а cheval vi.
    calarie = équitation s.f.
    calator = voyageur (-euse). (despre păsări) migrateur(-trice). s.m.f. voyageur(-euse). (pe vapor) passager(-ere).
    calatori = voyager.
    calatorie = voyage s.m.
    calauza = guide s.m.
    calauzi = guider. (a îndruma) diriger, conduire.
    calcâi = talon s.m.
    calcar = calcaire s.m.
    calcatorie = pressing [presiђ] s.m.
    calcul = (mat.), s.m. (med.) calcul s.m.
    calcula = calculer.
    calculator = calculateur (-trice). s.n. calculateur s.m., machine а calculer s.f.
    caldarâm = pavé s.m.
    caldarar = chaudronnier s.m.
    caldare = chaudron s.m. (de aburi) chaudiere s.f.
    caldura = chaleur s.f.
    calduros = chaud (-e): O haină călduroasă un vêtement chaud. (fig.) chaleureux (-euse): O primire călduroasă un accueil chaleureux.
    caleidoscop = kaléidoscope s.m.
    calendar = calendrier s.m.
    calendaristic = (în expr.) An calendaristic année civile. Plan de muncă calendaristic calendrier de travail.
    calibru = calibre s.m.
    calici = lésiner vi.
    calicie = (sărăcie) misere s.f. (zgârcenie) avarice s.f., lésine s.f., ladrerie s.f.
    califica = qualifier. vr. (sport) se qualifier. (în muncă) obtenir une qualification (professionnelle).
    calificare = qualification s.f.
    calificativ = qualificatif s.m.
    caligrafic = calligraphique.
    caligrafie = calligraphie s.f.
    calimara = encrier s.m.
    calitate = qualité s.f.
    calitativ = adj. qualitatif(-ive). adv. qualitativement, au point de vue qualitatif.
    calmant = calmant(-ante) adj., s.m., sédatif(-ive) adj., s.m.
    calomnia = calomnier.
    calomniator = calomniateur (-trice). adj. calomnieux(-euse).
    calomnie = calomnie s.f.
    calorie = calorie s.f.
    calorifer = (instalaţie) chauffage central s.m., calorifere s.m. (radiator) radiateur s.m.
    calugar = moine s.m.
    calugaresc = monacal (-ale; m. pl. -aux).
    calugari = (despre bărbaţi) pren-dre l'habit; (despre femei) prendre le voile.
    calugarie = vie monacale s.f.
    calugarita = religieuse s.f.
    calvar = calvaire s.m.
    camara = office s.m.
    camarad = camarade, collegue s.m.f. ami(-ie).
    camaraderie = camaraderie s.f.
    camasa = chemise s.f.
    camata = usure s.f.
    camatar = usurier s.m.
    camatarie = usure s.f.
    camera = piece s.f.: Un aparta-ment cu trei camere un appartement а trois pieces. (cu determinări) Cameră de dormit chambre (а coucher). Cameră de baie salle de bains. Cameră de lucru cabinet de travail, bureau. Cameră mobilată chambre meublée, garnie. Cameră de cauciuc (pentru roţi, mingi de sport) chambre d'air.
    camila = chameau s.m.; chamelle s.f.
    camion = camion s.m., poids lourd s.m.
    camionagiu = camionneur s.m., routier s.m.
    camioneta = camionnette s.f., fourgonnette s.f.
    campanie = campagne s.f.
    câmpenesc = champêtre.
    câmpie = plaine s.f.
    campion = champion(-ionne).
    campionat = championnat s.m.
    camufla = (se) camoufler, (se) dissimuler.
    camuflaj = camouflage s.m. (de noapte) black-out [blakawt] s.m., obscurcissement s.m.
    canalie = canaille s.f.
    canaliza = canaliser.
    canalizare = canalisation s.f.
    canapea = canapé s.m.
    cancelarie = chancellerie s.f. (în expr.) Cancelaria profesorilor la salle des professeurs.
    cancer = (med.) cancer s.m.
    canceros = cancéreux(-euse).
    candela = veilleuse s.f.
    candelabru = candélabre s.m., grand chandelier s.m.
    candid = candide.
    candida = poser sa candidature.
    candidat = candidat(-ate).
    candidatura = candidature s.f.
    candoare = candeur s.f.
    cândva = (în trecut) autrefois, naguere. (în viitor) un jour, une fois.
    cânepa = chanvre s.m.
    cangrena = (med.) gangrene.
    cangur = kangourou s.m.
    canibal = cannibale s.m.
    canicula = canicule s.f.
    canicular = caniculaire.
    canistra = jerrycan s.m.
    canotaj = canotage s.m.
    cântar = balance s.f.
    cântareata = chanteuse s.f. (de operă) cantatrice s.f., chanteuse d'Opéra s.f.
    cântaret = chanteur s.m.
    cântari = peser. (în expr.) A cântari din ochi pe cineva toiser qqn.
    cântec = chanson s.f. (cu determinări) Cântec de leagăn ber-ceuse. Cântec bătrânesc ballade populaire. Cântec de dor complainte. Cântecul păsărilor le gazouillement des oiseaux.
    cantina = cantine s.f. (pentru studenţi) restaurant universitaire s.m.
    cantitate = quantité s.f.
    cantitativ = quantitatif(-ive).
    canton = canton de voie ferrée s.m.
    cantona = cantonner.
    cantonament = cantonnement s.m.
    cantoneta = chansonnette s.f.
    cantonier = cantonnier s.m.
    capabil = capable.
    capastru = licou s.m.
    capata = obtenir, recevoir: A căpătat o notă bună il a obtenu une bonne note. (a dobândi) acquérir.
    capatâi = chevet s.m.: Carte de căpătâi livre de chevet. (în expr.) A fi fără căpătâi n'avoir ni feu ni lieu.
    câpatâna = (de animal tăiat) tête s.f. (de om mort) crâne s.m. (cu determinări) Căpăţână de usturoi tête d'ail.
    capatânos = têtu(-ue), obstiné(-ée).
    capatui = établir, pourvoir d'un emploi. vr. faire son magot, s'établir.
    capcana = (pentru animale şi oameni) piege s.m. (pentru oameni) guet-apens (pl. guets-apens) s.m. (pentru şoareci) souriciere s.f.
    capcaun = ogre s.m.
    capetenie = commandant s.m., chef s.m.
    capilar = capillaire adj., s.m.
    capita = meule s.f.: Căpiţă de fân meule de foin.
    capital = capital (pl. -aux) s.m. adj. capital(-ale; m.pl. -aux).
    capitala = capitale s.f. (de judeţ) chef-lieu (pl. chefs-lieux) s.m.
    capitalism = capitalisme s.m.
    capitalist = capitaliste s.m.f., adj.
    capitan = capitaine s.m. (căpetenie) commandant s.m., chef s.m.
    capitel = chapiteau (pl. -eaux) s.m.
    capitol = chapitre s.m.
    capitonat = capitonné(-ée).
    capitula = capituler.
    capitulare = capitulation s.f.
    capodopera = chef-d'oeuvre (pl. chefs-d'oeuvre) s.m.
    caporal = caporal (pl. -aux) s.m.
    capota = capoter.
    capota = capote s.f.
    capricios = capricieux(-euse).
    capriciu = caprice s.m.
    caprioara = biche s.f. (în expr.) Piele de căprioară peau de daim.
    caprior = (zool.) chevreuil s.m. (bârnă) chevron s.m.
    caprita = (zool.) chevrette s.f.
    caprui = marron adj. invar.
    capsula = capsule s.f.
    capsuna = (bot.) fraise s.f.
    captare = captage s.m.
    captiv = captif(-ive).
    captiva = captiver.
    captivant = captivant(-ante).
    captivitate = captivité s.f.
    captura = capture s.f.
    captura = capturer.
    captuseala = (la haine) doublure s.f. (la obiecte, construcţii) revêtement s.m.
    captusi = (o haină) doubler. (un obiect) revêtir.
    carabus = hanneton s.m.
    caracatita = pieuvre s.f., poulpe s.f.
    caracter = caractere s.m.
    caracteristic = caractéristique.
    caracteristica = caractéristique s.f., particularité s.f.
    caracteriza = (se) caractériser.
    caraghios = drôle, ridicule, cocasse. s.m.f. personne ridicule s.f., bouffon (fig.) s.m.
    caraghioslâc = drôlerie s.f., bouffonnerie s.f.
    caramela = caramel s.m.
    caramida = brique s.f.
    caramiziu = brique adj. invar.
    carantina = quarantaine s.f.
    carapace = carapace s.f.
    carare = (potecă) sentier s.m. (în păr) raie s.f. (în expr.) Pe toate cărările partout, а chaque pas. A umbla pe două cărări tituber.
    caraus = routier s.m., voiturier s.m.
    caraus = routier s.m., voiturier s.m.
    caravana = caravane s.f.
    carbonifer = carbonifere: Teren carbonifer terrain carbonifere. charbonnier(-iere): Industrie carboniferă industrie charbonniere.
    carboniza = (se) carboniser.
    carbonizare = carbonisation s.f.
    carbunar = charbonnier s.m.
    carbune = charbon s.m. (cu determinări) Cărbune de desen fusain. Cărbunele alb la houille blanche.
    carburant = carburant s.m.
    carburator = carburateur s.m.
    carcasa = carcasse s.f.
    cârcel = crampe s.f.
    carcera = cachot s.m.
    cârciuma = cabaret s.m., bistrot s.m.
    cârciumar = cabaretier(-iere).
    cârciumioara = petit cabaret s.m., estaminet s.m.
    cârcotas = querelleur(-euse); rous-péteur(-euse).
    cardiac = cardiaque adj., s.m.f.
    cardinal = cardinal(-ale; m. pl. -aux). s.m. cardinal (pl. -aux) s.m.
    carenta = carence s.f.
    careva = quelqu'un (une).
    cargobot = (mar.) cargo s.m.
    cariera = carriere s.f.
    caritabil = charitable.
    caritate = charité s.f.
    cârlig = crochet s.m. (de undiţă) hameçon s.m. (de rufe) pince а linge s.f. (de tricotat) aiguille а tricoter.
    carlinga = carlingue s.f.
    cârliont = boucle (de cheveux) s.f.
    cârliontat = (despre păr) bouclé(ée).
    cârmaci = timonier s.m.
    cârmui = diriger, conduire vt., vr. (se) gouverner.
    cârmuire = direction s.f.; gouvernement s.m.
    cârmuitor = dirigeant s.m.; gouverneur s.m.
    cârnacior = saucisson s.m.; cervelas s.m.
    cârnat = saucisse s.f.
    cârnatar = charcutier(-iere).
    cârnatarie = charcuterie s.f.
    carnaval = carnaval (pl. -als) s.m.
    carnet = carnet s.m., calepin s.m.
    carnivor = carnivore.
    carnos = charnu (-ue).
    caroserie = carrosserie s.f.
    cârpaceala = bousillage s.m., gâchis s.m.
    cârpaci = (meseriaş nepriceput) bousilleur s.m. (de încălţăminte) savetier s.m. (de haine) ravaudeur s.m.
    cârpaci = ravauder, bousiller.
    carpanos = pingre, ladre.
    carpanos = pingre, ladre.
    cârpeala = ravaudage s.m., raccommodage s.m.
    carpen = (bot.) charme s.m.
    carpeta = carpette s.f.
    cârpitura = raccommodage s.m., ravaudage s.m. (la haine, lenjerie) rapiéçage s.m. (la ciorapi) reprisage s.m.
    cârteala = récrimination s.f., rous-pétance s.f.
    cartier = quartier s.m.
    cartof = pomme de terre s.f.: Cartofi prăjiţi (pommes) frites.
    carton = carton s.m.
    carturar = érudit s.m.
    cartus = cartouche s.f.
    carucior = (de copii) voiture d'enfant s.f., poussette s.f. (pentru transport de materiale) chariot s.m.
    carunt = grisonnant(-ante).
    carunti = grisonner.
    caruta = charrette s.f.
    carutas = charretier s.m., voiturier s.m.
    casapi = massacrer, égorger.
    casatori = vr. (se) marier, épouser vt.
    casatorie = mariage s.m.
    cascada = cascade s.f.
    cascat = bâillement s.m. adj. (despre oameni) niais(-aise), benêt adj. m. (despre ochi) écarquillé(-ée). (în expr.) A rămâne cu gura căscată rester bouche bée.
    cascaval = (sorte de) fromage а pâte pressée.
    cascheta = casquette s.f.
    caseta = cassette s.f.
    casier = caissier(-iere).
    casierie = caisse s.f.
    casnic = domestique, ménager(-ere): Treburi casnice travaux domestiques (ménagers). casanier(-iere): Viaţă casnică vie casaniere. s.f. (femme) casaniere s.f.
    casnicie = ménage s.m., vie conjugale s.f., mariage s.m.
    castan = châtaignier s.m., marronnier s.m.
    castana = châtaigne s.f., marron s.m.
    castaniu = (despre păr, ochi) châtain (-aine). (despre lucruri) marron adj. invar.
    castel = château s.m.
    castelan = châtelain (-aine).
    câstig = gain s.m. profit s.m.
    câstiga = gagner: A câştiga bani gagner de l'argent. remporter: A câştiga o victorie remporter une victoire.
    câstigator = gagnant (-ante).
    castra = châtrer.
    castravecior = cornichon s.m.
    castravete = concombre s.m.
    castron = bol s.m. (de supă) soupiere s.f.
    casuna = impers. (în expr.) Îi căşună să il lui prend l'envie de. vi. (împotriva cuiva) s'en prendre а qqn. vi. (a se năpusti) se ruer (sur qqn.). vt. produire, causer: A căşuna cuiva o supărare causer а qqn. un ennui.
    cataclism = cataclysme s.m.
    catacomba = catacombe s.f.
    catadicsi = daigner.
    catafalc = catafalque s.m.; chapelle ardente s.f.
    catalige = pl. échasses s.f. pl.
    cataliza = catalyser.
    catalog = catalogue s.m. (la şcoală) registre de classe s.m.
    cataloga = cataloguer.
    catapeteazma = iconostase s.f.
    catara = grimper vi.: A se căţăra pe scară grimper а l'échelle. (în expr.) A se căţăra pe munţi escalader des montagnes.
    catarama = boucle (de ceinture) s.f.
    catarator = grimpant(-ante).
    catarg = (mar.) mât s.m.
    catastrofa = catastrophe s.f.
    catastrofal = catastrophique.
    catedra = (în clasă) bureau (du professeur) s.m. chaire s.f.: Profesor titular al unei catedre professeur titulaire d'une chaire.
    catedrala = cathédrale s.f.
    categoric = catégorique.
    categorie = catégorie s.f.
    câtelea (câta) = le (la) combien: Al câtelea eşti pe listă? tu es le combien sur la liste?
    catelus = petit chien s.m. jeune chien s.m.
    câteodata = parfois, quelquefois, de temps en temps.
    catifea = velours s.m.
    catifelat = velouté(-ée).
    catolic = catholique.
    catrafuse = pl. hardes s.f.pl.; bagages s.m. pl. (în expr.) A-şi lua catrafusele plier bagages.
    catran = goudron s.m.
    catren = quatrain s.m.
    catusa = (la pl.) menottes s.f:pl. (fig.) chaînes s.f.pl.
    câtusi = (în expr.) Câtuşi de puţin a) tant soit peu; b) (după negaţii) pas du tout.
    câtva (câtava, câtiva, câteva) = num. nehot. quelque: Câtva timp quelque temps. (la pl.) quelques, quelques-uns (-unes): Câţiva mi-au scris quelques-uns m'ont écrit.
    cauciuc = caoutchouc [kaut∫u] s.m. (de roată) pneu s.m.
    caustic = caustique.
    cautare = recherche s.f. (în expr.) A avea căutare être recherché. În căutarea unei soluţii en quête d'une solution.
    cavalcada = cavalcade s.f.
    cavaler = (feudal) chevalier s.m. (tânăr necăsătorit) célibataire s.m., garçon s.m. (adjectival) généreux (-euse); loyal (-ale; m.pl. -aux).
    cavaleresc = chevaleresque.
    cavalereste = loyalement.
    cavalerie = cavalerie s.f.
    cavalerism = loyauté s.f.
    cavalerist = officier (soldat) de cavalerie s.m.
    caverna = caverne s.f.
    cavitate = cavité s.f.
    cazangerie = chaudronnerie s.f.
    cazangiu = chaudronnier s.m.
    cazarma = caserne s.f.
    cazator = (în expr.) Stea căzătoare étoile filante.
    cazemata = casemate s.f.
    cazier = (în expr.) Cazier judiciar casier judiciaire.
    cazinou = casino s.m.
    ceainic = théiere s.f.
    cearcan = (la ochi) cerne s.m. (în expr.) A avea cearcăne la ochi avoir les yeux cernés.
    cearsaf = drap s.m.
    cearta = querelle s.f., dispute s.f.
    ceasca = tasse s.f.
    ceasornic = montre s.f., horloge s.f.
    ceasornicar = horloger s.m.
    ceasornicarie = horlogerie s.f.
    ceferist = cheminot s.m.
    cehoslovac = tchécoslovaque. s.m.f. Tcheque s.m.f.
    cel (cea, cei, cele) = art. adjectival le m.sg., la f.sg., les m.f.pl.: Ştefan cel Mare Йtienne le Grand. Cele mai frumoase rochii les plus belles robes. (în expr.) Cel mult tout au plus. Cel puţin au moins. În cele din urmă en fin de compte. pron. dem. celui m.sg., celle f.sg., ceux m.pl., celles f.pl.: Cel care munceşte celui qui travaille.
    celalalt (cealalta, ceilalti, celelalte) = pron. şi adj. dem. l'autre m.f.sg., les autres m. f.pl.: Ceilalţi au plecat les autres sont partis. Cealaltă parte l'autre partie. (în expr.) Celălalt la rând ! au suivant !
    celebra = célébrer.
    celebrare = célébration s.f.
    celebritate = célébrité s.f.
    celebru = célebre.
    celibatar = célibataire s.m.f.
    celofan = cellophane s.m.
    celula = cellule s.f.
    celuloid = celluloïd s.m.
    celuloza = cellulose s.f.
    cenaclu = cénacle s.m.
    centenar = centenaire s.m.
    centima = centime s.m.
    centimetru = centimetre s.m.
    central = central (-ale; m.pl. -aux).
    centrala = institution centrale s.f. (electrică) centrale (électrique) s.f. (telefonică) central s.m.
    centralism = centralisme s.m.
    centraliza = centraliser.
    centralizare = centralisation s.f.
    centralizator = centralisateur (-trice).
    centrifuga = f. (în expr.) Forţa centrifugă force centrifuge.
    centripeta = (în expr.) Forţă centripetă force centripete.
    centru = centre s.m.: Locuieşte în centru il habite au centre. Centri nervoşi centres nerveux.
    centura = ceinture s.f.
    cenusa = cendre s.f.: A preface în cenuşă réduire en cendres.
    cenusareasa = cendrillon s.f.
    cenusiu = gris(-ise).
    cenzor = censeur s.m.
    cenzura = censure s.f.
    cenzura = censurer.
    ceramica = céramique s.f.
    cercel = boucle d'oreille s.f.
    cerceta = examiner: A cerceta un manuscris examiner un manuscrit. faire des recherches: El cercetează un fenomen nou il fait des recherches sur un nouveau phénomene. interroger; enquêter: A cerceta un inculpat interroger un inculpé. A cerceta cazul enquêter le cas.
    cercetare = examen [εgzamß] s.m.: Cercetarea unui manuscris l'examen d'un manuscrit. (ştiinţifică) recherche s.f., investigation s.f. enquête s.f.
    cercetas = éclaireur s.m.
    cercetator = chercheur s.m.
    cercevea = (de fereastră) châssis s.m. (de uşă) cadre s.m.
    cerdac = (fără geamuri) terrasse s.f. (închis cu geamuri) véranda s.f.
    cereala = céréale s.f.
    cerebral = cérébral(-ale; m. pl. -aux).
    ceremonie = cérémonie s.f.
    ceremonios = cérémonieux (-euse).
    cerere = demande s.f.: Cerere de serviciu demande d'emploi. (pretenţie) réclamation s.f., prétention s.f. (petiţie) pétition s.f., requête s.f.
    ceresc = céleste. (fig.) ravissant(-ante), merveilleux (-euse).
    cerinta = (nevoie) besoin s.m. (pretenţie) prétention s.f., exigence s.f.
    cerneala = encre s.f.
    cernit = (despre haine) de deuil. (despre oameni) en deuil. (fig.) affligé(-ée),attristé(-ée).
    cersetor = mendiant(-ante).
    certaret = adj. querelleur(-euse), chamailleur(-euse).
    certifica = vt. certifier; attester.
    certificat = certificat s.m.; attestation s.f.
    certitudine = certitude s.f.
    cetate = forteresse s.f.; château-fort s.m. ville fortifiée s.f. cité s.f.
    cetatean = citoyen(-enne).
    cetatenesc = civique.
    cetatenie = citoyenneté s.f.
    cetatuie = petite forteresse s.f.
    cetina = branche de sapin s.f. aiguilles s.f. pl.: Poteca era acoperită de cetină uscată le sentier était couvert d'aiguilles seches. sapin s.m.
    chefliu = noceur(-euse) s.m.f.
    chefui = faire la bombe (la noce).
    chelalai = (despre câini) japper.
    chelalait = (de câini) jappement s.m.
    chelie = calvitie [kalvisi] s.f.
    chelner = garçon s.m.
    chelnerita = serveuse s.f.
    cheltui = dépenser.
    cheltuiala = dépense s.f. (la pl.) frais s.m. pl.: Cheltuieli de deplasare des frais de déplacement. (în expr.) Pe cheltuiala cuiva aux frais de qqn.
    cheltuitor = dépensier(-iere).
    chemare = appel s.m. convocation s.f., invitation s.f. (fig.) vocation s.f.
    chenar = bordure s.f.; cadre s.m.; encadrement s.m.
    chenzina = quinzaine s.f.
    chercheli = se griser, devenir pompette.
    cherchelit = grisé(-ée), pompette.
    cherem = (în expr). A fi la cheremul cuiva être а la merci de qqn.
    cherestea = bois de charpente s.m.
    cherhana = pêcherie s.f.
    chermesa = kermesse s.f.
    chestiona = questionner, interroger.
    chestionar = questionnaire s.m.
    chestiune = question s.f., probleme s.m.
    chezasie = garantie s.f. gage s.m.
    chiabur = paysan(-anne) cossu(-ue), koulak s.m. adj. cossu(-ue), riche.
    chibrit = allumette s.f.
    chibzui = vi. réfléchir (cu prep. а), délibérer, peser le pour et le contre. vt. (a pune la cale) ourdir (qqch.).
    chibzuiala = réflexion s.f., délibération s.f.
    chichineata = cagibi s.m.
    chicineta = kitchenette s.f.
    chiciura = givre s.f.
    chicoti = pouffer (de rire).
    chifla = petit pain s.m.
    chiftea = croquette de hachis s.f.
    chihlimbar = ambre jaune s.m.
    chilie = (în mănăstire) cellule (de moine) s.f.
    chilipir = aubaine s.f. occasion s.f.
    chiloti = (bărbăteşti) caleçon s.m., slip s.m. (pentru femei) culotte s.f. (cu determinări) Chiloţi de baie slip s.m. Chiloţi de sport culotte de sport s.f.
    chimen = cumin s.m.
    chimic = chimique.
    chimie = chimie s.f.
    chimist = chimiste s.m.f.
    chinez = chinois(-oise). s.m.f. (cu maj.)
    chinezesc = chinois(-oise).
    chinga = sangle s.f. (în expr.) A strânge pe cineva în chingi contraindre qqn.
    chinina = quinine s.f.
    chintal = quintal s.m.
    chintesenta = quintessence s.f.
    chinui = torturer, tourmenter. (a necăji) tracasser. vr. se tourmenter, se tracasser. (a face eforturi) se donner du mal.
    chiorâs = (în expr.) A privi chiorâş pe cineva regarder qqn. de travers.
    chiorî = devenir borgne. (fam.) voir moins bien. vr. (fam.) regarder de tout pres.
    chiosc = kiosque s.m.
    chiparoasa = tubéreuse s.f.
    chiparos = cypres s.m.
    chipes = de belle allure.
    chipiu = képi s.m.
    chirci = se recroqueviller, se ratatiner, être rabougri v. pasiv.
    chirias = locataire s.m.f.
    chirie = loyer s.m. (în expr.) A da (a lua) cu chirie louer.
    chirurg = chirurgien s.m.
    chirurgie = chirurgie s.f.
    chitanta = reçu s.m., récépissé s.m. (pentru plata unei datorii) quittance s.f.
    chitara = guitare s.f.
    chitibus = (fapt lipsit de importanţă) vétille s.f. (tertip) truc s.m., subterfuge s.m.
    chitibusar = tatillon(-onne), pointilleux(-euse) adj.
    chitic = (în expr.) A tăcea chitic ne souffler mot.
    chitui = vt. mastiquer.
    chiulangiu = tireauflanc s.m. invar.
    chiuli = tirer au flanc. (de la şcoală) faire l'école buissonniere.
    chiuveta = lavabo s.m. (de bucătărie) évier s.m.
    chivernisi = vt. épargner, mettre de côté. vr. se faire une bonne situation.
    cicaleala = tracasserie s.f.
    cicali = tracasser.
    cicalitor = tracassier(-iere).
    cicatrice = cicatrice s.f.
    cicatriza = se cicatriser.
    cicatrizare = cicatrisation s.f.
    ciclic = cyclique.
    ciclism = cyclisme s.m.
    ciclist = cycliste.
    ciclon = cyclone s.m.
    cicoare = chicorée s.f.
    cilindric = cylindrique.
    cilindru = cylindre s.m.
    cimbru = (bot.) thym s.m.
    ciment = ciment s.m.
    cimenta = cimenter.
    cimitir = cimetiere s.m.
    cimpanzeu = chimpanzé s.m.
    cimpoi = cornemuse s.f.
    cimpoier = cornemuseur s.m.
    cincilea = num. ord. le (la) cinquieme.
    cincime = cinquieme s.m.
    cincinal = adj. quinquennal (-ale; m.pl. -aux). s.n. quinquennat s.m.
    cincisprezece = num. card. quinze.
    cincisprezecelea = num. ord. le (la) quinzieme.
    cincizeci = num. card. cinquante.
    cincizecilea = num. ord. le (la) cinquantieme.
    cineast = cinéaste s.m.
    cinema = cinéma s.m.
    cinemascop = cinémascope s.m.
    cinemateca = cinématheque s.f.,
    cinematograf = cinéma s.m.
    cineva = pron. nehot. quelqu'un, on: Cineva bate la uşă quelqu'un frappe а la porte.
    cinism = cynisme s.m.
    cinste = (onestitate) honnêteté s.f., probité s.f. (onoare) honneur s.m. (în expr.) Cu cinste honorablement. În cinstea cuiva en l'honneur de qqn. A face cinste offrir une tournée.
    cinsti = vt. honorer: A cinsti memoria cuiva honorer la mémoire de qqn. respecter: A-şi cinsti părinţii respecter ses parents. (a ospăta, a trata) régaler (qqn.). vr. trinquer vi.
    cinstit = adj. honnête. adv. honnêtement, loyalement.
    cioara = corneille s.f.
    cioban = berger s.m.
    ciobanesc = pastoral(-ale; m. pl. -aux); de berger.
    ciobanita = bergere s.f.
    ciocan = marteau (pl. -x) s.m.: Ciocan pneumatic marteau pneumatique.
    ciocani = frapper: A ciocăni la uşă frapper а la porte. (cu ciocanul) marteler
    ciocanit = martellement s.m.
    ciocanitoare = pic s.m.
    ciocârlie = alouette s.f.
    cioclu = croque-mort s.m.
    ciocni = vr. (despre autovehicule mai ales) se heurter. (despre idei, convingeri) se heurter, s'affronter. vt. trinquer: Au ciocnit în sănătatea ta ils ont trinqué а ta santé. heurter, cogner.
    ciocnire = heurt s.m., choc s.m. (între vehicule) collision s.f., tamponnage s.m., télescopage s.m. (de idei, interese) conflit s.m.
    ciocnit = (despre obiecte fragile) ébréché(-ée); fêlé(-ée).
    ciocolata = chocolat s.m.
    ciolan = (os cu carne) a) (de vită) gîte s.f; b) (de porc, viţel, oaie) pied s.m. (os fără carne) os [sg. s; pl. o] s.m.
    ciomag = gourdin s.m., bâton s.m.
    ciomageala = bastonnade s.f. rossée s.f.
    ciomagi = rouer de coups, rosser.
    ciondani = se chamailler.
    ciopârti = (carne) dépecer. (un teritoriu) morceler, démembrer. (stofă) déchiqueter.
    ciopli = vt. dégrossir: A ciopli o bucată de lemn dégrossir une piece de bois. sculpter [skylte]. vr. (despre oameni) se dégrossir.
    ciorap = (lung) bas s.m. (scurt) chaussette s.f.
    ciorba = potage aigre s.m.
    ciorchine = grappe s.f.
    ciorna = brouillon s.m.
    ciorovai = se chamailler, se disputer.
    ciorovaiala = chamaillerie s.f., dispute s.f.
    ciozvârta = quartier (de viande) s.m.
    circuit = circuit s.m.
    circula = circuler.
    circular = circulaire adj., s.f.
    circulatie = circulation s.f. (de véhicule) trafic s.m.: Circulaţia rutieră le trafic routier.
    circulator = (în expr.) Aparat circulator appareil circulatoire.
    circumferinta = circonférence s.f.
    circumflex = (în expr.) Accent circumflex accent circonflexe.
    circumscrie = circonscrire.
    circumscriptie = circonscription s.f.
    circumspect = circonspecte.
    circumstanta = circonstance s.f.
    circumstantial = (gram.) circon-stanciel(-ielle).
    cireada = troupeau s.m.
    cireasa = cerise s.f.
    ciripi = gazouiller.
    ciripi = gazouiller.
    cismea = fontaine s.f.
    cisterna = citerne s.f.
    citadela = citadelle s.f.
    citatie = citation s.f.
    citire = lecture s.f.
    cititor = lecteur(-trice). (adjectival, în expr. ) Publicul cititor les lecteurs.
    citric = adj. citrique: Acid citric acide citrique. (în expr.) Fructe citrice agrumes s.m. pl.
    citronada = citronnade s.f.
    ciubar = baquet s.m.
    ciubotica-cucului = (bot.) primevere s.f.
    ciucure = frange s.f.
    ciudat = bizarre, étrange.
    ciudatenie = bizarrerie s.f., étrangeté s.f.
    ciufuli = ébouriffer.
    ciuguli = vt. (despre păsări) picorer, becqueter. (despre oameni) chipoter.
    ciulin = (bot.) chardon s.m.
    ciumat = pestiféré(-ée).
    ciunti = vt. (o parte a corpului) amputer. (un text) tronquer, couper.
    ciuntire = amputation s.f. coupure s.f.
    ciuperca = champignon s.m.
    ciupit = troué(-ée): Stofă ciupită de molii étoffe trouée par les mites. (în expr.) Ciupit de vărsat grêlé (-ée).
    ciuruc = rebut s.m., laissé pour compte s.m. (om vrednic de dispreţ) déchet s.m. (fig.)
    ciurui = (a cerne) cribler, passer au crible.
    ciutura = seau s.m.
    civiliza = vr. (se) civiliser.
    civilizare = civilisation s.f.
    civilizatie = civilisation s.f.
    cizela = ciseler.
    cizelare = ciselement s.m.
    cizmar = (care repară încălţăminte) cordonnier s.m. (care confecţionează încălţăminte) bottier s.m.
    cizmarie = métier du cordonnier s.m. cordonnerie s.f.
    clabuc = (de săpun) mousse de savon s.f. (spumă) écume s.f.
    cladire = édifice s.m., construction s.f., bâtiment s.m.
    clandestin = clandestin(-ine).
    clanta = (de uşă) poignée de porte s.f.
    clantani = claquer: A clănţăni din dinţi claquer des dents. (fig). jacasser.
    clarifica = clarifier; éclairer.
    clarinet = (muz.) clarinette s.f.
    claritate = clarté s.f.
    clarobscur = clair-obscur (pl. clairs-obscurs) s.m.
    clarvazator = clairvoyant (-ante).
    clarviziune = clairvoyance s.f.
    clasament = classement s.m.
    clasic = classique.
    clasicism = classicisme s.m.
    clasifica = classifier.
    clasificare = classification s.f.
    clatina = branler vi., vt., secouer. (în expr.) A clătina din cap hocher la tête. vr. branler vi.: Un scaun care se clatină une chaise qui branle. (în mers) tituber vi., chanceler vi.
    clatit = rinçage s.m.
    clatita = crêpe s.f.
    clauza = clause s.f.
    claviatura = clavier s.m.
    claxon = avertisseur s.m., klaxon s.m.
    claxona = klaxonner vi., vt., corner vi., vt.
    cleios = gluant(-ante), pois-seux(-euse). (în expr.) Ouă cleioase des oeufs mollets. Pământ cleios de la terre glaiseuse.
    clement = clément(-ente).
    clementa = clémence s.f.
    clerical = clérical(-ale; m. pl. -aux).
    cleste = tenailles s.f.pl., pinces s.f.pl.
    cleveteala = médisance s.f.
    cleveti = médire (de qqn.) vi., diffamer (qqn) vt.
    clevetitor = médisant (-ante), mauvaise langue s.f.
    client = client(-ente).
    clientela = clientele s.f.
    climat = climat s.m.
    climateric = climatique.
    clinchet = (de clopoţel) tintement s.m. (de pahare sau alte obiecte) cliquetis s.m.
    clinic = clinique.
    clinica = clinique s.f.
    clinti = vr. (s')ébranler. vr. (despre oameni) broncher vi.: Nimeni nu îndrăzni să se clintească personne n'osa broncher.
    cliseu = cliché s.m.
    clocitoare = couveuse s.f.
    clocot = bouillon s.m.: La primul clocot au premier bouillon. (în expr.) A da în clocot commencer а bouillir.
    clocoti = bouillir: Apa clocoteşte la de grade l'eau bout а degrés. (despre ape, râuri) bouillonner. (în expr.) A clocoti de mânie bouillonner de rage.
    clocotitor = (despre lichide) bouillonnant(-ante). (despre sentimente) tumultueux(-euse). (despre viaţă, tinereţe) ora-geux(-euse), agité(-ée).
    cloncani = glousser.
    cloncanit = gloussement s.m.
    clopot = cloche s.f. (în expr.) Clopot scufundător cloche а plongeur.
    clopotel = clochette s.f. (aliniate la gâtul bovinelor mai ales) sonnaille s.f. (zurgălău) grelot s.m.
    clopotnita = clocher s.m.
    closca = couveuse s.f. (în expr.) Cloşca-cu-pui (constelaţie) la Pléia-de s.f.
    closet = cabinets s.m.pl., W.C. [vese] s.m., toilettes s.f. pl.
    coabita = cohabiter.
    coacaza = groseille s.f.
    coafeza = coiffeuse s.f.
    coafor = coiffeur s.m.
    coafura = coiffure s.f.
    coagula = se coaguler.
    coalitie = coalition s.f.
    coaliza = se coaliser.
    coapsa = cuisse s.f.
    coarda = corde s.f.: Corzile unei viori les cordes d'un violon.
    coasta = (os toracic) côte s.f. (parte laterală a corpului) flanc s.m., côté s.m. (pantă) pente s.f. (mal, ţărm) côte s.f.
    cobilita = palanche s.f.
    coborâre = descente s.f.: abaissement s.m.
    coborâtor = (despre drumuri, terenuri) incliné (-ée), en pente. (despre game) descendant(-ante). s.m.f. descendant(-ante).
    coborî = vi. descendre (se conjugă cu être): Călătorii coboară din tren les voyageurs descendent du train. baisser: Termometrul coboară le thermometre baisse. vt. descendre (se conjugă cu avoir): El a coborât valiza il a descendu la valise. (a lăsa în jos) baisser: A coborât storul il a baissé le store. vr. s'abaisser.
    cocarda = cocarde s.f.
    cocean = (de porumb) tige de maïs s.f. (ştiulete) rafle s.f.
    cochet = coquet(-ette).
    cocheta = coqueter.
    cochetarie = coquetterie s.f.
    cochilie = coquille s.f.
    cocina = porcherie s.f.
    cocioaba = masure s.f., taudis s.m.
    cocleala = vert-de-gris s.m. invar.
    coclit = vert-de-grisé(-ée).
    cocoasa = bosse s.f.
    cocolos = boule s.f.: Cocoloş de hârtie boule de papier. (în mâncare) grumeau (pl. x) s.m.
    cocolosi = vt. (a muşamaliza) étouffer. (a răsfăţa) gâter, choyer. (a mototoli) chiffonner. vr. (a se înfofoli) s'emmitoufler. (a se mototoli) se chiffonner.
    cocosa = se voûter.
    cocosat = bossu(-ue).
    cocota = vr. (se) percher, (se) jucher.
    coctail = cocktail s.m.
    coechipier = coéquipier(-iere).
    coeficient = coefficient s.m.
    coerent = cohérent(-ente).
    coerenta = cohérence s.f.
    coexista = coexister.
    coexistenta = coexistence s.f.
    coeziune = cohésion s.f.
    cofetar = (producător, vânzător de prăjituri) pâtissier s.m. (producător, vânzător de bomboane şi alte zaharicale) confiseur s.m.
    cofetarie = (în care se vând prăjituri) pâtisserie s.f. (în care se vând bomboane şi alte zaharicale) confiserie s.f.
    cofraj = coffrage s.m.
    coincide = coïncider.
    coincidenta = coïncidence s.f.
    cointeresa = coïntéresser.
    cojocar = pelletier-fourreur s.m.
    cojocarie = pelleterie s.f., atelier ou boutique du pelletier-fourreur s.m.
    colabora = collaborer.
    colaborare = collaboration s.f.
    colaborationist = collabora-tioniste s.m.f., collabo s.m.f. (fam.)
    colaborator = collaborateur (-trice).
    colateral = collatéral (-ale; m. pl. -aux).
    colcai = (a mişuna) grouiller, foisonner, fourmiller
    colecta = collecter.
    colecta = collecte s.f.
    colectie = collection s.f.
    colectiona = vt. collectionner.
    colectionar = collectionneur (-euse).
    colectiv = adj. collectif(-ive). s.n. équipe s.f., groupe s.m.: Un colectiv de cercetători une équipe de cher-cheurs. (în expr.) Muncă în colectiv travail d'équipe.
    colectivist = membre d'une coopérative agricole de production.
    colectivitate = collectivité s.f.
    colectiviza = collectiviser.
    colectivizare = collectivisation s.f.
    colector = adj. collecteur(-trice). s.m., s.n. collecteur s.m.
    colegial = collégial (-ale; m. pl. -aux).
    colegiu = college s.m.
    coliba = chaumiere s.f., hutte s.f.
    colier = collier s.m.
    colina = colline s.f.; butte s.f.
    colind = (muz.) noël s.m.
    colinda = chanter des noëls. (a umbla) flâner, errer.
    colindator = chanteur(-euse) de noëls.
    colivie = cage s.f.
    coloana = colonne s.f.
    colocatar = colocataire s.m.f.
    colocviu = colloque s.m.
    colonada = collonnade s.f.
    colonel = colonel s.m.
    colonial = colonial(-ale; m.pl. -iaux).
    coloniale = denrées d'épicerie s.f. pl.
    colonialism = colonialisme s.m.
    colonialist = colonialiste adj., s.m.
    colonie = (în expr.) Apă de colonie eau de Cologne. colonie s.f. colonie s.f.: Colonie de copii colonie d'enfants.
    coloniza = coloniser.
    colonizare = colonisation s.f.
    colonizator = colonisateur (-trice)
    colora = vt. colorer: Soarele colorează asfinţitul le soleil colore le couchant. (a aplica culori, mai ales pe hârtie) colorier. vr. se colorer.
    colorant = adj. colorant(-ante). s.m. colorant s.m.
    colorare = coloration s.f.
    colorat = coloré(-ée). (despre hărţi, desene) colorié (-ée). (în expr.) Creion colorat crayon de couleur.
    colorit = coloris s.m.
    colosal = colossal(-ale; m.pl. -aux).
    colporta = colporter.
    colportor = colporteur(-euse) de nouvelles.
    coltar = (la bocanci de munte) crampon s.m.
    coltos = (arţăgos) hargneux (-euse).
    coltuc = coin de pain s.m., quignon s.m.
    colturos = anguleux(-euse).
    comanda = commander.
    comanda = commande s.f. commandement s.m.: Ton de comandă ton de commandement. (în expr.) La comandă sur commande. Haine de comandă habits sur mesure.
    comandament = commandement s.m.
    comandant = commandant s.m.
    combatant = combattant (-ante).
    combate = combattre.
    combativ = combatif(-ive).
    combativitate = combativité s.f.
    combina = combiner.
    combina = moissonneuse-batteuse s.f.
    combinatie = combinaison s.f.
    combinezon = (articol de lenjerie pentru femei) sous-vêtement s.m., combinaison s.f. (salopetă) bleu de travail s.m.
    combustibil = combustible s.m.
    comedie = comédie s.f.
    comemora = commémorer.
    comemorare = commémoration s.f.
    comemorativ = commémoratif (-ive).
    comenta = commenter.
    comentariu = commentaire s.m.
    comentator = commentateur (-trice)
    comercial = commercial(-ale; m.pl. -iaux).
    comercializa = commercialiser.
    comercializare = commercialisation s.f.
    comerciant = commerçant (-ante).
    comert = commerce s.m.
    comesean = convive s.m.
    comestibil = comestible.
    cometa = comete s.f.
    comicarie = drôlerie s.f., bouffon-nerie s.f.
    comisar = commissaire s.m.
    comisie = commission s.f., jury s.m.
    comision = commission s.f.
    comisionar = commissionnaire s.m. (în hoteluri) groom [grum] s.m., chasseur s.m.
    comite = commettre.
    comitet = comité s.m.
    comoara = trésor s.m.
    comoditate = commodité s.f.; Din comoditate par commodité.
    compact = compact(-acte).
    companie = compagnie s.f.
    compara = (se) comparer.
    comparabil = comparable.
    comparatie = comparaison s.f. (în expr.) A nu suferi comparaţie être hors pair.
    comparativ = adj. comparatif (-ive). adv. comparativement. s.n. (gram.) comparatif s.m.
    compartiment = compartiment s.m.
    compas = compas s.m.
    compatibil = compatible.
    compatibilitate = compatibilité s.f.
    compatimi = plaindre (qqn).
    compatimire = compassion s.f.
    compatimitor = compatissant (-ante).
    compatriot = compatriote s.m.f.
    compensa = compenser.
    compensatie = compensation s.f.
    competent = compétent (-ente).
    competenta = compétence s.f.
    competitie = compétition s.f.
    compila = compiler.
    compilatie = compilation s.f.
    complacea = se complaire.
    complement = complément.
    complementar = complémentaire.
    complet = adj. complet(-ete). adv. completement.
    completa = compléter. remplir: A completa un formular remplir un formulaire.
    completare = (la o lucrare) complément s.m., addenda [adßda] s.m. (adăugare) addition s.f. (la un spectacol) supplément s.m.
    complex = complexe adj., s.m.
    complexitate = complexité s.f.
    complezenta = complaisance s.f.
    complica = (se) compliquer. (a (se) agrava) (s')aggraver. (a (se) încurca) (s')embrouiller.
    complicat = compliqué (-ée). (încurcat) embrouillé (-ée), confus (-use).
    complicatie = complication s.f. (încurcătură) confusion s.f. (agravare) aggravation s.f.
    complice = complice s.m.f.
    complicitate = complicité s.f.
    compliment = compliment s.m.
    complot = complot s.m.
    complota = comploter.
    component = adj. composant (-ante). s.n. composant s.m.
    componenta = composition s.f., structure s.f.
    comporta = vt. comporter, impliquer: Orice regulă comportă excepţii toute regle comporte des exceptions. vr. se comporter; se conduire.
    compot = compote s.f.
    compozitie = composition s.f.
    compozitor = compositeur s.m.
    compresa = compresse s.f.
    compresor = compresseur s.m.
    comprima = comprimer.
    comprimare = compression s.f.
    comprimat = adj. comprimé (-ée). s.n. comprimé s.m.
    compromis = adj. compromis (-ise). s.n. compromis s.m.
    compromitator = compromettant(-ante).
    compromite = (se) compromettre.
    compromitere = compromission s.f.
    compune = (se) composer.
    comuna = commune s.f.
    comunal = communal(-ale; m.pl. -aux).
    comunica = communiquer.
    comunicare = communication s.f.
    comunicat = communiqué s.m.
    comunicatie = communication s.f.
    comunicativ = communicatif (-ive).
    comunism = communisme s.m.
    comunist = communiste.
    comunitate = communauté s.f.
    comutator = commutateur s.m.
    concav = concave.
    concedia = congédier, licencier, renvoyer.
    concediu = congé s.m., vacances s.f.pl.
    concentra = (se) concentrer.
    concentrare = concentration s.f.
    concentratie = concentration s.f.
    concentric = concentrique.
    concepe = concevoir.
    conceptie = conception s.f.
    concern = trust s.m.
    concert = concert s.m.: Sală de concerte salle de concerts. (partitura unui concert) concerto s.m.: Un concert de Mozart un concerto de Mozart.
    concertist = concertiste s.m.
    concesie = concession s.f.
    concetatean = concitoyen (-yen-ne).
    conchide = conclure.
    concilia = concilier.
    conciliant = conciliant(-ante).
    conciliator = conciliateur (-trice).
    conciliere = conciliation s.f.
    concis = concis(-ise).
    concizie = concision s.f.
    concludent = concluant(-ante).
    concluzie = conclusion s.f.
    concomitent = concomitant (-ante).
    concorda = concorder, correspondre.
    concordanta = concordance s.f., correspondance s.f. (gram.) concordance s.f.
    concret = concret(-ete).
    concretiza = (se) concrétiser, (se) matérialiser.
    concura = concourir.
    concurent = concurrent (-ente).
    concurenta = concurrence s.f.
    concurs = concours s.m.
    condamna = condamner [kÝdane].
    condamnabil = condamnable [kÝdanabl]; blâmable.
    condamnare = condamnation [kÝdanasjÝ] s.f.
    condamnat = condamné(-ée) [kÝdane] s.m.f.
    condei = porte-plume s.m. (fig.) plume s.f.: Nu trăieşte decât din condeiul lui il ne vit que de sa plume. (în expr.) A scrie din fuga condeiului écrire au courant de la plume.
    condensa = (se) condenser.
    condensare = condensation s.f.
    condensator = condensateur s.m.
    condescendent = condescendant(-ante).
    condescendenta = condescendance s.f.
    condica = registre s.m.
    condiment = condiment s.m., épice s.f.
    condimenta = épicer, assaisonner.
    conditie = condition s.f. (în expr.) Cu condiţia să а condition que (urmat de conjunctiv), а condition de (urmat de infinitiv).
    conditiona = conditionner.
    conditional = conditionnel(-elle). s.n. (gram.) conditionnel s.m.
    conditionare = conditionnement s.m.
    condoleante = condoléances s.f.pl.
    conducator = adj. conducteur (-trice): Metal bun conducător de electricitate métal bon conducteur d'électricité. directeur(-trice). s.m.f. dirigeant(-eante), chef s.m.
    conduce = vr. (se) diriger, (se) conduire.
    conducere = direction s.f.; conduite s.f.
    conducta = conduit s.m., tuyau s.m., conduite s.f: Conductă de apă, electricitate conduit (conduite) d'eau, d'électricité.
    conductor = (de tren) contrôleur s.m. s.n. (electric) conducteur s.m.
    conduita = conduite s.f., comportement s.m.
    conecta = connecter.
    conexiune = connexion s.f.
    confectie = confection s.f.: Casă de confecţii maison de confection. prêt-а-porter (pl. prêts-а-porter) s.m.
    confectiona = confectionner.
    confectionare = confection s.f.
    confederatie = confédération s.f.
    conferentiar = conférencier (-iere). (grad universitar) maître de conférences s.m.
    conferi = conférer.
    conferinta = conférence s.f.
    confesiune = confession s.f.
    confeti = confettis s.m.pl.
    confidenta = confidence s.f.
    confidential = confidentiel (-ielle).
    configuratie = configuration s.f.
    confirma = confirmer, attester. (în expr.) A confirma primirea (unui lucru) accuser réception (de qqch.).
    confirmare = confirmation s.f., attestation s.f.
    confisca = confisquer.
    confiscare = confiscation s.f.
    conflagratie = conflagration s.f.
    conflict = conflit s.m. (într-o operă literară) intrigue s.f., action s.f.
    conform = adj. conforme. adv. conformément.
    conforma = se conformer.
    conformatie = conformation s.f.
    conformitate = conformité s.f.
    confort = confort s.m.
    confortabil = confortable.
    confrate = confrere s.m.
    confrunta = confronter.
    confunda = confondre, faire une confusion.
    confuz = adj. confus(-use). adv. confusément.
    confuzie = confusion s.f.
    congela = congeler, surgeler.
    congelare = congélation s.f.
    congestie = congestion s.f.
    congres = congres s.m.
    coniac = cognac s.m.
    conifer = (bot.) conifere s.m.
    conjuga = vr. (se) conjuguer.
    conjugal = conjugal(-ale; m. pl. -aux).
    conjugare = (gram.) conjugaison s.f.
    conjunctie = (gram.) conjonction s.f.
    conjunctiv = adj. conjonctif (-ive): Ţesut conjunctiv tissu conjonctif. (gram.) subjonctif (-ive): Modul conjunctiv le mode subjonctif. s.n. (gram.) subjonctif s.m.
    conjunctura = conjoncture s.f.
    conlocuitor = cohabitant (-ante).
    conlucra = collaborer.
    conopida = chou-fleur (pl. choux-fleurs) s.m.
    consacra = vr. (se ) consacrer.
    consacrare = consécration s.f.
    consatean = pays (payse).
    consecinta = conséquence s.f. (în expr.) În consecinţă a) par conséquent, donc; b) en consé-quence.
    consecutiv = consécutif (-ive).
    consecvent = adj. conséquent (-ente). adv. conséquemment.
    consemn = consigne s.f.; ordre s.m.
    consemna = consigner.
    conserva = vr. (se) conserver.
    conserva = conserve s.f.
    conservare = conservation s.f.
    conservator = adj. conservateur (-trice). s.n. conservatoire s.m.
    consfatui = se concerter, se consulter, délibérer vi.
    consfatuire = délibération s.f., conciliabule s.m.
    consfinti = consacrer; sanctionner.
    consfintire = consécration s.f.; sanction s.f.
    considera = vr. (se) considérer. vt. envisager
    considerabil = considérable.
    considerare = considération s.f.: A lua în considerare prendre en considération.
    consideratie = considération s.f.
    consignatie = consignation s.f.
    consilier = conseiller s.m.
    consiliu = conseil s.m.
    consimtamânt = assentiment s.m., consentement s.m., acquiescement s.m.: A-şi da consimţământul donner son assentiment, consentir (а qqch).
    consimti = consentir vi. (cu prep. а), acquiescer(cu prep. а), donner son assentiment. vi.
    consista = consister.
    consistent = consistant(-ante).
    consistenta = consistance s.f.
    consoana = consonne s.f.
    consola = vr. (se) consoler.
    consolare = consolation s.f.
    consolida = consolider.
    conspect = abrégé s.m., résumé s.m.
    conspira = conspirer.
    conspiratie = conspiration s.f.
    conspirativ = conspiratif(-ive).
    conspirator = conspirateur (-trice).
    consta = consister.
    constant = constant(-ante).
    constanta = constance s.f.
    constata = constater.
    constatare = constatation s.f.
    constelatie = constellation s.f.
    consterna = consterner.
    consternare = consternation, stupeur s.f., stupéfaction
    consternat = consterné(-ée).
    constient = conscient(-ente).
    constiincios = adj. consciencieux (-euse). adv. consciencieusement.
    constiinciozitate = sérieux s.m.: S-a remarcat prin conştiinciozitatea lui il s'est fait remarquer par son sérieux. (în expr.) Cu conştiinciozitate consciencieusement, scrupuleusement.
    constiinta = conscience s.f. (în expr.) A fi cu conştiinţa împăcată avoir la conscience nette. Cu mâna pe conştiinţă en toute sincérité.
    constipa = constiper.
    constipatie = constipation s.f.
    constitui = (se) constituer.
    constituire = constitution s.f.
    constitutie = constitution s.f.
    constitutional = constitutionnel (-elle).
    constitutiv = constitutif(-ive).
    constrânge = contraindre.
    constrângere = contrainte s.f.
    constructie = construction s.f., édification s.f. (clădire) bâtiment s.m., édifice s.m., bâtisse s.f
    constructiv = constructif(-ive).
    constructor = constructeur(-trice) s.m., adj.
    construi = construire, batir, édifier.
    construire = construction s.f., édification s.f.
    consul = consul s.m.
    consulat = consulat s.m.
    consult = (med.) consultation s.f.
    consulta = (se) consulter.
    consultatie = consultation s.f.
    consultativ = consultatif (-ive).
    consum = consommation s.f.
    consuma = vt. (a mânca) consommer: A consuma fructe consommer des fruits. consumer: Acest motor consumă multă benzină, ce moteur consume beaucoup d'essence. (fig.) consumer, épuiser: Grijile îl consumau les soucis le consumaient. vr. se consumer.
    consumatie = consommation s.f.
    contabil = comptable [kÝtabl] s.m., adj.
    contabilitate = comptabilité [kÝtabilite] s.f.
    contact = contact s.m.
    contagios = (med.) contagieux (-ieuse).
    contagiune = (med.) contagion s.f.
    container = conteneur [kÝtnoer] s.m.
    contamina = (med.) contaminer.
    contaminare = (med.) contamination s.f.
    contempla = contempler.
    contemplare = contemplation s.f.
    contemplatie = contemplation s.f.
    contemplativ = contemplatif (-ive).
    contemporan = contemporain (-aine).
    conteni = cesser.
    contesa = comtesse s.f.
    contesta = contester.
    contestabil = contestable.
    contestatie = contestation s.f.
    context = contexte s.m.
    contine = contenir.
    continent = continent s.m.
    continental = continental(-ale; m. pl. -aux).
    contingent = contingent s.m., classe s.f.
    contingenta = contingence s.f.
    continua = continuer.
    continuare = continuation s.f.; suite s.f. (în expr.) În continuare a) sans interruption; b) par la suite.
    continuitate = continuité s.f.
    continut = contenu s.m.
    continuu = adj. continu(-ue): Curent continuu courant continu. continuel(-elle): Eforturi continue des efforts continuels. adv. sans arrêt; sans cesse.
    contopi = fusionner vi., s'unir.
    contopire = fusion s f., union s.f.
    contopist = gratte-papier (pl. gratte-papiers) s.m., rond-de-cuir (pl. ronds-de-cuir) s.m.
    contor = compteur [kÝtoer] s.m.
    contra = contre (în expr.) Din contra au contraire.
    contraatac = contre-attaque (pl. contre-attaques) s.f.
    contraataca = contre-attaquer.
    contrabanda = contrebande s.f.
    contrabandist = contre-bandier(-iere).
    contrabas = contrebasse s.f.
    contracara = contrecarrer.
    contract = contract s.m.
    contracta = contracter: A contracta o datorie contracter une dette. contracta vt., vr. (se) contracter: Metalele se contractă la frig les métaux se contractent au froid.
    contractare = engagement contractuel s.m. contractare s.f. contraction s.f.: Contractarea metalelor la contraction des métaux.
    contractie = contraction s.f.
    contradictie = contradiction s.f.
    contradictoriu = contradictoire.
    contraface = contrefaire.
    contrafort = contrefort s.m.
    contragreutate = contrepoids s.m.
    contraindicat = contre-indiqué(-ée).
    contraindicatie = contre-indication (pl. contre-indications) s.f.
    contramaistru = contremaître s.m.
    contramanda = contremander, décommander.
    contraofensiva = contre-offensive s.f.
    contrapagina = verso s.m.
    contrapunct = (muz.) contrepoint s.m.
    contrar = adj. contraire, opposé (-ée). adv. contrairement,
    contrarevolutie = contre-révolution (pl. contre-révolutions) s.f.
    contraria = contrarier.
    contrariu = contraire s.m.
    contrast = contraste s.m.
    contrasta = contraster.
    contratimp = contretemps s.m. În contratimp а contretemps.
    contravaloare = contre-valeur (pl. contre-valeurs) s.f.
    contraveni = contrevenir (cu prep. а), enfreindre vt.
    contraventie = contravention s.f.
    contrazice = (se) contredire.
    contrazicere = contradiction s.f.
    contribuabil = contribuable s.m.f.
    contribui = contribuer.
    contributie = contribution s.f.
    control = contrôle s.m.
    controla = contrôler.
    controlor = contrôleur (-euse).
    controversa = controverse s.f.
    contur = contour s.m.
    convalescent = convalescent (-ente).
    convalescenta = convalescence s.f.
    convenabil = convenable, acceptable.
    conveni = convenir.
    conventie = convention s.f.
    conventional = conventionnel (-elle).
    converge = converger.
    convergent = convergent (-ente).
    conversa = converser, causer, s'entretenir vr.
    conversatie = conversation s.f., causerie s.f., entretien s.m.
    converti = (se) convertir.
    convertire = conversion s.f.
    convex = convexe.
    convingator = convaincant (-ante), concluant(-ante).
    convinge = (se) convaincre.
    convingere = conviction s.f.
    convoca = convoquer.
    convocare = convocation s.f.
    convoi = convoi s.m.
    convorbire = entretien s.m., discussion s.f.
    coopera = coopérer.
    cooperare = coopération s.f.
    cooperatie = coopération s.f.
    cooperativa = coopérative s.f.: Cooperativă agricolă de producţie coopérative agricole de production.
    cooperator = coopérateur (-trice).
    coopta = coopter.
    cooptare = cooptation s.f.
    coordona = coordonner.
    coordonare = coordination s.f.
    coordonata = coordonnée s.f.
    coordonator = coordon-nateur(-trice).
    copaie = pétrin s.m.
    coperta = couverture s.f.
    copila = enfant s.f. (fiică) fille s.f.
    copilaresc = enfantin(-ine), puéril (-ile).
    copilari = passer son enfance: A copilărit la ţară il a passé son enfance а la campagne.
    copilarie = enfance s.f. (fig.) enfantillage s.m.
    copilaros = enfantin(-ine), puéril (-ile).
    copios = copieux(-ieuse), abondant(-ante).
    copita = sabot s.m.
    coplesi = combler: A copleşi pe cineva de onoruri combler qqn. d'honneurs. accabler: E copleşit de griji il est accablé de soucis.
    coplesitor = accablant(-ante).
    coproductie = coproduction s.f.
    corabie = bateau а voiles s.m., navire а voiles s.m.
    corabier = navigateur s.m., marin s.m.
    corcit = (despre animale) croisé-(-ée); (despre câini) mâtiné (-ée). (despre plante) hybride adj., s.m.
    corcitura = (animal) bâtard(-arde). (plantă sau animal) hybride s.m.
    corcodus = mirabellier s.m.
    corcodusa = mirabelle s.f.
    cordial = adj. cordial(-ale; m. pl. -aux). adv. cordialement.
    cordialitate = cordialité s.f.
    cordon = (cingătoare) ceinture s.f. cordon s.m.: Cordon sanitar cordon sanitaire.
    corean = adj. coréen(-enne). s.m.f. (cu maj.).
    corect = adj. correct(-cte). adv. correctement.
    corecta = corriger.
    corectie = correction s.f.
    corectitudine = exactitude s.f., fidélité s.f., justesse s.f.: Corectitudinea unei traduceri l'exactitude d'une traduction. droiture s.f.: El e de o mare corectitudine il est d'une grande droiture.
    corector = correcteur(-trice).
    corectura = correction s.f. (de tipografie) épreuve s.f.
    coregrafie = chorégraphie [kre-grafi] s.f.
    corelatie = corrélation s.f.
    coresponda = correspondre, entretenir une correspondance.
    corespondent = correspondant(-ante) s.m.f., adj.
    corespondenta = correspondance s.f. courrier s.m.: factorul a adus corespondenţa le facteur a apporté le courrier. (gram.) concordance s.f.: Corespondenţa timpurilor la concordance des temps.
    corespunde = correspondre.
    corespunzator = correspondant (-ante).
    coridor = corridor s.m., couloir s.m.
    corifeu = coryphée s.m.
    corigent = éleve ajourné (-ée). (în expr.) A ramâne corigent être ajourné.
    corigenta = examen de repêchage s.m.
    corija = (se) corriger.
    corist = choriste [krist] s.m.f.
    cornut = cornu(-ue).
    coroana = couronne s.f.
    corobora = corroborer.
    coroborare = corroboration s.f.
    coroiat = (despre cioc) crochu (-ue). (despre nas) aquilin adj. m.
    corola = (bot.) corolle s.f.
    corolar = corollaire s.m.
    corosiv = corrosif (-ive).
    coroziune = corrosion s.f.
    corporal = corporel(-elle).
    corporatie = corporation s.f.
    corpuscul = corpuscule s.m.
    corsaj = corsage s.m.
    corsar = corsaire s.m.
    corset = corset s.m.
    cortegiu = cortege s.m.
    cortina = rideau s.m.
    corupe = (se) corrompre.
    corupt = corrompu(-ne).
    coruptie = corruption s.f.
    corvoada = corvée s.f.
    cosciug = cercueil s.m., biere s.f.
    coscovi = (despre tencuială, zugrăveală) s'écailler.
    cosita = natte s.f., tresse s.f.
    cositor = étain s.m.
    cositori = étamer.
    cosmar = cauchemar s.m.
    cosmetic = cosmétique adj., s.m.
    cosmetica = cosmétique s.f.
    cosmic = cosmique.
    cosmonaut = cosmonaute s.m.f.
    cosmopolit = cosmopolite.
    cosmopolitism = cosmopolitisme s.m.
    cosmos = cosmos s.m.
    cosnita = panier а provisions s.m.
    costisa = pente s.f., flanc de coteau s.m.
    costisitor = coûteux(-euse).
    costita = côtelette s.f.
    costum = costume s.m.: Un costum naţional un costume national. (bărbătesc) complet s.m., costume s.m. (pentru femei) tailleur s.m. (în expr.) Costum de baie (pentru bărbaţi) culotte de bain, slip; (pentru femei) maillot (de bain).
    costuma = se costumer.
    cotcodaci = glousser.
    cotidian = adj. quotidien (-ienne). s.n. quotidien s.m., journal (pl. -aux) s.m.
    cotitura = tournant s.m.
    cotiza = cotiser.
    cotizatie = cotisation s.f.
    cotlet = côtelette s.f.
    cotofana = (zool.) pie s.f.
    cotonogeala = rossée s.f.
    cotonogi = rosser.
    cotrobai = fouiller, fureter; fouiner.
    cotropi = envahir.
    cotropire = envahissement s.m.
    cotropitor = adj. envahissant (-ante). s.m. envahisseur. s.m.
    covârsi = accabler
    covârsitor = accablant (-ante): O mărturie covârşitoare un témoignage accablant. écrasant(-ante): Majoritate covârşitoare majorité écrasante.
    covata = pétrin s.m.
    coverta = (mar.) pont supérieur (d'un navire) s.m.
    coviltir = bâche s.f.
    covrig = craquelin rond s.m. (în expr.) A se face covrig se recroqueviller.
    cozonac = brioche s.f.
    cozoroc = visiere s.f.
    craciun = Noël s.m.
    crâcni = rouspéter.
    crainic = speaker [spikoer] s.m., speakerine [spikrin] s.f. s.m. (vestitor) héraut s.m.
    crampa = (med.) crampe s.f.
    crâmpei = morceau s.m., bout s.m.; fragment s.m.
    crampona = se cramponner.
    crâncen = acharné(-ée), cruel (-elle), violent(-ente): O luptă crâncenă un combat acharné.
    craniu = crâne s.m.
    crapatura = fente s.f. (la un obiect casabil) fêlure s.f. (pe epidermă) gerçure s.f. (adâncă) crevasse s.f., faille s.f. (foarte subţire) fissure s.f.
    crater = cratere s.m.
    cratita = casserole s.f.
    cravasa = cravache s.f.
    cravata = cravate s.f.
    creanga = branche s.f., rameau (pl. -x) s.m.
    creasta = (la unele păsări de curte) crête s.f. (moţ de pene) huppe s.f. (de munte, deal) crête s.f., cime s.f.
    creatie = création s.f.
    creator = créateur (-trice).
    creatura = créature s.f.
    credincios = fidele, dévoué(-ée).
    credinta = foi s.f.: Un om de bună (rea) credinţă un homme de bonne (mauvaise) foi. conviction s.f., croyance s.f.: Am credinţa că va reuşi j'ai la conviction qu'il réussira. fidélité s.f., dévouement s.m.: A servi cu credinţă servir avec fidélité.
    credit = crédit s.m.: A vinde pe credit vendre а crédit.
    credita = créditer.
    creditor = adj. (despre instituţii sau operaţiuni financiare) créditeur(-tri-ce). s.m.f. créancier(-iere).
    credul = crédule, naïf(-ive).
    creier = (organ al gândirii) cerveau s.m. (creier de animal consumat ca aliment) cervelle s.f. (cu determinări) Creierul mic le cervelet. Creierul mare le cerveau.
    creion = crayon s.m. (cu determinări) Creion colorat crayon de couleur. Creion chimic crayon indélébile. Creion de sprâncene crayon а sourcils.
    creiona = crayonner, esquisser.
    crematoriu = crématoire s.m.
    cremene = silex s.m.
    crenel = créneau s.m.
    crenvurst = hot-dog s.m.
    crepuscul = crépuscule s.m.
    crepuscular = crépusculaire.
    crescator = éleveur(-euse) s.m.f.
    crescatorie = ferme d'élevage s.f.
    cresta = entailler: A cresta un arbore entailler un arbre.
    crestatura = entaille s.f.
    creste = vi. (despre copii) grandir. (despre plante) pousser, croître. (despre păr, barbă) pousser. (despre ape) grossir. (despre salarii, preţuri) augmenter. (despre aluat) lever. (despre sentimente, emoţii) s'accroître vr., grandir, augmenter. vt. élever: A creşte copii, animale élever des enfants, des animaux.
    crestere = (a copiilor) croissance s.f., développement s.m., éducation s.f. (a plantelor, a părului) croissance s.f. (a apelor) crue s.f. (a animalelor) élevage s.m. (a salariilor) augmentation s.f. (a preţurilor) hausse s.f. (în expr.) Fără creştere mal élevé.
    crestet = tête s.f.: Din crestet până în tălpi de la tête aux pieds. (de munte) sommet s.m., cime s.f.
    crestin = chrétien(-ienne) [kretjß].
    crestinism = christianisme [kris-tjanism] s.m.
    crestomatie = chrestomathie [krεs-tmati (si)] s.f.
    cretin = crétin(-ine).
    crezare = créance s.f.: A da crezare unui lucru donner créance а une chose.
    criminal = criminel (-elle).
    cripta = crypte s.f.
    crispa = se crisper.
    cristal = cristal (pl. -aux) s.m.
    cristalin = cristallin (-ine).
    cristaliza = (se) cristalliser.
    cristalizare = cristallisation s.f.
    criteriu = critere s.m., critérium s.m.
    critic = critique adj., s.m.
    critica = critiquer.
    critica = critique s.f.
    criticabil = critiquable.
    crivat = bise s.f.
    crizantema = chrysantheme [kri-zÿtεm] s.m.
    croaziera = croisiere s.f.
    crochiu = croquis s.m.
    crocodil = crocodile s.m.
    croiala = coupe s.f.
    croitor = (pentru bărbaţi) tailleur s.m. (pentru femei) couturier s.m.
    croitoreasa = couturiere s.f.
    croitorie = (meşteşugul) couture s.f.: Ea învaţă croitoria elle apprend la couture. (atelierul) (pentru femei) maison de couture s.f.; (pentru bărbaţi) atelier du tailleur s.m.
    cromatic = chromatique [kr-matik].
    croncani = croasser.
    croncanit = croissement s.m.
    cronic = chronique [krnik].
    cronica = chronique [krnik] s.f.
    cronologic = chronologique [kr-nlgik].
    cronologie = chronologie [kr-nlgi] s.f.
    cronometra = chronométrer [krnmetre].
    cronometru = chronometre [kr-nmεtr] s.m.
    croseta = crochet s.m.
    croseta = faire (une dentelle) au crochet.
    cruciada = croisade s.f.
    crucial = crucial(-ale; m.pl. -aux).
    cruciat = croisé s.m.
    crucis = en croix. obliquement, de travers. (în expr.) A se uita cruciş loucher; regarder de travers.
    crucisator = (mar.) croiseur s.m.
    crusta = croûte s.f.
    crutare = ménagement s.m. (în expr.) A fi fără cruţare être impitoyable.
    cruzime = cruauté s.f.
    ctitor = fondateur(-trice).
    ctitorie = fondation s.f.
    cuaternar = quaternaire [kwa-tεrnεr].
    cuceri = conquérir.
    cucerire = conquête s.f.
    cuceritor = conquérant (-ante). séducteur(-trice) adj. séduisant(-ante).
    cucernic = pieux(-ieuse), dévot (-ote).
    cucernicie = piété s.f., dévotion s.f.
    cucoana = dame s.f. (termen de politeţe) Madame s.f.
    cucuta = ciguë s.f.
    cucuvea = chouette s.f.
    cufunda = plonger, immerger. vr. se plonger. (fig.) s'abîmer, se plonger: A se cufunda în studiu s'abîmer dans l'étude.
    cugeta = méditer, penser: réfléchir.
    cugetare = pensée s.f., réflexion s.f.
    cugetator = penseur s.m.; philosophe s.m.
    cuibari = (despre păsări) nicher vi. (fig., despre oameni şi animale) se nicher, se blottir.
    cuirasa = cuirasse s.f.
    cuirasat = (mar.) cuirassé s.m.
    cuisoare = pl. (culin.) clous de girofle s.m.pl.
    culcare = coucher s.m.: E ora de culcare c'est l'heure du coucher. (în expr.) A merge la culcare aller se coucher.
    culcus = (de paie pentru animale) litiere s.f. (pentru animale sălbatice)gîte s.m., repaire s.m., taniere s.f. (pentru oameni) couche s.f.; abri s.m.
    culegator = moissonneur (-euse). (zeţar) compositeur s.m.
    culege = cueillir. (în expr.) A culege via faire la vendange. A culege fructele faire la cueillette des fruits. A culege porumbul faire la récolte du maïs. A culege de pe jos ramasser. (a zeţui) composer.
    culegere = recueil s.m.: Culegere de poezii recueil de poésies.
    culinar = culinaire.
    culisa = coulisse s.f.
    culmina = culminer.
    culminant = culminant(-ante).
    culoar = couloir s.m.
    culoare = couleur s.f.
    culpabil = coupable.
    cultiva = cultiver. vr. s'instruire, se cultiver.
    cultivator = cultivateur (-trice).
    cultura = culture s.f.
    cultural = culturel(-elle).
    cuminte = sage.
    cumintenie = sagesse s.f.
    cuminti = (s')assagir.
    cumnat = beau-frere (pl. beaux-freres) s.m.
    cumnata = belle-soeur (pl. belles-soeurs) s.f.
    cumpana = (de fântână) bras s.m., chadouf s.m. (de zidar) niveau s.m. (în expr.) A sta în cumpănă hésiter. Cumpăna apelor ligne de partage des eaux.
    cumpani = (a echilibra) équilibrer. (a chibzui) peser, estimer.
    cumpanire = équilibre s.m. (chibzuială) réflexion s.f.: După îndelungă cumpănire apres mûre réflexion.
    cumpanit = (despre oameni) équilibré(-ée), pondéré(-ée).
    cumpara = acheter.
    cumparare = achat s.m., acquisition s.f.
    cumparator = acheteur(-euse)
    cumparatura = emplette s.f.
    cumpat = contenance s.f., équilibre moral s.m. (în expr.) A-şi pierde cumpătul perdre la tête.
    cumpatare = sobriété s.f., modération s.f.
    cumpatat = sobre, modéré (-ée), pondéré(-ée).
    cumplit = terrible, implacable. (adverbial) Cumplit de excessivement, exagérément: E cumplit de sever il est excessivement sévere.
    cumsecade = brave, comme il faut: E un om cumsecade c'est un brave homme.
    cumula = cumuler.
    cumulard = cumulard(-arde).
    cunoaste = connaître.
    cunoastere = connaissance s.f.
    cunoscator = connaisseur (-euse).
    cunoscut = adj. connu (-ue) renommé(-ée), réputé(-ée). (în expr.) A face cunoscut faire connaître. s.m.f. connaissance s.f.
    cunostinta = connaissance s.f. (în expr.) În cunoştinţă de cauză en connaissance de cause. A face cunoştinţă cu cineva faire la connaissance de qqn. A aduce la cunoştinţă faire savoir (connaître).
    cununa = couronne s.f.
    cununa = (se) marier.
    cununie = mariage religieux s.m.
    cuplaj = couplage s.m.
    cuplet = (muz.) couplet s.m.
    cupola = coupole s.f.
    cuprinde = (cu braţele) entourer de ses bras: Acest copac e aşa de gros că nu-l poţi cuprinde cet arbre est si gros qu'on ne peut pas l'entourer de ses bras. (cu privirea, cu mintea) embrasser. El cuprinse dintr-o privire toată priveliştea il embrassa d'un coup d'oeil tout le paysage. comprendre: Casa mai cuprinde un garaj şi o pivniţă la maison comprend en outre un garage et une cave. contenir; renfermer: Acest dicţionar cuprinde peste zece mii de cuvinte ce dictionnaire contient plus de dix mille mots. (despre sentimente, emoţii) envahir: Îl cuprinsese un sentiment de melancolie un sentiment de mélancolie l'avait envahi. envelopper: Ceaţa cuprinsese tot muntele le brouillard avait enveloppé toute la montagne. (în expr.) A fi cuprins de frică être saisi de peur. A cuprinde în braţe prendre dans ses bras, embrasser.
    cuprins = contenu s.m. table de matiere s.f. (întindere) étendue s.f.
    cuprinzator = large, étendu(-ue).
    cuptor = four s.m.: Cuptor de pâine four а pain.
    curajos = courageux(-euse).
    curând = bientôt: Vom reveni curând nous reviendrons bientôt. (în expr.) De curând depuis peu, récemment. În curând bientôt, sous peu. Pe curând а bientôt.
    curata = (casa, haine) nettoyer. (fructe, legume) éplucher, peler. (peşte) écailler. (vase de bucătărie) récurer. (de noroi) décrotter. (de praf) épousseter. (copacii de ramuri) émonder.
    curatat = (despre casă, haine) nettoyage s.m. (despre legume, fructe) épluchage s.m. (despre peşte) écaillage s.m. (despre vase de bucătărie) récurage s.m. (despre obiecte murdare de noroi) décrottage s.m. (despre copaci) émondage s.m., émondement s.m. (în expr.) A da haine la curăţat donner des vêtements а nettoyer.
    curatenie = propreté s.f.: Curăţenia casei la propreté de la maison. (purgativ) purge s.f. (în expr.) A face curăţenie faire le nettoyage.
    curcan = dindon s.m.
    curcubeu = arc-en-ciel (pl. arcs-en-ciel) s.m.
    curelar = bourrelier s.m.
    curent = adj. courant(-ante). adv. couramment. s.m., s.n. courant s.m.: Curent electric courant électrique. Curent literar courant littéraire. (în expr.) A fi (a ţine) la curent être (tenir) au courant.
    curgator = (despre ape) courant(-ante). (despre stil) coulant (-ante), aisé(-ée).
    curier = courrier s.m.
    curios = curieux(-euse). bizarre, étrange.
    curiozitate = curiosité s.f. étrangeté s.f., bizarrerie s.f.
    curmal = dattier s.m.
    curmala = datte s.f.
    curmatura = col s.m., gorge s.f., détroit s.m.
    curmezis = (transversal) en (de) travers. (pieziş) obliquement, en (de) biais. (în expr.) A se pune de-a curmezişul se mettre en travers.
    cursiv = cursif(-ive). (despre litere de tipar) italique. s.f. pl. italique s.m. sg.: Text tipărit în cursive texte imprimé en italique.
    curtenitor = courtois(-oise).
    curtoazie = courtoisie s.f.
    cusatura = couture s.f.
    custode = (de bibliotecă muzeu) conservateur s.m. surveillant s.m.
    cutare = adj. nehot. tel (telle): Voi sosi în cutare zi j'arriverai tel jour. pron. nehot. un tel (une telle): Cutare mi-a spus un tel m'a dit.
    cuteza = oser.
    cutezator = audacieux(-ieuse), téméraire, hardi(-ie).
    cutitar = coutelier s.m.
    cutreiera = parcourir. vi. (a hoinări) errer, flâner, vagabonder.
    cutremur = tremblement de terre s.m.
    cutremura = (despre pământ) trembler vi. (despre oameni) frémir vi., frissonner vi.
    cuvânt = parole s.f., mot s.m. discours s.m.: Cuvânt de deschi-dere discours introductif. Parte de cuvânt partie du discours. (în expr.) Joc de cuvinte jeu de mots. Cuvinte încrucişate mots croisés. Purtător de cuvânt porte-parole. Cuvânt de ordine mot d'ordre. Cuvânt de onoare parole d'honneur. A se ţine de cuvânt tenir sa parole. A nu se ţine de cuvânt manquer а sa parole. A-şi spune cuvântul exprimer son opinion. Om de cuvânt homme d'honneur. Cuvânt cu cuvânt mot а mot. Cu drept cuvânt а juste titre. Sub nici un cuvânt pour rien au monde.
    cuvântare = discours s.m.
    cuveni = être dû v. pasiv: Aceşti bani i se cuvin cet argent lui est dû. mériter: I se cuvine o recompensă il mérite une récompense. (în expr.) Se cuvine să il convient de. Cum se cuvine comme il sied.
    cuvertura = couverture s.f.
    cuviincios = poli(-ie), bienséant (-ante).
    cuviinta = bienséance s.f., politesse s.f. (în expr.) A găsi de cuviinţă trouver bon.
    cuvios = pieux(-ieuse), dévot(-ote).
    cvartet = quatuor [kwatyr] s.m.
    cvintet = quintette s.m.
    dactilograf = dactylo s.m.f. dactylographe s.m.f.
    dactilografia = dactylographier. taper: A dactilografia o scrisoare taper une lettre.
    dactilografie = dactylographie s.f.
    dadaci = être aux petits soins de qqn.
    dainui = durer, persister.
    daltui = sculpter [skylte]; ciseler.
    damigeana = dame-jeanne (pl. dames-jeannes) s.f.
    dandana = (bucluc, încurcătură) embêtement s.m.., gros ennui s.m. (tărăboi) vacarme s.m., tapage s.m.
    dangat = tintement (de cloche) s.m. (de mai multe clopote) carillon s.m.
    dansator = danseur(-euse).
    dânsul (dânsa, dânsii, dânsele) = pron. pers. il (elle, ils, elles): Dânsul n-a venit cu noi il n'est pas venu avec nous. lui (elle, eux, elles): El e la dânşii il est chez eux.
    dantela = dentelle s.f.
    dantura = denture s.f., dentition s.f. (dantură falsă) dentier s.m., râtelier s.m.
    daraci = carder.
    darâma = démolir. vr. se délabrer, s'écrouler.
    darâmare = démolition s.f.
    darâmaturi = pl. décombres s.m. pl., ruines s.f. pl.
    darapana = vr. se délabrer.
    darapanat = délabré(-ée).
    darapanatura = masure s.f.
    dârdâi = (de frig) grelotter. (de frică) trembler.
    dârdâiala = (produsă de frig) grelottement s.m. (produsă de frică) tremblement s.m.
    dârloaga = haridelle s.f., rosse s.f.
    darnic = généreux(-euse). (fig.) fécond(-onde), riche: Un pământ darnic une terre féconde.
    darnicie = générosité s.f.
    daruire = don s.m. (fig.) dévouement s.m., sacrifice s.m.
    dârzenie = (mândrie, semeţie) fierté s.f., orgueil s.m. (îndrăzneală) hardiesse s.f., témérité s.f. (încăpăţânare) obstination s.f.
    dascal = (învăţător) maître d'école s.m. (îndrumător) maître s.m. (cântăreţ de biserică) chantre (d'église) s.m.
    datina = coutume s.f.
    datora = devoir: Nu-i datorez nimic je ne lui dois rien. vr. être dû v. pasiv: Aceasta se datorează faptului că cela est dû au fait que.
    datorie = (materială) dette s.f.: A plăti o datorie payer une dette. (morală) obligation s.f., devoir s.m.: Este de datoria mea să c'est mon obligation de. (în expr.) A vinde (cumpăra) pe datorie vendre (acheter) а crédit.
    datorita = grâce а: A reuşit datorită ţie il a réussi grâce а toi. а cause de: Datorită schimbărilor intervenite а cause des changements intervenus. par suite de: Datorită împrejurărilor par suite des circonstances.
    datornic = débiteur(-trice).
    daunator = nuisible, nocif (-ive), malfaisant(-ante). s.m. insecte (animal) nuisible s.m.
    deasupra = adv. dessus: Capacul lăzii nu e solid: nu puneţi nimic deasupra le couvercle de la caisse n'est pas solide: ne mettez rien dessus. au-dessus: Valiza mea e solidă, o puteţi pune pe a voastră deasupra ma valise est solide, vous pouvez mettre la vôtre au-dessus. au-dessus de: Ei locuiesc deasupra noastră, la etajul doi ils habitent au-dessus de nous, au deuxieme. (în expr.) Pe deasupra par-dessus: Trebuie să sărim pe deasupra il faudra sauter par-dessus. De deasupra de dessus.
    debandada = débandade s.f.
    debara = débarras s.m.
    debarasa = (se) débarrasser.
    debarca = (mar.) débarquer.
    debarcader = débarcadere s.m.
    debarcare = débarquement s.m.
    debilita = debiliter. vr. s'affaiblir.
    debilitate = débilité s.f.
    debitant = débiteur(-euse).
    debitor = débiteur(-trice).
    debloca = débloquer.
    deblocare = déblocage s.m.
    deborda = déborder.
    debreia = débrayer.
    debuseu = débouché s.m.
    debuta = débuter.
    debutant = débutant(-ante).
    decada = décennie s.f., décade.
    decadea = déchoir.
    decadent = décadent(-ente).
    decadenta = décadence s.f.
    decalaj = décalage s.m.
    decalitru = décalitre s.m.
    decanat = décanat s.m.
    decanta = décanter.
    decapita = décapiter.
    decapitare = décapitation s.f.
    decapotabil = décapotable.
    decava = (se) décaver.
    decazut = déclassé(-ée). (depravat) dépravé (-ée), corrompu (-ue). (dintr-un drept) déchu (-ue).
    deceda = décéder.
    decembrie = décembre s.m.
    deceniu = décennie s.f.
    decent = décent(-ente).
    decenta = décense s.f.
    deceptie = déception s.f.
    deceptiona = décevoir.
    deceptionat = déçu(-ue).
    decerna = décerner, accorder.
    decide = (se) décider. vt. décider, persuader, convaincre: A decide pe cineva să facă ceva décider qqn. а faire qqch.
    decigram = décigramme s.m.
    decilitru = décilitre s.m.
    decima = décimer.
    decimal = décimal(-ale; m. pl. -aux).
    decimetru = décimetre s.m.
    decisiv = décisif(-ive).
    decizie = décision s.f.
    declama = déclamer.
    declansa = (se) déclencher.
    declansare = déclenchement s.m.
    declara = déclarer. vr. se déclarer, se prononcer.
    declaratie = déclaration s.f.
    declin = déclin s.m.
    declina = (gram.) décliner. décliner: Îmi declin răspunderea je décline toute responsabilité.
    declinare = (gram.) déclinaison s.f.
    decola = (despre avioane) décoller.
    decolare = décollage s.m.
    decolora = (despre ţesături) déteindre vi.: Această mătase s-a decolorat cette soie a déteint. (despre culori) passer vi.: Albastrul se decolorează la soare le bleu passe au soleil. vt., vr. (se) décolorer.
    decolorant = décolorant (-an-te) adj., s.m.
    decolorare = décoloration s.f.
    decoltat = (despre veşminte) décolleté (-ée). (indecent) grivois(-oise).
    decolteu = décolleté s.m.
    deconecta = débrancher.
    decont = décompte [dekÝt] s. m.
    deconta = décompter [dekÝte].
    decora = décorer, orner: A decora o faţadă décorer une façade. décorer: A decora un soldat décorer un soldat.
    decoratie = décoration s.f.
    decorativ = décoratif(-ive).
    decortica = décortiquer.
    decret = décret s.m.
    decreta = décréter.
    decupa = découper.
    decupla = (a dezlega) découpler. (un motor, un circuit) désacoupler.
    decurge = découler. (a se desfăşura) se dérouler vr.: Convorbirile decurg bine les pourparlers se déroulent bien.
    decurs = (în expr.) În decurs de un an durant (pendant) une année. În decursul anilor durant les années.
    dedesubt = adv. dessous: Preţul vasului e marcat dedesubt le prix du vase est marqué dessous. au-dessous: Dedesubt nu e nimeni, apartamentul e liber au-dessous il n'y a personne, l'appartement est libre. (în expr.) De dedesubt de dessous. Pe dedesubt par-dessous. s.n. dessous s.m.: Dedesubtul unei afaceri le dessous d'une affaire. prep. au-dessous de.
    dedica = dedier. vouer consacrer: Şi-a dedicat eforturile acestei opere il a voué ses efforts а cette oeuvre. vr. se vouer, se consacrer.
    dedicatie = dédicace s.f. (în expr.) A da o dedicaţie pe o carte dédicacer un livre.
    deduce = déduire.
    deductie = déduction s.f.
    defaima = diffamer, calomnier, dénigrer.
    defaimare = diffamation s.f., calomnie s.f.
    defaimator = diffamant(-ante), diffamatoire.
    defavoare = (în expr.) În defavoarea cuiva au détriment de qqn.
    defavorabil = défavorable.
    defect = défaut s.m. adj. (despre mecanisme, aparate) déré-glé (-ée), détraqué (-ée).
    defecta = (se) détériorer.
    defectiune = défection s.f.
    defectuos = défectueux (-euse).
    defensiv = défensif (-ive).
    defensiva = défensive s.f.
    deferenta = déférence s.f., respect s.m., égard s.m.
    deferi = (în expr.) A deferi justiţiei déférer а la justice.
    defetism = défaitisme s.m.
    defetist = défaitiste adj., s.m.f.
    deficient = (despre muncă, activităţi) faible, insuffisant (-ante). (despre organe, facultăţi) déficient (-ente).
    deficienta = (scădere, lipsă) carence s.f. (lipsă funcţională a unui organ) déficience s.f.
    deficit = déficit s.m.
    deficitar = déficitaire.
    defila = défiler.
    defilare = défilé s.m.
    defileu = défilé s.m., gorge s.f. (folosit mai ales la pl.): Defileul Jiului le défilé (les gorges) du Jiu.
    defini = définir.
    definitie = définition s.f.
    definitiv = adj. définitif (-ive). adv. (în expr.) În definitiv en définitive.
    definitiva = parachever, achever, parfaire: A definitiva o lucrare parachever un ouvrage. (pe cineva într-un post) titulariser (qqn.). (o situaţie) rendre définitif.
    deforma = vt. déformer. (fig. ) déformer, dénaturer: A deforma un fapt déformer un fait. vr. se déformer.
    deformare = déformation s.f.
    defrisa = défricher.
    defunct = défunt (-unte).
    degaja = vt. dégager, répandre: O reacţie chimică care degajă căldură une réaction chimique qui dégage de la chaleur. exhaler, émaner, dégager: Flori care degajă un miros plăcut des fleurs qui exhalent une odeur agréable. ( a elibera ceva de un obstacol) dégager, déblayer, désencombrer: A degaja o şosea dégager une route. vi. (la fotbal) dégager. vr. se dégager, se répandre, s'exhaler.
    degeaba = inutilement: V-aţi deranjat degeaba vous vous êtes dérangé inutilement. (în expr.) Pe degeaba gratis, gratuitement.
    degenera = dégénérer.
    degera = geler vi., vt.: Mi-au degerat picioarele j'ai les pieds gelés.
    degeratura = engelure s.f.
    degetar = dé s.m.
    deghiza = se déguiser, se travestir.
    deghizare = déguisement s.m., travestissement s.m.
    degraba = vite: Vino degrabă! viens vite ! (în expr.) Mai degrabă plutôt.
    degrada = vt. (a înjosi) avilir, rabaisser, dégrader (qqn.). (a pedepsi prin luarea gradului) dégrader (qqn.). vt., vr. (despre lucruri) (se) dégrader, (se) détériorer, (s') abîmer.
    degradant = adj, avilissant (-ante), degradant (-ante).
    degradare = (înjosire) avilissement s.m., dégradation s.f. (a unui militar) dégradation s.f. (deteriorare) dégradation s.f., délabrement s.tn, détérioration s.f.
    dejuca = vt. déjouer.
    dejuga = vt. dételer.
    dejuna = déjeuner.
    delapida = soustraire, voler, détourner а son profit.
    delapidare = détournement (de fonds) s.m., malversation s.f., vol s.m.
    delasa = se désintéresser (de qqch.), négliger vt. (son travail), se laisser aller.
    delasare = indifférence s.f., manque d'intérêt s.m.
    delatiune = délation s.f., dénonciation s.f.
    delator = délateur (-trice), dénonciateur (-trice).
    delecta = (se) délecter.
    delectare = délectation s.f.
    delega = déléguer.
    delegat = délégué (-ée).
    delegatie = (însărcinare, misiune) délégation s.f., mandat s.m. (act) délégation s.f. (grup de persoane) délégation s.f.
    delfin = dauphin s.m.
    delibera = délibérer.
    deliberare = délibération s.f.
    delicat = adj. (despre fiinţe şi lucruri) délicat (-ate), fin (-ine), gracieux (-ieuse). (despre mâncăruri, băuturi) délicat (-ate), raffiné (-ée). (despre probleme, situaţii) délicat (-ate), difficile, embarrassant (-ante). (despre culori) discret (-ete), tendre. adv. délicatement.
    delicatese = aliments de choix (délicats) s.m.pl.
    delicatete = délicatesse s.f., finesse s.f.
    delicios = (despre mâncăruri) délicieux (-euse), exquis (-ise). (fig.) charmant(-ante), délicieux (-euse).
    deliciu = délice s.m.
    delict = délit s.m.
    delimita = délimiter.
    delimitare = délimitation s.f.
    delincvent = délinquant (-ante).
    delira = délirer.
    deluros = montueux (-euse), accidenté (-ée).
    demachia = (se) démaquiller.
    demagnetiza = démagnétiser.
    demagog = démagogue s.m.
    demagogie = démagogie s.f.
    demara = démarrer.
    demarca = délimiter.
    demarcatie = démarcation s.f.
    demasca = (se) démasquer.
    dement = dément (-ente).
    dementa = démence s.f.
    demers = démarche s.f.
    demilitariza = démilitariser.
    demilitarizare = démilitarisation s.f.
    demisie = démission s.f.
    demisiona = démissionner.
    demite = destituer, renvoyer, révoquer, démettre.
    demitere = destitution s.f., renvoi s.m., révocation s.f.
    demnitate = dignité s.f. (în expr.) Cu demnitate dignement, avec dignité.
    demobiliza = démobiliser.
    demobilizare = démobilisation s.f.
    democrat = démocrate s.m.f., adj.
    democratic = démocratique.
    democratie = démocratie [dem-krasi] s.f.
    democratiza = démocratiser.
    democratizare = démocratisation s.f.
    demoda = se démoder.
    demonetiza = (despre monede) se dévaloriser. (fig.) se déprécier, se discréditer.
    demonstra = démontrer, prouver. vi. (a manifesta) manifester.
    demonstratie = démonstration s.f. (manifestaţie de masă) manifestation s.f.
    demonstrativ = adj. démonstratif (-ive). adv. demonstrativement.
    demonta = démonter.
    denigra = dénigrer.
    denigrare = dénigrement s.m.
    denivela = déniveler.
    denivelare = dénivellation s.f.
    denota = dénoter, indiquer, témoigner de: Un gest care denotă generozitate un geste qui dénote de la générosité.
    densitate = densité s.f.
    dentar = dentaire.
    dentist = dentiste s.m.
    dentitie = dentition s.f.
    denumi = vt. dénommer, nommer: Botaniştii au denumit altfel această plantă les botanistes ont autrement dénommé cette plante. désigner: Cuvinte care denumesc lucruri des mots qui désignent des choses.
    denumire = dénomination s.f., appellation s.f.: Denumirea unui produs industrial la dénomination d'un produit industriel. nom s.m.: Denumirea unei străzi le nom d'une rue.
    denunt = dénonciation s.f.
    denunta = dénoncer.
    denuntare = dénonciation s.f.
    denuntator = dénonciateur (-tri-ce), délateur (-trice).
    deoarece = parce que, puisque, étant donné que, vu que.
    deocamdata = pour le moment: Deocamdată are tot ce-i trebuie pour le moment il a tout ce qu'il lui faut.
    deochea = jeter le mauvais oeil (а qqn.), jeter un mauvais sort (а qqn.).
    deocheat = (despre oameni) а qui on a jeté le mauvais oeil (un mauvais sort). (fig.) grivois (-oise), libre.
    deochi = mauvais oeil s.m.
    deodata = (pe neaşteptate) tout d'un coup, soudain, brusquement. (în acelaşi timp) simultanément, en même temps.
    deoparte = adv. а l'écart: A sta deoparte se tenir а l'écart. de côté: A pune bani deoparte mettre de l'argent de côté.
    deopotriva = également.
    deosebi = vr. différer vi.: Părerea mea se deosebeşte de celelalte mon opinion differe des autres. se faire remarquer par son travail. vt. distinguer, différencier: El nu deosebea secara de grâu il ne distin-guait pas le seigle du blé.
    deosebire = distinction s.f., différence s.f.: A face deosebire între două lucruri faire la distinction entre deux choses. (în expr.) Cu de-osebire surtout, particulierement: Îi plăceau cu deosebire trandafirii il aimait surtout les roses. Cu deosebire că avec cette différence que. Spre deosebire de а la différence de. Fără deosebire sans exception.
    deosebit = adj. différent (-ente): Sunt două regiuni deosebite ca aspect ce sont deux régions différentes comme aspect. а part, distinct (-incte): E o problemă deosebită c'est un probleme а part. remarquable: Acest copil are un talent deosebit pentru muzică cet enfant a un talent remarquable pour la musique. adv. extrêmement: E deosebit de talentat il est extrêmement doué.
    depana = vt. dévider: A depăna lână dévider de la laine. (în expr.) A-şi depăna amintirile dérouler ses souvenirs.
    depana = vt. dépanner.
    depanare = dépannage s.m.
    departa = (s,) éloigner, (s')écarter.
    departament = département s.m., ministere s.m.
    departare = t. distance s.f.: Casa se afla la o mare depărtare la maison se trouvait а une grande distance. (în expr.) În depărtare dans le lointain, au lointain.
    departat = lointain (-aine), éloigné (-ée).
    departe = loin: Ei locuiesc de-parte ils habitent loin. (în expr.) De departe de loin. Şi aşa mai departe et ainsi de suite. O rudă de departe un parent éloigné. Nici pe departe pas du tout.
    depasi = dépasser: Întrevederea nu va depăşi zece minute l'entretien ne va pas dépasser dix minutes. doubler, dépasser: A depăşi un camion pe şosea doubler un camion sur la route.
    depasire = dépassement s.m.
    depasit = démodé (-ée), périmé (-ée).
    dependent = dépendant (-ante).
    dependenta = dépendance s.f.
    dependinte = pl. dépendances s.f.pl.
    depinde = dépendre: Asta nu depinde de mine cela ne dépend pas de moi.
    depista = dépister: A depista o boală dépister une maladie.
    deplânge = déplorer: A deplânge pierderea cuiva déplorer la perte de qqn. plaindre: A deplânge pe cineva plaindre qqn.
    deplasa = (se) déplacer.
    deplasare = déplacement s.m.
    deplin = total (-ale; m.pl. -aux), complet (-ete).
    depopula = (se) dépeupler.
    deporta = déporter.
    deportare = déportation s.f.
    deportat = déporté (-ée).
    deposeda = déposséder, frustrer.
    depozit = dépôt s.m.: Depozit de mărfuri dépôt de marchandises. (sediment) dépôt s.m., sédiment s.m.
    depozita = entreposer, emma-gasiner: A depozita mărfuri entre-poser des marchandises.
    depozitie = déposition s.f.
    deprava = (se) pervertir, (se) corrompre. vt. dépraver.
    depravat = dépravé (-ée), perverti (-ie), corrompu (-ue).
    deprecia = déprécier.
    depreciere = dépréciation s.f.
    depresiune = dépression s.f.
    deprima = déprimer, décourager, démoraliser.
    deprimant = déprimant (-ante).
    deprimare = dépression s.f., découragement s.m.
    deprinde = s'habituer (cu prep. а), se familiariser (cu prep. avec): El s-a obişnuit cu noi il s'est habitué а nous. s'adapter: Se va deprinde cu cerinţele acestei meserii il va s'adapter aux exigences de ce métier. vt. apprendre: El deprinsese repede meseria il avait vite appris le métier. dresser: A deprinde un câine să aducă vânatul dresser un chien а rapporter le gibier.
    deprindere = habitude s.f.
    depune = vt. déposer: A depune o sumă de bani déposer une somme d'argent. (în expr.) A depune jurământ prêter serment. A depune armele déposer les armes, se rendre. vr. se déposer: Praful se depune pe toate lucrurile la poussiere se dépose sur toutes choses.
    depunere = (acţiunea de a depune) dépôt s.m. (de bani) dépôt (d'argent) s.m. (sédiment) dépôt s.m., sédiment s.m.
    deputat = député s.m.
    derâdere = (în expr.) A lua în derâdere se moquer, tourner en ridicule.
    deraia = dérailler [deraje]: Trenul a deraiat le train a déraillé. (fig.) déraisonner, divaguer.
    deraiere = déraillement [derajmÿ] s.m.
    deranj = désordre s.m.: Ce deranj în casă ! quel désordre dans la maison! dérangement s.m.: Cel mai neînsemnat deranj îi e neplăcut le moindre dérangement lui est désagréable.
    deranja = vt. (a răvăşi) déranger, bouleverser, chambarder. (a stânjeni) déranger, importuner (qqn.). vr. se déranger: Nu vă deranjaţi ne vous dérangez pas!
    deranjament = déreglement s.m.: E un deranjament în instalaţie il y a un déreglement dans l'installation. dérangement s.m.: Un deranjament stomacal un dérangement d'estomac.
    derapa = déraper.
    derapare = dérapage s.m.
    derbedeu = voyou s.m., vaurien s.m.
    deriva = vi. dériver: Această expresie derivă din latină cette expression dérive du latin. vt. détourner, dévier: A deriva cursul unei ape détourner un cours d'eau.
    deriva = (mar.) dérive s.f.: A merge în derivă aller а la dérive.
    derivatie = dérivation s.f.
    derizoriu = dérisoire.
    deroga = déroger.
    derogare = dérogation s.f.
    deruta = dérouter. déroute s.f.
    desaga = besace s.f.
    desantat = (despre ţinută) désordonné(-ée), débraillé (-ée). (despre acţiuni) éhonté(-ée), effronté(-ée). (despre lucruri) bizarre, insolite, étrange. (despre cuvinte) déplacé(ée), grivois(-oise).
    desara = dessaler.
    desavârsi = parachever, parfaire (folosit numai la infinitiv): A desăvârşi o operă artistică parachever une oeuvre artistique.
    desavârsit = parfait (-aite), achevé (-ée).
    descalica = descendre de cheval.
    descalifica = (se) disqualifer.
    descalificare = disqualification s.f.
    descalta = (se) déchausser.
    descânta = faire des incantations. vt. enchanter (qqn.) par des incantations.
    descântec = incantation s.f.
    descarca = décharger: A descărca un camion décharger un camion. (în expr.) A descărca o armă de foc a) décharger une arme а feu; b) tirer un coup de feu. A-şi descărca nervii pe cineva décharger sa colere sur qqn.
    descarcare = déchargement s.m.: Descărcarea unui vagon le déchargement d'un wagon. décharge s.f.: O descărcare electrică une décharge électrique.
    descatusa = (se) libérer, (s')affranchir.
    descendent = descendant (-ante) adj., s.m.f.
    descendenta = descendance s.f.
    descentraliza = décentraliser.
    descentralizare = décentralisation s.f.
    descheia = déboutonner.
    deschide = vt. ouvrir. (în expr.) A-şi deschide drum se frayer un chemin. vr. ouvrir vi.: Teatrul se deschide săptămâna viitoare le théâtre ouvre la semaine prochaine. s'ouvrir: O viaţă nouă se deschidea înaintea lui une vie nouvelle s'ouvrait devant lui. (despre flori) s'épanouir, s'ouvrir.
    deschidere = ouverture s.f.: Deschiderea expoziţiei va avea loc mâine l'ouverture de l'exposiţion aura lieu demain.
    deschizator = (în expr.) Deschizător de drumuri pionnier s.m., promoteur s.m.
    deschizatura = ouverture s.f., passage s.m., trou s.m.
    descifra = déchiffrer.
    descifrabil = déchiffrable.
    descinde = descendre.
    descindere = descente s.f.
    desclesta = (se) desserrer: A nu-şi descleşta dinţii ne pas desserrer les dents.
    descoase = découdre. (în expr.) A descoase pe cineva tirer les vers du nez а qqn.
    descoji = (un copac) écorcer. (legume) éplucher. (unele fructe) peler. (nuci) écaler. (migdale, arahide) décortiquer.
    descompleta = décompléter.
    descompune = vt. décomposer: A descompune apa prin electroliză décomposer l'eau par l'électrolyse. vr. (despre materii organice) se décomposer, se corrompre, s'altérer.
    descompunere = décomposition s.f.: Descompunere chimică décomposition chimique. (alterare) décomposition s.f., corruption s.f., altération s.f.
    descongestiona = décongestionner; dégager.
    desconsidera = déconsidérer.
    desconsiderare = déconsidération s.f., discrédit s.m.
    descoperi = découvrir: A descoperi un nou vaccin découvrir un nouveau vaccin. dévoiler, révéler: Noi am descoperit intenţiile sale nous avons dévoilé ses intentions. vr. se découvrir : Intrând, el se descoperi en entrant, il se découvrit.
    descoperire = découverte s.f.: Descoperirea Americii la découverte de l'Amérique.
    descoperitor = découvreur s.m.; inventeur (-trice) s.m.f.
    descotorosi = se débarrasser, se défaire.
    descreierat = écervelé (-ée) adj., s.m.f.
    descrescator = décroissant (-ante).
    descreste = décroître, diminuer.
    descrestere = décroissance s.f., diminution s.f.
    descreti = (o ţesătură) défroncer, lisser. (în expr.) A-şi descreţi fruntea dérider son front. vr. (a se destinde, a se însenina) se dérider.
    descrie = décrire: A descrie o plantă décrire une plante (a zugrăvi prin cuvinte) dépeindre. tracer: A descrie un cerc tracer un cercle.
    descriere = description s.f.
    descriptiv = descriptif (-ive).
    descuia = ouvrir une serrure.
    descult = nu-pieds: A fi desculţ être nu-pieds. s.m.f. va-nu-pieds s.m. invar.
    descumpani = déconcerter, désorienter.
    descuraja = (se) décourager.
    descurajare = découragement s.m.
    descurajator = décourageant (-an-te).
    descurca = démêler: A descurca un scul de lână démêler un écheveau de laine. vt., vr. (se) débrouiller: A descurca o afacere débrouiller une affaire.
    descurcaret = débrouillard (-ar-de).
    descusut = décousu (-ue).
    deseara = ce soir.
    desemna = désigner (qqn.).
    desena = vt. dessiner: A desena nişte flori dessiner des fleurs vr. se dessiner, se profiler: Umbră care se desenează pe un perete ombre qui se dessine sur un mur.
    desenator = dessinateur (-trice).
    deseori = souvent, fréquemment.
    desert = désert s.m.: Deşertul Sahara le désert du Sahara. adj. (despre un pământ, o regiune) désert (-erte), désertique. (despre vorbe, iluzii, visuri) vain(-aine).
    desert = dessert s.m.
    deserta = vider.
    desertaciune = futilité s.f., inanité s.f; vanité s.f.
    deservi = (a face cuiva un rău serviciu) desservir, nuire, faire du tort (а qqn.): Aş fi reuşit, dar intervenţia prietenului meu m-a deservit j'aurais réussi, mais l'intervention de mon ami m'a desservi. (a servi o colectivitate) desser-vir: Mai multe linii aeriene deser-vesc principalele oraşe plusieurs lignes aériennes desservent les principales villes.
    desface = vt. (o cusătură, un nod) défaire: (în expr.) A desface un contract résilier un contrat. A desface logodna rompre les fiançailles. vr. se défaire: Cusătură care se desface couture qui se défait.
    desfacere = (a unui contract) résiliation s.f., annulation s.f. (de mărfuri) vente s.f., liquidation s.f., braderie s.f. (în expr.) Preţ de desfacere prix modéré, avantageux.
    desfasura = vt. dérouler: A desfăşura o panglică dérouler un ruban. déployer: A desfăşura o activitate susţinută déployer une activité soutenue. vr. se dérouler: Convorbirile se desfăşurau normal les entretiens se déroulaient normalement. se déployer: Trupele se desfăşurau în vederea luptei les troupes se déployaient pour le combat. s'étaler: Peisajul se desfăşura la picioarele lui le paysage s'étalait а ses pieds.
    desfasurare = déroulement s.m.: Desfăşurarea unui cablu le déroulement d'un câble. déploiement s.m.: Desfăşurarea unei armate le déploiement d'une armée.
    desfata = (se) délecter.
    desfatare = délice s.m., délectation s.f. (desfrâu) débauche s.f.
    desfide = défier: Vă desfid să deosebiţi originalul de copie je vous défie de distinguer l'original de la copie. défier, braver: El desfide primejdiile il défie les dangers.
    desfigura = défigurer.
    desfigurare = défigurement s.m.
    desfiinta = supprimer.
    desfiintare = suppression s.f.
    desfrânare = débauche s.f.
    desfrânat = débauché (-ée).
    desfrâu = débauche s.f.
    desfrunzi = se défeuiller.
    desfunda = défoncer: A desfunda un butoi défoncer un tonneau. déboucher: A desfunda o sticlă de vin déboucher une bouteille de vin.
    desfundat = (despre butoaie, drumuri, terenuri) défoncé(-ée). (destupat) débouché(-ée).
    deshama = dételer.
    deshuma = exhumer.
    deshumare = exhumation s.f.
    desigur = certainement, sûrement, а coup sûr.
    desira = vr. (despre şiraguri de mărgele) se désenfiler. (despre obiecte împletite) se démailler. vt. défaire: A deşira o dantelă défaire une dentelle.
    deslusi = discerner, distinguer: A desluşi un zgomot îndepărtat discerner un bruit lointain. (o problemă) élucider. déchiffrer: A desluşi un scris neciteţ déchiffrer une écriture illisible.
    deslusire = explication s.f., éclaircissement s.m.
    deslusit = clair(-aire), distinct (-incte); explicite. adv. clairement, distinctement; explicitement.
    desolidariza = se désolidariser.
    despacheta = déballer.
    despaduri = déboiser.
    despadurire = déboisement s.m.
    despagubi = (se) dédommager.
    despagubire = dédommagement s.m., réparation s.f.: A primit o sumă de bani ca despăgubire il a reçu une somme d'argent en dédommagement. (în expr.) A cere despăgubiri réclamer des dommages-intérêts. Despăgubiri de război dommages de guerre.
    desparti = vr. se séparer: S-au despărţit la colţul străzii ils se sont séparés au coin de la rue. (a divorţa) divorcer. (fig.) quitter vt.: S-a despărţit cu regret de satul lui il a quitté а regret son village. vt. séparer: Un zid despărţea cele două grădini un mur séparait les deux jardins. diviser: Mările care despart Grecia de Italia les mers qui divisent la Grece d'avec l'Italie. désunir: Îi despărţeau interese opuse des intérêts opposés les dé-sunissaient.
    despartire = (separare) séparation s.f. (divorţ) divorce s.m.
    despartitor = mitoyen(-enne): Un perete despărţitor un mur mitoyen.
    despartitura = compartiment s.m.: Sertar cu despărţituri tiroir а compartiments. cloison s.f.: Despărţitură de scânduri cloison de planches.
    despaturi = déplier.
    despera = (se) désespérer vr., vi.: Nu trebuie să desperi, totul se va aranja il ne faut pas désespérer, tout va s'arranger.
    desperare = désespoir s.m.
    desperat = désespéré (-ée).
    despica = fendre. (în expr.) A despica firul de păr în patru couper les cheveux en quatre.
    despleti = vt. dénatter. vr. dé-natter ses cheveux, défaire ses cheveux.
    despletit = (despre păr) défait (-aite), dénatté(-ée). (despre oameni) échevelé(-ée).
    despot = despote s.m., tyran s.m.
    despotic = despotique, tyrannique.
    despotism = despotisme s.m. tyrannie s.f.
    despre = de: Era vorba despre el il s'agissait de lui. sur: A ţinut o lecţie despre Balzac il a donné une leçon sur Balzac. (în expr.) Cât despre quant а. Despre care dont.
    despresura = lever le siege.
    desprinde = vt. détacher: A desprinde o hârtie lipită détacher un papier collé. vr. se détacher: Alergător care se desprinde de pluton coureur qui se détache du peloton. résulter v. impers.: Din aceasta se desprinde că... il en résulte que...
    despuia = (se) dépouiller.
    despuiere = dépouillement s.m.
    destainui = divulguer, dévoiler: A destăinui un secret divulguer un secret. vr. se confesser (а qqn.).
    destainuire = divulgation s.f., révélation s.f.
    desteleni = défricher.
    destelenire = défrichement s.m.
    destept = intelligent(-ente); perspicace, astucieux(-euse). (trezit din somn, treaz) éveillé (-ée), réveillé(-ée).
    destepta = (se) réveiller, (s')éveiller: M-am deşteptat în zori je me suis réveillé а l'aube. vr. (despre sentimente, dorinţe, idei) s'éveiller.
    desteptaciune = intelligence s.f.
    desteptare = réveil s.m.: A suna deşteptarea sonner le réveil. éveil, s.m.: Deşteptarea naturii l'éveil de la nature.
    desteptator = réveil s.m., réveil-matin s.m.
    destin = destin s.m., destinée.
    destina = destiner.
    destinatar = destinataire.
    destinatie = destination s.f.
    destinde = se détendre, se délasser, se relaxer.
    destindere = détente s.f., délassement s.m., repos s.m.
    destitui = destituer, congédier, renvoyer.
    destituire = destitution s.f., renvoi s.m.
    destoinic = capable.
    destrabala = se dévergonder.
    destrabalare = dévergondage s.m.
    destrabalat = dévergondé (-ée), débauché(-ée).
    destrama = (s')effilocher: O stofă care se destramă une étoffe qui s'effiloche. (fig.) (se) dissiper, (se) disperser: Norii se destramă les nuages se dissipent.
    destramare = (a unei ţesături) effilochement s.m. (fig.) dispersion s.f., éparpillement s.m.
    destul = adv. assez: Acest apartament e destul de confortabil cet appartement est assez confortable. suffisamment: E destul de înzestrat pentru a reuşi il est suffisamment doué pour réussir. adj. assez adv.: Are destui bani il a assez d'argent.
    destupa = déboucher.
    desucheat = toqué(-ée), timbré (-ée).
    desuet = désuet(-ete).
    desuruba = dévisser.
    detalia = détailler.
    detaliu = détail [detaj] s.m.
    detasa = (se) détacher.
    detasabil = détachable.
    detasament = détachement s.m.
    detasare = détachement s.m.
    detectiv = détective s.m.
    detentiune = détention s.f.
    deteriora = (se) détériorer; (se) dégrader, (s')abîmer.
    determina = déterminer.
    detesta = détester.
    detestabil = détestable.
    detinator = détenteur(-trice).
    detine = détenir: A deţine un obiect în gaj détenir un objet en gage. A deţine un delincvent détenir un délinquant.
    detinut = détenu(-ue).
    detracat = (despre oameni) détraqué (-ée), déséquilibré(-ée).
    detriment = (în expr.) În detrimentul au détriment de (qqn., qqch.).
    detrona = détrôner.
    detronare = déposition s.f.: Detronarea unui suveran la déposition d'un souverain.
    detunatura = détonation s.f.
    deturna = détourner, soustraire.
    deunazi = l'autre jour, il y a quel-ques jours.
    devaliza = dévaliser.
    devaloriza = (se) dévaloriser, dévaluer vt.
    devalorizare = dévalorisation s.f., dévaluation s.f.
    devansa = devancer.
    devasta = (a pustii) dévaster, ravager. (a jefui) piller, saccager.
    devastare = (pustiire) dévastation s.f., ravage s.m. (jefuire) pillage s.m.
    developa = développer.
    developare = développement s.m.
    deveni = devenir.
    devenire = développement s.m., épanouissement s.m. (în expr.) În devenire en cours de formation (d'évolution).
    deviere = déviation s.f.
    deviza = devise s.f.
    devota = se dévouer.
    devotament = dévouement s.m.
    devotat = dévoué (-ée).
    devreme = tôt: El se întoarce acasă devreme il rentre tôt. de bonne heure: A se scula devreme se lever de bonne heure. (în expr.) Cât mai devreme le plus tôt possible.
    dexteritate = dextérité s.f., habileté s.f., adresse s.f.
    dezacord = désaccord s.m.
    dezacorda = (despre instrumente muzicale) être désaccordé.
    dezagreabil = désagréable.
    dezagrega = (se) désagréger.
    dezagregare = désagrégation s.f.
    dezamagi = décevoir: Acest roman m-a dezamăgit ce roman m'a déçu.
    dezamagire = déception s.f.
    dezamagit = déçu(-ue).
    dezaproba = désapprouver, réprouver.
    dezarma = désarmer.
    dezarmare = désarmement s.m.
    dezastru = désastre s.m., calamité s.f.
    dezastruos = désastreux(-euse).
    dezavantaj = désavantage s. m., inconvénient s.m.
    dezavantajos = désavantageux (-euse), défavorable.
    dezaxa = (despre oameni) se déséquilibrer, être désaxé.
    dezaxat = (despre oameni) déséquilibré(-ée), désaxé(-ée).
    dezbara = se déshabituer: Tatăl său s-a dezbărat de fumat son pere s'est déshabitué de fumer. (a se descotorosi) se débarrasser, se défaire.
    dezbate = débattre, discuter.
    dezbatere = débat s.m., discussion s.f.
    dezbina = diviser, désunir: Interese opuse îi dezbinau des intérêts opposés les divisaient.
    dezbinare = désunion s.f., dissension s.f.
    dezbraca = (se) déshabiller, (se) dévêtir. vt. enlever, ôter: A-şi dezbrăca paltonul enlever son manteau.
    dezechilibra = (se) déséquilibrer.
    dezechilibru = déséquilibre s.m.
    dezerta = (despre soldaţi) déserter. (fig. ) se soustraire: A dezerta de la datorie se soustraire а son devoir.
    dezertor = déserteur s.m.
    dezghet = dégel s.m.
    dezgheta = (despre lichide îngheţate) dégeler vi.: Lacul începe să se dezgheţe le lac commence а dégeler. (a se dezmorţi, a se încălzi) se dégeler, se réchauffer: Nu reuşesc să-mi dezgheţ picioarele je n'arrive pas а me dégeler les pieds.
    dezghetat = dégelé(-ée); fondu (-ue). (despre oameni) dégour-di(-ie), déluré(-ée).
    dezgropa = (un cadavru) exhumer. (un obiect) déterrer. (fig.) ressusciter: A dezgropa amintiri ressusciter des souvenirs.
    dezgust = dégoût s.m., répugnance s.f.
    dezgusta = dégoûter, écoeurer, répugner vt., vi.
    dezgustator = dégoûtant (-ante), écoeurant(-ante), répugnant(-ante).
    dezice = contredire, démentir: Asta dezice mărturia lui cela contredit son témoignage. vr. se dédire, se rétracter: Dacă spui asta, te dezici si tu affirmes cela tu te dédis.
    deziderat = desiderata s.f. pl.
    deziluzie = désillusion s.f., déception s.f.
    deziluziona = désillusionner, décevoir.
    dezinfecta = désinfecter.
    dezinfectant = désinfectant s.m.
    dezinfectie = désinfection s.f.
    dezintegra = (se) désintégrer.
    dezintegrare = désintégration s.f.
    dezinteres = indifférence s.f., désintéressement s.m.
    dezinteresa = se désintéresser (cu prep. de).
    dezlânat = adj. (despre formulări ale gândirii) décousu(-ue), diffus (-use), prolixe. adv. d'une maniere diffuse, prolixe: Vorbeşte dezlânat il parle d'une maniere diffuse.
    dezlantui = (se) déchaîner: Furtuna se dezlănţuise la tempête s'était déchaînée. vt. (a face să izbucnească) déclencher: A dezlănţui o revoluţie déclencher une révolution.
    dezlantuire = déchaînement s.m.: Dezlănţuirea furtunii le déchaînement de la tempête. déclenchement s.m.: Dezlănţuirea conflictului le déclenchement du conflit.
    dezlega = délier: A dezlega un snop délier une gerbe. détacher: A dezlega un câine détacher un chien. résoudre: A dezlega o problemă résoudre un probleme. déchiffrer: A dezlega o enigmă déchiffrer une énigme. (fig.) délier, délivrer: A dezlega pe cineva de un jurământ délier qqn. d'un serment. (în expr.) A dezlega cuiva limba délier la langue а qqn.
    dezlegare = déliement s.m.: Dezlegarea snopilor le déliement des gerbes. (a unei probleme) résolution s.f., solution s.f. (a unei enigme) déchiffrement s.m. (de o făgăduinţă) dégagement s.m.
    dezlipi = (se) décoller.
    dezmat = (purtare destrăbălată) dévergondage s.m., débauche s.f. (debandadă) débandade s.f., désordre s.m.
    dezmatat = (destrăbălat, desfrânat) dévergondé(-ée), débauché (-ée). (ca ţinută) débraillé(-ée), désordonné (-ée).
    dezmembra = se démembrer.
    dezmembrare = démembrement s.m.
    dezmetic = ecervelé (-ée), toqué(-ée).
    dezmetici = reprendre ses esprits, revenir а soi.
    dezmierda = cajoler, câliner, caresser.
    dezmierdare = (alintare) cajolerie s.f., câlinerie s.f., caresse s.f. (desfătare) jouissance s.f., volupté s.f.
    dezminti = démentir: A dezminţi o ştire démentir une nouvelle. vr. se démentir: Un om care nu se dezminte un homme qui ne se dément pas. se rétracter, se dédire.
    dezmintire = démenti s.m.
    dezmorti = (se) dégourdir: Merg ca să-mi dezmorţesc picioarele je marche pour me dégourdir les jambes. (despre pământ) dégeler vt., vi. (fig.) (s')éveiller, (se) réveiller: Primăvara, natura se dezmorţeşte au printemps, la nature s'éveille.
    dezmortire = dégourdissement s.m. (fig.) éveil s.m., réveil s.m.: Dezmorţirea naturii l'éveil de la nature.
    dezmosteni = déshériter.
    deznadajdui = désespérer.
    deznadajduit = adj. désespéré (-ée). adv. désespérément.
    deznadejde = désespoir s.m.
    deznoda = (se) dénouer: A deznoda o panglică dénouer un ruban.
    deznodamânt = dénouement (dénoûment) s.m.
    dezobisnui = (se) déshabituer.
    dezola = désoler.
    dezolant = désolant(-ante).
    dezolant = désolant(-ante).
    dezolare = désolation s.f.
    dezonoare = déshonneur s.m.
    dezonora = (se) déshonorer.
    dezonorant = déshonorant (-ante).
    dezordine = désordre s.m.: Ce dezordine în camera lui ! quel désordre dans sa chambre! (lipsă de disciplină) débandade s.f.
    dezordonat = désordonné(-ée), en désordre.
    dezorganiza = (se) désorganiser.
    dezorganizare = désorganisation s.f.
    dezorienta = (se) désorienter.
    dezorientare = désorientation s.f.
    dezorientat = désorienté(-ée).
    dezradacina = déraciner.
    dezrobi = (s')affranchir, (se) libérer.
    dezrobire = affranchissement s.m., libération s.f.
    dezrobitor = libérateur(-trice).
    dezumfla = (se) dégonfler: Cauciucul s-a dezumflat le pneu s'est dégonflé. vr. (despre inflamaţii) désenfler vi.
    dezumflare = (a unui obiect umplut cu aer) dégonflement s.m. (a unei inflamaţii) desenflure s.f.
    dezvalui = dévoiler, divulguer, révéler: A dezvălui un secret dé-voiler un secret.
    dezvaluire = dévoilement s.m., divulgation s.f.
    dezvata = (se) déshabituer; (se) désaccoutumer: Copilul s-a dezvăţat să plângă l'enfant s'est déshabitué de pleurer. vr. se débarrasser: Trebuie să te dezveţi de acest obicei rău tu dois te débarrasser de cette mauvaise habitude.
    dezveli = se découvrir: Copilul se dezvelise în somn l'enfant s'était découvert en dormant. vt. découvrir, enlever la toiture: Uraganul a dezvelit mai multe hangare la tornade a découvert plusieurs hangars.
    dezvinovati = se disculper.
    dezvolta = vt. développer: A dezvolta inteligenţa copilului développer l'intelligence de l'enfant. dégager, produire: Unele reacţii chimice dezvoltă căldură certaines réactions chimiques dégagent de la chaleur. vr. se développer: Copilul se dezvoltă normal l'enfant se développe normalement.
    dezvoltare = développement s.m.: Dezvoltarea organismului omenesc le développement du corps humain. croissance s.f., épanouissement s.m.: Dezvoltarea plantelor la croissance des plantes. émanation s.f., dégagement s.m.: Dezvoltare de căldură émanation de chaleur.
    diabolic = diabolique. adv. diaboliquement.
    diafragma = diaphragme s.m.
    diagnostic = diagnostic [djagnstik] s.m.
    diagonal = diagonal(-ale; m. pl. -aux).
    diagonala = diagonale s.f.: Diagonala unui dreptunghi la diagonale d'un rectangle. (în expr.) În diagonală en diagonale.
    diagrama = diagramme s.m.
    dialect = dialecte s.m.
    dialectic = dialectique.
    dialog = dialogue s.m.
    dialogat = dialogué(-ée).
    diamant = diamant s.m.
    diametral = adj. diamétral(-ale; m. pl. -aux). adv. diamétralement: Diametral opus diamétralement opposé.
    diametru = diametre s.m.
    diapazon = (muz.) diapason s.m.
    diapozitiv = diapositive s.f., diapo s.f. (fam.)
    diaree = diarrhée s.f.
    diateza = (gram.) voix s.f: Diateză pasivă voix passive.
    diavol = diable s.m., démon s.m. (fig.) diablotin.
    dibaci = habile, adroit(-oite).
    dibacie = habileté s.f., adresse s.f.
    dibuiala = tâtonnement s.m.
    dibuit = (în expr.) Pe dibuite а tâtons.
    dichisi = (se) bichonner, (s')attifer: Ea îşi petrece un ceas în faţa oglinzii ca să se dichisească elle passe une heure devant la glace а se bichonner.
    dictare = dictée s.f.
    dictator = dictateur s.m.
    dictatorial = dictatorial(-iale; m.pl. -iaux).
    dictatura = dictature s.f. (în expr.) Dictatura proletariatului la dictature du prolétariat.
    dictionar = dictionnaire s.m.
    dictiune = diction s.f.
    dicton = dicton s.m.
    didactic = didactique.
    diferend = différend s.m., désaccord s.m.
    diferenta = différence s.f.
    diferentia = (se) différencier, (se) distinguer.
    diferentiere = différenciation s.f.; distinction s.f.
    diferi = différer; se distinguer vr.
    diferit = différent(-ente). adv. différemment.
    dificil = difficile.
    dificultate = difficulté s.f.
    diform = difforme, contrefait(-aite).
    diformitate = difformité s.f.
    diftong = diphtongue s.f.
    difuza = vt. diffuser, transmettre: Concert difuzat în direct concert diffusé en direct. propager: Presa a difuzat pe larg ştirea la presse a largement propagé la nouvelle. vr. se propager, se disperser, se répandre.
    difuzare = diffusion s.f., propagation s.f.
    difuzor = haut-parleur (pl. haut-parleurs) s.m., diffuseur s.m.
    digera = digérer.
    digestie = digestion s.f.
    digestiv = digestif (-ive): Aparat digestiv appareil digestif.
    digresiune = digression s.f.
    dihanie = bête sauvage s.f. monstre s.m.
    dijmas = métayer (-yere) s.m.f.
    dijmui = (a aduna dijma) prélever la dîme (sur qqn.). (a sustrage o parte în mod abuziv) chiper, chaparder.
    dilata = (se) dilater.
    dilatare = dilatation s.f.
    dilema = dilemme s.m.
    diletant = dilettante s.m.f.
    diletantism = dilettantisme s.m.
    diligenta = diligence s.f., coche s.m.
    diluare = dilution s.f.
    dimensiune = dimension s.f.
    dimineata = matin s.m.: Doctorul primeşte numai dimineaţa le médecin ne reçoit que le matin. (cu înţelesul de durată) matinée s.f.: L-am aşteptat toată dimineaţa je l'ai attendu toute la matinée. (în expr.) Bună dimineaţa bonjour. De dimineaţă des le matin. Dis-de-dimineaţă de grand matin, de bon matin. Într-o bună dimineaţă un beau matin. Într-o dimineaţă un matin.
    diminua = diminuer.
    diminuare = diminution s.f.
    diminutiv = diminutif s.m.
    dimpotriva = au contraire.
    dinadins = expres, а dessein: A făcut-o dinadins il l'a fait expres. (în expr.) Cu (tot) dinadinsul а tout prix.
    dinafara = (în expr.) A învăţa pe dinafară apprendre par coeur.
    dinainte = d'avance: O ştiam dinainte je le savais d'avance. а l'avance: Totul a fost pregătit dina-inte tout a été préparé а l'avance. adj. de devant: Are labele dinainte fracturate il a les pattes de devant fracturées. d'avant: Noaptea dinainte la nuit d'avant.
    dinaintea = devant: Dinaintea mea se desfăcea o vale devant moi s'ouvrait une vallée.
    dinamic = dynamique.
    dinamita = dynamiter.
    dinamita = dynamite s.f.
    dinapoi = adv. derriere. adj. de derriere.
    dinastie = dynastie s.f.
    dinauntru = de dedans: Zgomotul vine dinăuntru le bruit vient de dedans.
    dincoace = de ce côté-ci: Dincoace, drumul e mai bun de ce côté-ci, la route est meilleure.
    dincolo = de l'autre côté: Laboratoarele sunt dincolo les laboratoires sont de l'autre côté. (în expr.) Dincolo de au delа de: Dincolo de pădure au delа de la forêt. Aşa şi pe dincolo et patati et patata.
    dincotro = d'oщ? de quel endroit?
    dindarat = de derriere.
    dinspre = du côté de: Ploaia vine dinspre mare la pluie arrive du côté de la mer. (în expr.) Dinspre partea du côté de: Dinspre partea mamei du côté de la mere.
    dintâi = (precedat de cel, cea, cei, cele) le premier, la premiere: E cel dintâi din clasă il est le premier de sa classe.
    dintat = denté (-ée): Roată dinţată roue dentée.
    dintre = entre: Egalitatea dintre oameni l'égalité entre les hommes. parmi, entre: Dintre toate soluţiile posibile, a ales-o pe cea mai simplă parmi toutes les solutions possibles, il a choisi la plus simple. de: Dintre toţi elevii, el e cel mai silitor de tous les éleves, il est le plus appliqué. d'entre: Câţiva dintre ei quelques-uns d'entre eux.
    dintru = de: Elevii dintr-o şcoală generală les éleves d'une école élémentaire. (în expr.) Dintr-acolo de ce côté -lа. Dintr-o dată a) tout а coup; b) а l'improviste. Dintru început des le commencement. Dintr-un timp depuis quelque temps.
    dioptrie = dioptrie s.f.
    diploma = diplôme s.m.
    diplomat = (care a obţinut o diplomă) diplômé (-eé). (şiret, dibaci) rusé (-ée), habile, diplomate. s.m.f. diplomate s.m.
    diplomatic = adj. diplomatique. adv. diplomatiquement.
    diplomatie = diplomatie [diplmasi] s.f.
    direct = adj. direct (-ecte). adv. directement.
    directie = direction s.f.
    directiva = directive s.f.
    director = directeur (-trice).
    diriginte = professeur principal s.m.
    dirija = (a conduce, a îndruma) diriger, conduire. (muz.) diriger.
    dirijabil = dirigeable s.m.
    dirijor = (muz.) (de orchestră) chef d'orchestre s.m. (de cor) chef des choeurs s.m.
    discernamânt = discernement s.m.
    discerne = discerner, distinguer: A discerne adevărul de minciună discerner le vrai du faux.
    disciplina = discipline s.f.
    disciplina = discipliner.
    disciplinar = disciplinaire.
    discipol = disciple s.m.
    discontinuu = discontinu (-ue).
    discordant = discordant (-ante).
    discordanta = discordance s.f.
    discordie = dissension s.f., discorde s.f.: A semăna discordie semer la discorde.
    discoteca = discotheque s.f.
    discredita = (se) discréditer.
    discreditare = discrédit s.m., déconsidération s.f.
    discret = adj. discret (-ete). adv. discretement.
    discretie = discrétion s.f.: A fi la discreţia cuiva être а la discrétion de qqn.
    disculpa = se disculper.
    discurs = discours s.m.: A ţine un discurs faire (prononcer) un discours.
    discuta = vi. discuter, converser. vt. discuter, débattre.
    discutabil = discutable, controversable.
    discutie = (convorbire, conversaţie) discussion s. f., entretien s.m. (controversă) discussion s.f., controverse s.f., débat s.m. (în expr.) Fără discuţie a) sans nul doute, indubitablement; b) sans réplique. Nu (mai) încape discuţie c'est sûr et certain.
    dis-de-dimineata = (foarte de dimineaţă) de bon matin, de grand matin. (în zori) а l'aube, au petit matin.
    diseca = disséquer. (fig.) disséquer, analyser minutieusement.
    disectie = dissection s.f.
    disensiune = dissension s.f., désaccord s.m.
    disertatie = dissertation s.f.
    disident = dissident (-ente) adj., s.m. f.
    disidenta = dissidence s.f.
    disimula = dissimuler, masquer.
    disloca = (se) disloquer.
    dislocare = dislocation s.f.
    disocia = (se) dissocier.
    disociere = dissociation s.f.
    disonanta = dissonance s.f.
    disparea = disparaître.
    disparitie = disparition s.f.
    dispecer = dispatcher [dispat∫oer] s.m.
    dispensa = dispense s.f., exemption s.f.
    dispensa = vr. (se) dispenser: A se dispensa de serviciile cuiva se dispenser des services de qqn. vt. dispenser, exempter [εgzÿte]: A dispensa un tânar de serviciul militar exempter un jeune homme du service militaire.
    dispensar = (med.) dispensaire s.m.
    dispersa = disperser.
    dispersare = dispersion s.f.
    displacea = déplaire.
    displacut = déplaisant (-ante), désagréable.
    disponibil = disponibilités s.f. pl.: Această sumă de bani reprezintă disponibilul întreprinderii cette somme représente les disponibilités de l'entreprise. adj. disponible: Apartament disponibil appartement disponible.
    disponibilitate = disponibilité s.f.
    dispozitie = (hotărâre, ordin) disposition s.f. disposition s.f.: Dispoziţia camerelor într-un apartament la disposition des pieces dans un appartement. disposition s.f., humeur s.f.: A fi în bună (proastă) dispoziţie être de bonne (mauvaise) humeur.
    dispozitiv = dispositif s.m.
    dispret = mépris s.m., dédain s.m. (în expr.) Cu dispreţ dédaigneusement, avec mépris.
    dispretui = mépriser, dédaigner.
    dispretuitor = méprisant (-ante), dédaigneux (-euse).
    disproportie = disproportion s.f.
    disproportionat = disproportionné (-ée).
    dispune = (a hotărî) décider: Tribunalul a dispus reluarea anchetei le tribunal a décidé la reprise de l'enquête. disposer, arranger: Generalul şi-a dispus trupele în linie le général a disposé ses troupes en ligne. (a înveseli) mettre de bonne humeur: Acest film l-a dispus ce film l'a mis de bonne humeur. vi. disposer (cu prep. de): El dispune de toată casa il dispose de toute la maison. vr. (a se înveseli) se mettre de bonne humeur, devenir gai.
    dispus = (in expr.) A fi dispus să être disposé а. A fi bine (rău) dispus être de bonne (mauvaise) humeur.
    disputa = (se) disputer: Doi sportivi care îşi dispută victoria deux sportifs qui se disputent la victoire.
    disputa = (dezbatere, controversă) débat s.m., controverse s.f. (ceartă) dispute s.f., altercation s.f., querelle s.f. (sport) compétition s.f.
    distant = distant (-ante), froid (-oide), réservé (-ée).
    distanta = distance s.f. (în expr.) De la distanţă de loin. A ţine pe cineva la distanţă tenir qqn. а distance.
    distanta = ( a rări) espacer. vr. distancer vt., devancer vt.: Elev care se distanţează de colegii lui éleve qui distance ses camarades.
    distila = distiller.
    distilare = distillation s.f.
    distinct = adj. distinct (-incte). adv. distinctement.
    distinctie = distinction s.f.
    distinctiv = distinctif (-ive), particulier (-iere).
    distinge = (se) distinguer.
    distins = distingué (-ée).
    distona = détonner.
    distorsiune = distorsion s.f.
    distra = (se) distraire, (se) divertir. vr. s'amuser.
    distractie = (amuzament) divertissement s.m., amusement s.m. (lipsă de atenţie) distraction s.f., inattention s.f.: Din distracţie par distraction.
    distractiv = divertissant (-ante), amusant (-ante).
    distrage = distraire, détourner: A distrage pe cineva de la treburile sale distraire qqn. de ses occupations.
    distrat = distrait (-aite), absent (-ente).
    distribui = distribuer.
    distribuire = distribution s.f.
    distributie = distribution s.f.
    distrugator = (mar.) destroyer s.m., contretorpilleur s.m. adj. destructeur (-trice).
    distruge = détruire, anéantir.
    distrugere = destruction s.f., anéantissement s.m.
    diurna = indemnité [ßdεmnite] .s.f., per diem s.m. invar.
    divaga = divaguer, déraisonner, dérailler.
    divergenta = divergence s.f.
    divers = divers (-erse): Un fapt divers un fait divers. (la pl.) différent (-ente), varié (-ée), divers (-erse): Flori de diverse culori des fleurs de différentes couleurs.
    diversifica = diversifier.
    diversitate = diversité s.f., variété s.f.
    diversiune = diversion s.f.
    divertisment = divertissement s.m.
    divinitate = divinité s.f.
    diviniza = diviniser, adorer.
    divinizare = divinisation s.f.
    diviza = (se) diviser.
    divizare = division s.f: Divizarea celulei la division de la cellule.
    divizibil = divisible.
    divizie = division s.f.: Divizie blindată division blindée.
    divizionar = (în expr.) Monedă divizionară monnaie divisionnaire.
    diviziune = division s.f: Diviziunile unei unităţi de măsură les divisions d'une unité de mesure.
    divizor = (mat.) diviseur s.m.
    divort = divorce s.m.
    divorta = divorcer.
    divulga = divulguer.
    divulgare = divulgation s.f.
    dizgratie = disgrâce s.f.
    dizgratios = disgracieux (-ieuse), laid (laide).
    dizolva = (se) dissoudre: A dizolva zahăr în apă dissoudre du sucre dans l'eau. A dizolva o adunare dissoudre une assemblée.
    dizolvant = dissolvant (-ante) adj., s.m.
    dizolvare = dissolution s.f.
    doamna = dame s.f. (poate fi însoţit de art. hot.). madame (pl. mesdames) s.f. (nu poate fi însoţit de articol).
    dobânda = intérêt s.m.: A da bani cu dobândă prêter а intérêt.
    dobândi = acquérir.
    dobândire = acquisition s.f.
    dobitoc = animal (pl.-aux) s.m., bête s.f. s.m.f. imbécile, crétin (-ine): Ce dobitoc! quel imbécile!
    dobitocie = imbécillité s.f., bêtise s.f.
    doborî = abattre: A doborî un copac, un avion abattre un arbre, un avion. (fig.) terrasser: Această boală l-a doborât cette maladie l'a terrassé. (fig.) A doborî un record battre un record.
    docher = docker s.m.
    doctor = (medic) médecin s.m., docteur s.m. docteur s.m.: Doctor în litere, în ştiinţe docteur es lettres, es sciences.
    doctorat = doctorat s.m.
    doctorie = médicament s.m.
    doctorita = docteur s.m.: Ea e o bună doctoriţă elle est un bon docteur. doctoresse s.f.
    doctrina = doctrine s.f.
    document = document s.m.
    documenta = se documenter.
    documentar = documentaire.
    documentare = documentation s.f.
    documentarist = documentaliste s.m.f.
    dogarie = tonnellerie s.f.
    dogmatic = dogmatique.
    dogmatism = dogmatisme s.m.
    dogoare = chaleur étouffante s.f.
    dogori = vi. (despre soare) être brûlant (torride), brûler: Soarele dogorea le soleil était torride. (despre foc) répandre une forte chaleur. (fig.) brûler: Fruntea îi dogorea: avea febră son front lui brûlait: il avait de la fievre. vt. embraser: O căldură puternică dogorea ogoarele une forte chaleur embrasait les champs.
    dogoritor = (despre soare) torride, brûlant (-ante). (despre foc, căldură) ardent (-ente), brûlant (-ante).
    doilea = num. ord. deuxieme (precedat de le, la): Al doilea capitol le deuxieme chapitre. A doua stradă la stânga la deuxieme rue а gauche. second (-onde) [sgÝ] (precedat de le, la; se foloseşte mai ales când e vorba de două lucruri): A doua jumătate la seconde moitié. (în expr.) A doua zi le lendemain. A doua oară la deuxieme fois.
    doisprezece = num. card. douze.
    doisprezecelea = num. ord. douzieme (precedat de le, la).
    dojana = remontrance s.f., réprimande s.f.
    dojeni = gronder, réprimander.
    doldora = plein (-eine), bondé (-ée).
    doleanta = doléances s.f. pl.
    dolofan = dodu (-ue), potelé (-ée.)
    domeniu = domaine s.m.
    domestic = (despre animale) domestique.
    domestici = (s')apprivoiser.
    domicilia = habiter, demeurer, résider.
    domiciliu = domicile s.m.
    domina = dominer.
    dominant = dominant (-ante).
    dominatie = domination s.f.
    domnesc = princier (-iere), seigne-urial (-ale; m.pl. -aux).
    domnie = regne s.m.
    domnisoara = demoiselle s.f. (poate fi precedat de articol). mademoiselle (pl. mesdemoiselles) s.f. (nu poate fi precedat de articol).
    domnita = princesse s.f.
    domnitor = prince régnant s.m. adj. régnant (-ante): Familie domnitoare famille régnante.
    domoli = (se) calmer, (se) modérer, (s')apaiser: Furtuna s-a domolit la tempête s'est calmée. vt. ralentir: A domoli pasul ralentir le pas.
    donatie = donation s.f., don s.m.
    donita = seille s.f., seilleau s.m.
    dorinta = désir s.m.: Dorinţa de a reuşi le désir de réussir. voeu s.m.: I s-au împlinit toate dorinţele tous ses voeux sont comblés. volonté s.f.: Trebuie respectate ultimele sale dorinţe il faut respecter ses dernieres volontés.
    dormita = somnoler, sommeiller.
    dormitor = (într-un apartament) chambre а coucher s.f., chambre s.f. (în internate, cazărmi) dortoir s.m.
    dornic = désireux (-euse).
    dosnic = retiré (-ée): O casă dosnică une maison retirée.
    dotare = dotation s.f.
    douazeci = num. card. vingt.
    douazecilea = num. ord. vingtieme (precedat de le, la): Al douăzecilea le vingtieme.
    dovada = (probă) preuve s.f.: A dat dovadă de curaj il a fait preuve de courage. (act justificativ) piece justificative s.f.; attestation s.f.
    dovedi = vt. prouver: Vrea să dovedească buna lui credinţă il veut prouver sa bonne foi. témoigner: Această scrisoare dovedeşte că el vă respectă cette lettre témoigne qu'il vous respecte. dénoter: Asta dovedeşte indiferenţă cela dénote de l'indifférence. vr. se révéler: El s-a dovedit un jucător de mare clasă il s'est révélé comme un joueur de grande classe. s'avérer: S-a dovedit incapabil să facă faţă situaţiei il s'est avéré incapable de faire face а la situation.
    doveditor = probant (-ante), concluant (-ante).
    dovleac = courge s.f., citrouille s.f., potiron s.m.
    dovlecel = courgette s.f.
    dozare = dosage s.m.
    dracesc = diabolique.
    draceste = diaboliquement.
    dracie = (poznă, năzbâtie) diablerie s.f., espieglerie s.f.
    dracoaica = diablesse s.f.
    dracos = (poznaş, ştrengar) espiegle, polisson (-onne). (plin de viaţă) endiablé (-ée).
    dracui = envoyer au diable.
    dragalas = gentil (-ille), mignon (-onne.)
    dragalasenie = (gingăşie, graţie) gentillesse s.f., grâce s.f. (la pl., atenţii) attentions s.f.pl., tendresses s.f. pl.
    dragastos = affectueux (-euse).
    dragoste = (iubire) amour s.m. (afecţiune) tendresse s.f., affection s.f. (în expr.) Cu dragoste a) avec amour (tendresse); b) bien tendrement.
    dragut = (frumuşel) gentil (-ille), mignon (-onne). (amabil) gentil (-ille), aimable. adv. gentiment. (în expr.) A se purta drăguţ cu cineva être gentil avec qqn.
    dramatic = dramatique.
    dramatism = dramatisrne s.m.
    dramatism = dramatisrne s.m.
    dramaturg = dramaturge s.m.
    dramaturgie = dramaturgie s.f.
    drapel = drapeau s.m., étendard s.m.
    draperie = (perdea) rideau (de velours ou d'étoffe) s.m.
    drastic = dur (dure), sévere; brutal (-ale, m.pl. -aux).
    dreptate = justice s.f.: Are dreptatea de partea lui il a la justice pour lui. raison s.f.: El are dreptate il a raison. (în expr.) Pe bună dreptate en bon droit, légitimement. A face dreptate cuiva rendre justice а qqn.
    dreptunghi = rectangle s.m.
    dreptunghiular = rectangulaire.
    dresaj = dressage s.m.
    dresor = dresseur (-euse).
    droaie = foule s.f.: Are o droaie de prieteni il a une foule d'amis. (în expr.) O droaie de copii une kyrielle d'enfants.
    drogherie = droguerie s.f.
    drojdie = (cu determinări) Drojdie de vin lie de vin s.f. Drojdie de bere levure de biere s.f. Drojdie de cafea marc de café s.m. Drojdie de dospit levain s.m., levure s.f. (în expr.) Rachiu de drojdie marc, eau-de-vie de marc. A fi pe drojdie être fauché, être а sec. Drojdia societăţii la lie de la société.
    dropie = outarde s.f.
    drumet = voyageur (-euse) qui fait route а pieds.
    drumetie = tourisme s.m.
    dualitate = dualité s.f.
    dubios = (îndoielnic) douteux (-euse). (suspect) suspect (-ecte).
    dublare = doublage s.m.
    dublura = doublure s.f.
    ducesa = duchesse s.f.
    duduie = demoiselle s.f. (poate fi precedat de articol). mademoiselle (pl. mesdemoiselles) s.f. (nu poate fi precedat de articol).
    dugheana = petite boutique s.f.
    duhoare = puanteur s.f., mauvaise odeur s.f.
    duhovnic = confesseur s.m.
    duiosie = tendresse s.f., attendrissement s.m.
    dulceag = doucereux (-euse), fade.
    dulceata = douceur s.f.: Dulceaţa unui fruct la douceur d'un fruit. confiture s.f.: Dulceaţă de cireşe de la confiture de cerises.
    dulcegarie = mievrerie s.f.
    dulgher = charpentier s.m.
    dumbrava = taillis s.m.; chênaie s.f.
    dumeri = comprendre vi., se rendre compte. vt. faire comprendre (а qqn.) vi.: L-am dumerit despre ce e vorba je lui ai fait comprendre de quoi il s'agissait.
    duminica = dimanche s.m.
    duminical = dominical (-ale; m.pl. -aux): Repaus duminical repos dominical.
    dumnealui (dumneaei) = pron. pers. il, lui (elle).
    dumneata = pron. pers. vous.
    dumneavoastra = pron. pers. vous.
    dumnezeieste = adv. divinement, excellemment: Ea cântă dumnezeieşte de frumos elle chante divinement bien.
    Dumnezeu = Dieu s.m. (în expr.) Bătut de Dumnezeu misérable, piteux. Ferească Dumnezeu ! Dieu m'en garde! Dumnezeule! mon Dieu!
    duplicat = copie s.f., duplicata s.m. invar.
    duplicitate = duplicité s.f.
    durabil = durable.
    durabilitate = résistance s.f.
    duraluminiu = duralumin s.m.
    durata = durée s.f.
    durduliu = dodu (-ue), grassouillet (-ette).
    durere = (fizică) douleur s.f., mal s.m. (morală) chagrin s.m. (în expr.) Durere de dinţi rage de dents.
    dureros = adj. douloureux (-euse). adv. douloureusement.
    dusman = ennemi (-ie).
    dusmani = (se) haïr.
    dusmanie = hostilité s.f.
    dusmanos = hostile, haineux (-euse).
    dusumea = plancher s.m.
    duzina = douzaine s.f. (în expr.) De duzină (despre mărfuri) de mauvaise qualité; (despre oameni) médiocre.
    ebonita = ébonite s.f.
    ebraic = hébraïque. (în expr.) Limba ebraică l'hébreu, la langue hébraïque.
    ebrietate = ébriété s.f., ivresse s.f.,
    ecarisaj = équarrissage (d'animaux) s.m.
    ecartament = écartement s.m.
    echilateral = équilatéral (-ale; m.pl. -aux).
    echilibra = (s')équilibrer.
    echilibrat = équilibré (-ée). (despre oameni) équilibré (-ée), pondéré (-ée).
    echilibrist = équilibriste s.m.f., acrobate s.m.f.
    echilibru = équilibre s.m.
    echinoctiu = équinoxe s.m.
    echipa = équipe s.f.
    echipa = (s')équiper.
    echipaj = équipage s.m.
    echipament = équipement s.m.
    echipare = équipement s.m.
    echipier = (sport) équipier (-iere).
    echitabil = équitable.
    echitate = équité s.f.
    echitatie = (sport) équitation s.f.
    echivala = équivaloir. vt. rendre de valeur équivalente.
    echivalenta = équivalence s.f.
    echivoc = équivoque adj., s.f.
    eclectic = éclectique.
    ecleziastic = ecclésiastique.
    eclipsa = éclipse s.f.
    eclipsa = (şi fig.) éclipser. vr. (a pleca pe furiş) s'éclipser.
    ecluza = écluse s.f.
    econom = économe.
    economic = économique.
    economie = économie s.f: Economie politică économie politique. économie s.f.: A face economii faire des économies. épargne s.f: Casă de Economii caisse d'épargne.
    economisi = épargner, économiser.
    economisire = épargne s.f., économie s.f.:Economisirea timpului l'épargne du temps.
    economist = économiste s.m.
    ecosez = invar. (despre ţesături) écossais (-aise).
    ecuatie = (mat.) équation [ekwasjÝ] s.f.
    ecuator = équateur [ekwatoer] s.m.
    ecuatorial = équatorial (-iale; m.pl. -iaux) [ekwatrjal].
    ecvestru = équestre.
    eczema = eczéma s.m.
    edifica = vt. (a construi) édifier, bâtir, construire. (a lămuri) édifier, éclairer (qqn.). vr. (a se lămuri) être édifié v. pasiv.
    edificare = édification s.f.
    edificator = édifiant (-ante).
    edificiu = édifice s.m.
    edilitar = édilitaire.
    editare = édition s.f., publication s.f.
    editie = édition s.f.
    editorial = qui se rapporte а l'édition d'un ouvrage. s.n. éditorial (-iaux) s.m.: Ziarele au consacrat editorialul lor acestui eveniment les journaux ont consacré leur éditorial а cet événement.
    editura = maison d'édition s.f., maison éditrice s.f.
    educatie = éducation s.f.
    educativ = éducatif (-ive).
    educator = s.m.f. éducateur (-trice): Acţiunea educatoare a şcolii l'action éducatrice de l'école. Rolul educatorilor le rôle des éducateurs. s.f. monitrice s.f.
    efectiv = effectif s.m. adj. effectif (-ive): A da un ajutor efectiv apporter une aide effective.
    efectua = effectuer, exécuter, réaliser.
    efectuare = réalisation s.t., exécution s.f.
    efemer = éphémere.
    efervescent = effervescent (-ente).
    efervescenta = effervescence s.f.
    eficace = efficace.
    eficacitate = efficacité s.f.
    eficient = efficient (-ente).
    eficienta = efficience s.f.
    efigie = effigie s.f.
    efractie = effraction s.f.: Furt prin efracţie vol avec effraction.
    egalitate = égalité s.f.: La egalitate а égalité.
    egalizare = égalisation s.f.
    egiptean = adj. égyptien (-ienne). s.m.f. (cu maj.)
    egoism = égoïsme s.m.
    egoist = égoïste adj., s.m.f.
    el (ea, ei, ele) = pron. pers. (subiect) il, elle, ils, elles: El citeşte il lit. (complement direct) le, la, les: N-am întâlnit-o je ne l'ai pas rencontrée. (complement indirect) lui, leur: Le-am scris, dar ei nu mi-au răspuns je leur ai écrit, mais ils ne m'ont pas répondu. (cu valoare de posesiv) Casa ei sa maison. (forme accentuate) lui, elle, eux, elles: Voi veni cu ei je viendrai avec eux. Mergem la el nous allons chez lui.
    elabora = élaborer.
    elaborare = elaboration s.f.
    elactriza = électriser: A electriza un corp, un conductor électriser un corps, un conducteur. (fig.) électriser, enflammer, exalter: Oratorul electrizase mulţimea l'ora-teur avait électrisé la foule.
    elastic = élastique, flexible. s.n. élastique s.m.
    elasticitate = élasticité s.f.
    elector = électeur (-trice).
    electoral = électoral (-ale; m.pl. -aux).
    electric = adj. électrique: Curent electric courant électrique. adv. électriquement: Dispozitivul funcţionează electric le dispositif fonctionne électriquement.
    electrician = électricien s.m.
    electricitate = électricité s.f.
    electrifica = électrifier.
    electrificare = électrification s.f.
    electrocuta = vt. électrocuter. vr. se faire électrocuter.
    electrocutare = électrocution s.f.
    electrod = électrode s.f.
    electrodinam = dynamo s.f.
    electrolit = électrolyte s.m.
    electroliza = électrolyse s.f.
    electromagnet = électro-aimant (pl. électro-aimants) s.m.
    electromagnetic = électromagnétique.
    electromagnetism = électromagnétisme s.m.
    electromecanica = électromécanique s.f.
    electromotor = adj. électromoteur (-trice). s.n. électromoteur s.m.
    electron = électron s.m.
    electronic = électronique.
    electroscop = électroscope s.m.
    electrotehnica = électrotechnique s.f.
    elefant = éléphant s.m.
    elegant = adj. élégant(-ante). adv. élégamment.
    eleganta = élégance s.f.
    elegie = élégie s.f.
    element = élément s.m.
    elementar = élémentaire.
    elevator = élévateur s.m.
    elibera = vţ. libérer, délivrer: A elibera o ţară, un popor libérer un pays, un peuple. (a dezrobi) affranchir. (a pune în libertate) mettre en liberté, élargir, relâcher: A elibera un prizonier, un deţinut élargir un prisonnier, un détenu. délier: A elibera pe cineva de o obligaţie délier qqn. d'une obligation. (în expr.) A elibera un act délivrer un acte. A elibera o marfă livrer une marchandise. A elibera un apartament quitter un appartement. vr. se libérer, se délivrer.
    eliberare = libération s.f.; délivrance s.f.: Eliberarea unei ţări la libération d'un pays. (dezrobire) affranchissement s.m. (a unui prizonier, deţinut) élargissement s.m., relâchement s.m., libération s.f. (a unui act) délivrance s.f. (a unor mărfuri) livraison s.f.
    eliberator = libérateur (-trice).
    elicopter = hélicoptere s.m.
    elimina = éliminer.
    eliminare = élimination s.f.
    eliminatoriu = éliminatoire.
    eliptic = adj. elliptique. adv. elliptiquement.
    elixir = élixir s.m.
    eliziune = (gram.) élision s.f.
    elocvent = adj. éloquent(-ente). adv. éloquemment.
    elocventa = éloquence s.f.
    elogia = faire l'éloge (urmat de prep. de): A elogia pe cineva faire l'éloge de qqn.
    elogios = élogieux(-ieuse).
    elogiu = éloge s.m.
    elucida = élucider.
    elucidare = élucidation s.f.
    elvetian = adj. suisse. s.m. (cu maj.).
    elvetianca = Suisse s.f., Suissesse s.f.
    emaila = émailler, recouvrir d'émail.
    emailare = émaillage s.m.
    emanare = émanation s.f.; exhalation s.f.
    emanatie = émanation s.f., dégagement s.m.
    emancipa = (s')émanciper.
    emancipare = émancipation s.f.
    emancipatie = émancipation s.f.
    emblema = embleme s.m.
    embrion = embryon s.m.
    embrionar = embryonnaire.
    emerit = émérite.
    emfatic = adj. emphatique. adv. emphatiquement, avec emphase.
    emfaza = emphase s.f.
    emigra = émigrer, s'expatrier . vr.
    emigrant = émigrant(-ante) s.m.f.
    emigrare = émigration s.f.
    emigratie = émigration s.f.
    eminent = éminent(-ente).
    emisar = émissaire s.m.
    emisfera = hémisphere s.m.
    emisiune = émission s.f.: Emisiune radiofonică émission radiophonique. Emisiune de timbre émission de timbres-poste.
    emitator = adj. émetteur(-trice): Un post emiţător un poste émetteur. s.n. émetteur s.m.
    emotie = émotion s.f.
    emotiona = (s')émouvoir.
    emotionant = émouvant(-ante).
    emotiv = émotif(-ive) adj., s.m.f.
    emotivitate = émotivité s.f.
    empiric = adj. empirique. adv. empiriquement.
    empirism = empirisme s.m.
    emulatie = émulation s.f.
    emulsie = émulsion s.f.
    enciclopedic = encyclopédique.
    enciclopedie = encyclopédie s.f.
    energetic = énergétique.
    energie = énergie s.f.
    enerva = vt. énerver, irriter, agacer. vr. s'énerver, s'irriter.
    enervant = adj. énervant(-ante), irritant (-ante), agaçant(-ante).
    enervare = énervement s.m., irritation s.f., agacement s.m.
    englez = adj. anglais(-aise). s.m.f. (cu maj.).
    englezesc = adj. anglais(-aise).
    englezeste = adv. (în expr.) A o şterge englezeşte filer а l'anglaise. A vorbi englezeşte parler l'anglais.
    englezoaica = Anglaise s.f.
    enigma = énigme s.f.
    enigmatic = énigmatique.
    enormitate = énormité s.f.
    entitate = entité s.f.
    entorsa = (med.) entorse s.f.
    entuziasm = enthousiasme s.m.
    entuziasma = (s')enthousias-mer, (s')enflammer.
    entuziast = enthousiaste adj., s.m.f.
    enumera = énumérer.
    enumerare = énumération s.f.
    enunta = énoncer.
    epicurian = épicurien (-ien-ne).
    epicurism = épicurisme s.m.
    epidemic = épidémique.
    epidemie = épidémie s.f.
    epiderma = épiderme s.m.
    epidiascop = épiscope s.m.
    epigon = épigone s.m.
    epigrama = épigramme s.f.
    epilepsie = (med.) épilepsie s.f.
    epileptic = épileptique adj., s.m.f.
    epilog = épilogue s.m.
    episcop = évêque s.m.
    episcopie = evêché s.m.
    episod = épisode s.m.
    epistola = épître s.f.
    epitaf = epitaphe
    epitet = épithete s.f.
    epocal = qui fait époque: A fost un eveniment epocal cet événement a fait époque.
    epolet = épaulette s.f.
    epopee = épopée s.f.
    eprubeta = éprouvette s.f.
    epuiza = vt. épuiser: A epuiza toate rezervele épuiser toutes les réserves. Boala l-a epuizat cette maladie l'a épuisé. vr. s'épuiser, s'exténuer.
    epuizare = épuisement s.m.; exténuation s.f.
    erbivor = herbivore adj., s.m.
    ereditar = héréditaire.
    ereditate = hérédité s.f.
    eretic = hérétique s.m.f.
    erezie = hérésie s.f.
    ermetic = adj. hermétique. adv. hermétiquement.
    eroare = erreur s.f.: A induce în eroare induire en erreur.
    eroina = héroïne s.f.
    eroism = héroïsme s.m.
    eronat = erroné (-ée).
    erotic = érotique.
    eroziune = érosion s.f.
    erudit = érudit (-ite).
    eruditie = érudition s.f.
    eruptie = eruption s.f.: Vulcan în erupţie volcan en éruption. (med.) éruption s.f.
    esafod = échafaud s.m.
    esafodaj = échafaudage s.m.
    esalona = (s')échelonner.
    esalonare = échelonnement s.m.
    esantion = échantillon s.m.
    esapament = échappement s.m.
    esarfa = (de înfăşurat în jurul gâtului) cachecol s.m. invar., écharpe s.f. (purtată în diagonală) écharpe s.f.
    escadra = escadre s.f.
    escadrila = escadrille s.f.
    escala = escale s.f.: A face escală faire escale. Zbor fără escală vol sans escale.
    escalada = escalader.
    escaladare = escalade s.f.
    escamota = escamoter.
    escamotabil = escamotable.
    escapada = escapade s.f.
    eschimos = Esquimau(-aude) s.m.f.
    eschiva = s'esquiver, se soustraire.
    escorta = escorter.
    escorta = escorte s.f.
    escroc = escroc s.m.
    escroca = escroquer.
    escrocherie = escroquerie s.f.
    esenta = essence s.f.: Esenţa lucrurilor l'essence des choses. Esenţă de levănţică essence de lavande. (în expr.) În esenţă en derniere analyse, essentiellement.
    esential = essentiel(-elle).
    esofag = oesophage [ezfaЏ] s.m.
    estetic = esthétique.
    estetica = esthétique s.f.
    estetician = esthéticien(-ienne).
    estima = estimer, évaluer.
    estimare = estimation s.f., évaluation s.f.
    estimativ = estimatif(-ive).
    estompa = (s')estomper.
    estrada = estrade s.f., scene improvisée s.f., tréteaux s.m. pl. estrade s.f: Catedra se află pe o estradă le bureau du professeur se trouve sur une estrade. (în expr.) Teatru (spectacol) de estradă théâtre (spectacle) de variétés; music-hall [myzikol].
    estuar = estuaire s.m.
    etajera = étagere s.f.
    etalaj = étalage s.m.
    etalare = étalage s.m.
    etalon = étalon s.m.: Metrul e un etalon de lungime le metre est un étalon de longueur.
    etalona = étalonner.
    etanseitate = étanchéité s.f.
    etatiza = étatiser.
    etatizare = étatisation s.f.
    etcetera = et cetera [εtsetera].
    eternitate = éternité s.f.
    eterniza = (s')éterniser.
    eterogen = hétérogene.
    eticheta = étiquette s.f.
    eticheta = étiqueter.
    etimologic = étymologique.
    etimologie = étymologie s.f.
    etnografie = ethnographie s.f.
    european = adj. européen(-éenne). s.m.f. (cu maj.).
    evacua = évacuer.
    evacuare = évacuation s.f.
    evadare = évasion s.f.
    evalua = évaluer.
    evaluare = évaluation s.f.
    evanghelic = (privitor la evanghelie) évangélique. protestant (-ante): Biserică evanghelică temple protestant.
    evanghelie = évangile s.m. (în expr.) Literă de evanghelie parole d'évangile, chose indiscutable.
    evantai = éventail [evÿtaj] s.m.
    evapora = s'évaporer.
    evaporare = évaporation s.f.
    evaziv = adj. évasif(-ive). adv. évasivement.
    eveniment = événement s.m.
    eventual = adj. éventuel(-elle). adv. éventuellement.
    eventualitate = éventualité s.f. (în expr.) În eventualitatea că au cas oщ. Pentru orice eventualitate pour toute éventualité.
    evident = adj. évident(-ente). adv. évidemment.
    evidenta = évidence s.f.
    evidentia = vr. se distinguer: S-a evidenţiat prin calitatea muncii lui il s'est distingué par la qualité de son travail. vt. relever les mérites de qqn., mettre en valeur les qualités de qqn.
    evidentiere = distinction qui récompense le mérite.
    evitabil = évitable.
    evlavie = dévotion s.f., piété s.f.
    evlavios = pieux(-euse), dévot (-ote).
    evocare = évocation s.f.
    evocator = évocateur(-trice).
    evolua = évoluer.
    evolutie = évolution s.f.
    evolutiv = évolutif(-ive).
    evreica = Juive s.f., Israélite s.f.
    evreiesc = juif(-ive), israélite; hébraïque.
    exactitate = exactitude s.f.
    exagera = exagérer.
    exagerare = exagération s.f.
    exagerat = adj. exagéré(-ée). adv. exagérément.
    exagon = (mat.) hexagone s.m.
    exalare = exhalaison s.f.
    exalta = exalter, enflammer.
    exaltare = exaltation s.f., emportement s.m.
    exaltat = (înflăcărat) exalté(-ée), passionné(-ée). (ieşit din minţi) toqué(-ée), cinglé(-ée), timbré(-ée).
    examen = examen [εgzamß] s.m.: A cădea la un examen échouer а un examen. (în expr.) Examen de stat examen de licence. Examen medical examen médical.
    examina = examiner: A examina o situaţie examiner une situation. A examina un bolnav examiner un malade. examiner, interroger: Comisia a examinat numai cinci candidaţi le jury n'a examiné que cinq candidats.
    examinator = examinateur (-trice).
    exaspera = exaspérer, excéder, assommer
    exasperant = exaspérant (-ante), assommant(-ante).
    exasperare = exaspération s.f.
    excava = excaver.
    excavare = excavation s.f.
    excavator = excavateur s.m., excavatrice s.f.
    excedent = excédent s.m.
    excedentar = excédentaire.
    excela = exceller: Acest elev excelează la matematică cet éleve excelle en mathématiques.
    excelent = adj. excellent(-ente). adv. admirablement, excellem-ment: El vorbeşte excelent limba franceză il parle admirablement le français.
    excelenta = (în expr.) Prin excelenţă par excellence. (cu maj.: titlu acordat în unele ţări unor demnitari) Excellence s.f.: Excelenţa sa Son Excellence.
    excentric = excentrique.
    excepta = excepter.
    exceptie = exception s.f. (în expr.) Fără excepţie sans exception. Prin excepţie exceptionnellement. Cu excepţia a а l'exception de. A face excepţie faire exception.
    exceptional = adj. exceptionnel (-elle): Un peisaj de o excepţională măreţie un paysage d'une exceptionnelle grandeur. adv. exceptionnellement: O carte excepţional de interesantă un livre exceptionnellement intéressant.
    excesiv = adj. excessif (-i ve). adv. excessivement: Un copil excesiv de inteligent un enfant excessivement intelligent.
    excita = exciter: A excita imaginaţia cuiva exciter l'imagination de qqn.
    excitatie = excitation s.f.: O excitaţie nervoasă, electrică une excitation nerveuse, électrique.
    exclama = s'exclamer vr., s'écrier vr.: Da, exclamă el, s-a terminat ! oui, s'exclama-t-il, c'est fini!
    exclamare = exclamation s.f.
    exclamatie = exclamation s.f.
    exclamativ = (gram.) exclamatif (-ive).
    exclude = exclure: A exclude o ipoteză exclure une hypothese.
    excludere = exclusion s.f.
    exclus = exclu(-ue): Asta e exclus c'est exclu, c'est une chose exclue.
    exclusiv = adj. exclusif (-ive): Un model exclusiv un modele exclusif. adv. exclusivement: Până la aprilie exclusiv jusqu'au premier avril exclusivement.
    exclusivism = exclusivisme s.m.
    exclusivitate = exclusivité s.f.: în exclusivitate en exclusivité.
    excursie = excursion s.f.
    excursionist = touriste s.m.f., excursionniste s.m.f.
    execrabil = exécrable.
    executa = vt. exécuter, réaliser, accomplir: A executa lucrări de restaurare exécuter des travaux de rénovation. A executa o hotărâre exécuter un arrêt. exécuter, interpréter, jouer: Orchestra a executat o simfonie L'orchestre vient d'exécuter une symphonie. exécuter: A executa un condamnat exécuter un condamné. vr. s'exécuter: Trebuia să plătească o sumă importantă, totuşi s-a executat il devait payer une somme importante, pourtant il s'est exécuté.
    executant = exécutant(-ante).
    executare = exécution s.f.: Executarea unui ordin l'exécution d'un ordre. exécution s.f., interprétation s.f.: Executarea unui concert l'exécution d'un concerto. (cu valoare de interj.) Executarea! exécution!
    executie = exécution s.f.
    executiv = exécutif(-ive).
    exemplar = exemplaire adj., s.m.
    exemplifica = exemplifier.
    exemplificare = exemplification s.f., démonstration s.f.
    exemplu = exemple s.m.: A urma exemplul cuiva suivre l'exemple de qqn. (în expr.) De exemplu par exemple. A da exemplu donner l'exemple. După exemplul а l'exemple de, а l'instar de.
    exercita = vt. exercer: A exercita o profesie exercer une profession. vr. s'exercer: Influenţă care se exercită influence qui s'exerce.
    exercitare = exercice s.m.: Exercitarea unei profesii l'exercice d'une profession.
    exercitiu = exercice s.m.: Exerciţii fizice des exercices physiques. Un exerciţiu de matematică un exercice de mathématiques. (în expr.) În exerciţiul funcţiunii dans l'exercice de ses fonctions.
    exersa = vi. s'exercer vr.: Ea exersează la pian elle s'exerce au piano. vt. exercer: A-şi exersa talentul exercer son talent.
    exhaustiv = exhaustif(-ive).
    exhibitie = exhibition s.f.
    exhuma = exhumer.
    exhumare = exhumation s.f.
    exigent = exigeant(-ante).
    exigenta = exigence s.f.
    exista = exister: Această specie de păsări nu există în Europa cette variété d'oiseaux n'existe pas en Europe. exister v. impers., avoir v. impers.: Nu există altă soluţie il n'y a pas d'autre solution.
    existent = existant(-ante).
    existenta = existence s.f.: A descoperi existenţa unui corp chimic découvrir l'existence d'un corps chimique. existence s.f., vie s.f.: Ducea o existenţă mizerabilă il menait une existence misérable.
    exmatricula = exclure, renvoyer: Consiliul profesoral a exmatriculat un elev din liceu le conseil des professeurs a exclu un éleve du lycée.
    exmatriculare = exclusion s.f., renvoi s.m.: S-a hotărât exmatricularea unui elev on a décidé l'exclusion d'un élevé.
    exorbitant = exorbitant(-ante).
    exotic = exotique.
    expansiune = expansion s.f.
    expatria = s'expatrier.
    expatriere = expatriation s.f.
    expectativa = expectative s.f.: A fi în expectativă être dans l'expectative.
    expectora = expectorer.
    expedia = expédier; envoyer: A expedia o scrisoare expédier une lettre. (a executa superficial o lucrare) expédier, bâcler.
    expeditie = expédition s.f.
    expeditionar = expéditionnaire.
    expeditiv = adj. expéditif (-ive). adv. expéditivement.
    expeditor = expéditeur (-trice).
    experienta = expérience s.f.
    experiment = expérimentation s.f.
    experimenta = expérimenter.
    experimental = adj. expérimental (-ale; m.pl. -aux). adv. expérimentalement.
    experimentare = expérimentation s.f.
    expert = expert s.m. adj. expert (-erte).
    expertiza = expertise s.f.
    expiere = expiation s.f.
    expira = vt. expirer: A expira aerul inspirat expirer l'air inspiré. vi. (despre contracte, convenţii) expirer. (a muri) expirer.
    expirare = expiration s.f.: Expirarea unui contract l'expiration d'un contrat.
    expiratie = expiration s.f., haleine s.f.
    explica = vt. expliquer. vr. s'expliquer; se justifier.
    explicabil = explicable.
    explicatie = explication s.f. (în expr.) A cere explicaţii exiger une explication. A avea o explicaţie cu cineva avoir une discussion avec qqn.
    explicit = adj. explicite. adv. explicitement.
    exploata = exploiter. (a pune în valoare) exploiter, faire valoir: A exploata o mină de cărbuni exploiter une mine de charbon.
    exploatare = exploitation s.f.: Exploatarea omului de către om l'exploitation de l'homme par l'homme. (valorificare) exploitation s.f., mise en valeur s.f.: O exploatare forestieră une exploitation forestiere.
    exploatator = exploiteur (-euse).
    exploda = exploser, faire explosion: Bombă care explodează bombe qui explose. (a izbucni) éclater, exploser: El explodă în imprecaţii il éclata en imprécations.
    explora = explorer.
    explorare = exploration s.f.
    explozibil = s.n. explosif s.m. adj. explosif (-ive).
    explozie = explosion s.f.
    exploziv = s.n. explosif s.m. adj. explosif (-ive).
    exponat = objet exposé (dans un musée, une exposition) s.m.
    exponent = représentant (-an-te): Exponent al intereselor muncitorimii représentant des intérêts des travailleurs. s.m. (mat.) exposant s.m.
    export = exportation s.f.: Export de materii prime exportation de matieres premieres.
    exporta = exporter.
    exportator = exportateur (-trice).
    expozant = exposant (-ante) s.m.f.
    expozeu = exposé s.m.
    expozitie = exposition s.f.
    expozitiv = expositif (-ive).
    expres = adj. express adj. invar.: Tren expres train express. expres adj. invar.: O scrisoare expresă une lettre expres. expres (-esse), formel (-elle): Un ordin expres un ordre expres. O interdicţie expresă une interdiction expresse. s.n. express s.m.: Expresul pleacă peste cinci minute l'express part dans cinq minutes.
    expresie = expression s.f.
    expresiv = expressif (-ive).
    exprima = (s) exprimer.
    exprimare = expression s.f.
    expropria = exproprier.
    expropriere = expropriation s.f.
    expulza = expulser.
    expune = vt. exposer, présenter, expliquer: El expuse punctul nostru de vedere il exposa notre point de vue. exposer, étaler: A expune diferite obiecte într-o vitrină exposer divers objets dans une vitrine. exposer: El îşi expune viaţa, il expose sa vie. exposer, impressionner: A expune un film fotografic la lumină exposer une pellicule а la lumiere. vr. s'exposer: A se expune la un pericol s'exposer а un danger.
    expunere = (prezentare, relatare) exposition s.f., exposé s.m., relation s.f. (aşezare la vedere) exposition s.f., étalage s.m., présentation s.f. (la acţiunea luminii) exposition s.f., impression s.f.: Expunerea unui clişeu l'exposition d'un cliché.
    extazia = s'extasier.
    extensibil = extensible.
    extensiune = extension s.f.
    extensiv = extensif (-ive).
    extenua = (s')exténuer.
    extenuant = exténuant (-ante).
    extenuare = exténuation s.f.
    exterior = s.n. extérieur s.m. (în expr.) În exterior а l'extérieur. adj. extérieur (-eure).
    exterioriza = (s') extérioriser.
    exteriorizare = extériorisation s.f.
    extermina = exterminer.
    exterminare = extermination s.f.
    extern = adj. extérieur (-eure): Politică externă politique extérieure. (în expr.) Ministerul de Externe le Ministere des Affaires étrangeres. (despre medicamente) externe: Pentru uz extern pour usage externe. s.m.f. (elev care locuieşte în afara şcolii) externe s.m.f. (extern de spital) externe s.m.f.
    extinde = (s')étendre.
    extindere = extension s.f.
    extirpa = extirper.
    extract = extrait s.m.: Extract de materii colorante extrait de matieres colorantes.
    extractie = extraction s.f.: Extracţia unui dinte l'extraction d'une dent.
    extractiv = extractif (-ive).
    extrada = extrader.
    extradare = extradition s.f.
    extrage = extraire: A extrage cărbune extraire de la houille. (în expr.) A extrage rădăcina pătrată extraire la racine carrée.
    extragere = extraction s.f.
    extraordinar = adj. extraordinaire. adv. extraordinairement.
    extras = extrait s.m.: Extrase dintr-un discurs des extraits d'un discours. (articol scos dintr-o revistă şi publicat aparte) tiré а part s.m.
    extrascolar = parascolaire: Activităţi extraşcolare activités parascolaires.
    extravagant = extravagant (-ante).
    extravaganta = extravagance s.f.
    extrem = adj. extrême: Urgenţă extremă extrême urgence. adv. extrêmement: Această carte e extrem de interesantă ce livre est extrêmement intéressant.
    extrema = extrême s.m.: A trece de la o extremă la alta passer d'un extrême а l'autre.
    extremitate = extrémité s.f.
    exuberant = exubérant (-ante).
    exuberanta = exubérance s.f.
    exulta = exulter.
    ezitant = hésitant (-ante).
    ezitare = hésitation s.f.
    fabrica = produire: Noi fabricăm astăzi tot felul de motoare nous produisons aujourd'hui toutes sortes de moteurs. faire, fabriquer: În acest atelier se fabrică nasturi dans cet atelier on fait des boutons. (fam., a scorni, a născoci) fabriquer.
    fabrica = (de mari dimensiuni) usine s.f.: El lucrează într-o fabrică de camioane il travaille dans une usine de camions. (de mici dimensiuni) fabrique s.f.: Această fabrică grupează câteva ateliere cette fabrique groupe quelques ateliers.
    fabricant = fabricant s.m.
    fabricatie = fabrication s.f.: Defect de fabricaţie défaut de fabrication.
    fabula = fable s.f.
    fabulist = fabuliste s.m.
    fabulos = fabuleux (-euse).
    facere = création s.f., genese s.f.: Facerea lumii la création du monde. (naştere) accouchement s.m., couches s.f.pl.
    fachir = fakir s.m.
    facial = facial (-ale; m.pl. -als).
    facilita = faciliter.
    facilitate = facilité s.f.
    faclie = flambeau s.m., torche s.f.; grand cierge s.m.
    facsimil = facsimilé (pl. fac-similés) s.m.
    factiune = faction s.f., ligue conspiratrice s.f.
    factor = facteur s.m.: Factorii producţiei les facteurs de la production. (poştal) facteur s.m. (mat.) facteur s.m.
    factura = (structură) facture s.f.: Factura unui sonet la facture d'un sonnet. (act comercial) facture s.f.
    factura = facturer.
    facultate = faculté s.f.: Raţionamentul este o facultate a spiritului le raisonnement est une faculté de l'esprit. faculté s.f.: Facultatea de limbi romanice la faculté de langues romanes.
    facultativ = facultatif (-ive).
    fagadui = promettre.
    fagaduiala = promesse s.f.
    fagure = rayon s.m.: Fagurii unui stup les rayons d'une ruche.
    faianta = faïence s.f.
    faimos = fameux (-euse), renommé (-ée).
    fainoase = pâtes s.f.pl.
    fainos = farineux (-euse). (despre fructe) blet (blette). (în expr.) Paste făinoase pâtes (alimentaires).
    faleza = falaise s.f.
    fâlfâi = (despre păsări) battre des ailes. (despre o pânză, un steag) flotter.
    fâlfâit = battement d'ailes s.m.
    faliment = faillite s.f.: A da faliment faire faillite. (fig.) échec s.m.
    falimentar = qui est voué а la faillite, а l'échec.
    falnic = (despre lucruri) majestueux (euse), magnifique, superbe. (despre oameni) orgueilleux (-euse), fier (-iere). adv. majestueusement, fierement.
    falsifica = falsifier: A falsifica laptele falsifier le lait. contrefaire: A falsifica o semnătură contrefaire une signature. déformer: A falsifica o ştire déformer une nouvelle. fausser; déformer: Aceste lecturi ţi-au falsificat gândirea ces lectures ont faussé ton jugement.
    falsificator = falsificateur (-trice). (în expr.) Falsificator de bani faux-monnayeur s.m.
    falsitate = fausseté s.f., hypocrisie s.f.
    familial = familial (-ale; m. pl. -aux).
    familiar = familier (-iere).
    familiarism = familiarité s.f.
    familie = famille s.f.
    fanatic = fanatique adj., s.m.f. adv. fanatiquement.
    fanatism = fanatisme s.m.
    fandoseala = minauderie s.f., simagrées s.f.pl.
    fandosi = minauder vi., faire des simagrées.
    fâneata = pâturage s.m.
    fâneata = pâturage s.m.
    fanfaron = fanfaron (-onne) s.m.f., hâbleur (-euse) s.m.f.
    fanfaronada = fanfaronnade s.f., hâblerie s.f.
    fanion = fanion s.m.
    fântâna = (puţ) puits s.m. fontaine s.f.
    fantastic = fantastique.
    fantezie = fantaisie s.f.
    fantezist = fantaisiste.
    fantoma = fantôme s.m.
    faptas = délinquant (-ante) s.m.f., coupable s.m.f.
    faptura = (fiinţă, vietate) être vivant s.m., créature s.f.
    faradelege = forfait s.m., crime s.m.
    farâma = mettre en pieces, briser en mille morceaux. (fig.) écraser, détruire.
    farâma = débris s.m. (în expr.) A se face (mici) fărâme se briser en mille morceaux, voler en éclats.
    farâmicios = friable.
    farâmita = (s') émietter.
    farâmitare = émiettement s.m.
    farfurie = assiette s.f.: Farfurie adâncă assiette creuse (а soupe). Farfurie întinsă assiette plate. (conţinutul unei farfurii) assiettée s.f: A mâncat două farfurii de supă il a mangé deux assiettées de soupe.
    farfurioara = assiette а dessert s.f. soucoupe s.f: Farfurioara unei ceşti de cafea la soucoupe d'une tasse de café.
    farmaceutic = pharmaceutique.
    farmacie = pharmacie s.f.
    farmacist = pharmacien (-ien-ne).
    farmec = charme s.m.: Această tânără are mult farmec cette jeune fille a beaucoup de charme. (vrajă, vrăjitorie) sorcellerie s.f., ensorcellement s.m. (în expr.) Ca prin farmec comme par enchantement.
    farsor = farceur (-euse).
    fâsâiala = chuintement s.m.
    fâsâit = (de mătăsuri) froufrou s.m. (de frunze.) bruissement s.m.
    fascicul = faisceau (pl. -eaux) s.m.
    fascicula = fascicule s.m.
    fascina = fasciner.
    fascinant = fascinant (-ante).
    fascinatie = fascination s.f.
    fascism = fascisme [fa∫ism, fasism] s.m.
    fascist = fasciste [fa∫ist, fasist] s.m.f., adj.
    fasole = haricots s.m.pl.: Fasole verde haricots verts. Fasole uscată haricots blancs.
    fasona = façonner.
    fâstâci = se décontenancer, être déconcerté v. pasiv.
    fasung = douille s.f.
    fatada = façade s.f.
    fâtâiala = trémoussement s.m.; va-et-vient s.m. invar.
    fatalism = fatalisme s.m.
    fatalist = fataliste s.m.f., adj.
    fatalitate = fatalité s.f.
    fatarnic = hypocrite adj., s.m.f.
    fatarnicie = hypocrisie s.f.
    fateta = facette s.f.
    faurire = édification s.f., création s.f., réalisation s.f.
    fauritor = créateur (-trice); fondateur (-trice).
    favoare = faveur s.f.
    favorabil = favorable.
    favorit = favoris s.m.pl.: Acest actor poartă favoriţi cet acteur porte des favoris. adj., s.m.f. favori (-ite).
    favoritism = favoritisme s.m.
    favoriza = favoriser.
    febril = adj. (med.) fébrile: Stare febrilă état fébrile. (fig.) fébrile, fiévreux (-euse): Activitate febrilă activité fébrile. adv. fébrilement, fiévreusement.
    februarie = février s.m.
    fecioara = vierge s.f.
    fecior = (fiu, băiat) fils s.m. (flăcău) gars s.m. (valet în casele boiereşti) valet s.m.
    feciorelnic = pur (pure),chaste, pudique.
    fecund = fécond (-onde).
    fecunda = féconder.
    fecundare = fécondation s.f.
    fecunditate = fécondité s.f.
    federal = fédéral (-ale; m. pl. -aux).
    federatie = fédération s.f.
    federativ = fédératif (-ive).
    feeric = féerique.
    feerie = féerie s.f.
    felicita = vt. féliciter: Vă felicit pentru succesul vostru je vous félicite de votre succes. (a face urări) adresser (envoyer, présenter) des voeux: A felicita pe cineva de Anul Nou adresser des voeux а qqn. pour la Nouvelle Année. vr. se féliciter.
    felicitare = félicitation s.f. (urare) voeux s.m.pl.
    felinar = (de stradă) réverbere s.m. (portativ) lanterne s.f., falot s.m. (de locomotivă) fanal (pl. -aux) s.m.
    femeie = femme s.f.
    femela = femelle s.f.
    feminin = féminin (-ine).
    feminitate = féminité s.f.
    fenomen = phénomene s.m.
    fenomenal = phénoménal(-ale; m.pl. -aux).
    ferastrau = scie s.f. (în expr.) A tăia cu ferăstrăul scier.
    ferchezui = (se) bichonner.
    fereastra = fenêtre s.f.
    fereca = plaquer: A fereca în aur plaquer d'or. (a pune în fiare) mettre aux fers. (a zăvorî) verouiller.
    ferestruica = petite fenêtre s.f. (la pod) lucarne s.f. (la pivniţă) soupirail (pl. -aux) [supiraj] s.m.
    ferfenita = (în expr.) A face ferfeniţă mettre en lambeaux.
    feribot = ferry-boat [feribot] (pl. ferry-boats) s.m.
    fericire = bonheur s.m.
    fericit = heureux(-euse).
    fermeca = (a încânta) charmer, enchanter, ravir. (a vrăji) ensorceler.
    fermecator = (încântător) charmant (-ante), ravissant (-ante). (care vrăjeşte) ensorcelant (-ante).
    ferment = ferment s.m.
    fermenta = fermenter.
    fermentare = fermentation s.f.
    fermentatie = fermentation s.f.
    fermier = fermier (-iere).
    fermitate = fermeté s.f.
    fermoar = (la rochii, bluze, genţi) fermetureéclair s.f. (la coliere, poşete) fermoir s.m.
    feroce = féroce.
    ferocitate = férocité s.f.
    feroviar = adj. ferroviaire. s.m.f. cheminot s.m.
    fertil = fertile.
    fertilitate = fertilité s.f.
    fertiliza = fertiliser.
    feruginos = ferrugineux(-euse).
    fervent = fervent (-ente).
    fervoare = ferveur s.f.
    festila = l. (fitil) meche s.f. (lumânare) cierge s.m.
    festin = festin s.m.
    festiv = solennel (-elle): Şedinţă festivă séance solennelle. cérémonieux (-ieuse): Într-un cadru festiv dans un cadre cérémonieux.
    festivitate = festivité s.f.
    feston = feston s.m.
    fetiscana = midinette s.f.
    fetisism = fétichisme s.m.
    fetita = fillette s.f.
    feudal = féodal (-ale; m.pl. -aux) adj., s.m.f.
    feudalism = féodalité s.f., féodalisme s.m.
    fibros = fibreux (-euse).
    fictiune = fiction s.f.
    fictiv = fictif (-ive).
    fidelitate = fidélité s.f.
    fiecare = pron. nehot. chacun (-une): Fiecare dintre noi chacun de nous. adj. nehot. chaque: Fiecare carte chaque livre.
    fierar = forgeron s.m.
    fierarie = (atelierul fierarului) forge s.f. (magazin) quincaillerie s.f.
    fierbe = vi. bouillir: Apa fierbe la de grade l'eau bout а degrés. cuire: Macaroanele trebuie să fiarbă în apă multă les pâtes doivent cuire dans beaucoup d'eau. fer-menter: Mustul începe să fiarbă le moût de raisin commence а fer-menter. (în expr.) A fierbe de mânie bouillonner de colere. A fierbe în clocot cuire а gros bouillons. Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala mêle-toi de ce qui te regarde. vt. cuire: A fierbe legume cuire des légumes. faire bouillir: A fierbe o seringă faire bouillir une seringue.
    fierbere = ébullition s.f.: Punct de fierbere point d'ébullition. (fig.) ébullition s.f.: Tot cartierul era în fierbere tout le quartier était en ébullition.
    fierbinte = adj. bouillant (-ante): O cafea fierbinte un café bouillant. brûlant (-ante): Soba e fierbinte le poêle est brûlant. (fig.) ardent (-ente), vif (-ive): O dorinţă fierbinte un désir ardent. adv. passionnément, chaleureusement.
    fiertura = bouillie s.f.
    figura = figurer.
    figura = figure s.f. (în expr.) A-i face cuiva figura jouer un mauvais tour а qqn.
    figurant = figurant (-ante).
    figurat = figuré (-ée).
    figurina = figurine s.f.
    fiindca = conj. (pentru că) parce que. (de vreme ce) puisque.
    fiinta = être s.m.: Fiinţele şi lucrurile les êtres et les choses. personne s.f., être s.m.: E o fiinţă bizară c'est une personne bizarre. (în expr.) A lua fiinţă être fondé, être créé.
    filament = filament s.m.
    filantrop = philanthrope s.m.f.
    filantropie = philanthropie s.f.
    filarmonica = philharmonique. s.f. orchestre philharmonique s.m., philharmonie s.f.
    filatelic = philatélique.
    filatelie = philatélie s.f.
    filatelist = philatéliste s.m.f.
    filator = fileur (-euse).
    filatura = filature s.f.
    fildes = ivoire s.m.
    filial = filial (-ale; m.pl. -aux).
    filiala = filiale s.f.
    filiatie = filiation s.f.
    filiera = filiere s.f.: A trece prin toată filiera passer par toute la filiere.
    filigran = filigrane s.m.
    filmare = tournage (d'un film).
    filolog = philologue s.m.
    filologic = philologique.
    filologie = philologie s.f.
    filozof = philosophe s.m.
    filozofic = philosophique.
    filozofie = philosophie s.f.
    filtra = filtrer.
    filtrant = filtrant (-ante).
    filtrare = filtrage s.m.
    filtru = filtre s.m.: Hârtie de filtru papier-filtre. Filtru de ulei filtre а huile.
    finalist = (sport) finaliste s.m.f.
    finalitate = finalité s.f.
    financiar = adj. financier(-iere): Legislaţie financiară législation financiere. s.m. financier s.m., banquier s.m.
    finanta = financer.
    finantare = financement s.m.
    finante = pl. finances s.f.pl.
    finete = finesse s.f.: Fineţea unei broderii la finesse d'une broderie. subtilité s.f.: Fineţea gândirii la subtilité du jugement.
    finisa = effectuer le finissage: A finisa un imobil effectuer le finissage d'un immeuble.
    finisaj = finissage s.m.; finition s.f.
    finlandez = adj. finlandais (-aise); finnois (-oise). s.m.f. Finlandais(aise).
    fioros = épouvantable, effrayant (-ante).
    firesc = adj. naturel(-elle): Un gest simplu şi firesc un geste simple et naturel. normal (-ale; m.pl. -aux): E un lucru firesc c'est une chose normale. s.n. naturel s.m.
    fireste = naturellement; bien sûr.
    firida = niche s.f.
    firimitura = miette s.f.
    firmament = firmament s.m.
    fiscal = fiscal(-ale; m.pl. -aux).
    fisier = fichier s.m.
    fistic = (bot.) pistache s.f.
    fistichiu = extravagant(-ante), bizarre.
    fisura = (se) fissurer.
    fisura = fissure s.f.
    fixare = fixation s.f.
    fixativ = fixatif s.m.
    fixitate = fixité s.f.
    fizica = physique s.f.
    fizician = physicien(-ienne).
    fizionomie = physionomie s.f.
    flacara = flamme s.f.
    flacau = (tânăr neînsurat) garçon s.m., célibataire s.m. (fecior) gars s.m.
    flacon = flacon s.m.
    flagel = fléau s.m.
    flagrant = flagrant (-ante).
    flamând = affamé (-ée).
    flamânzi = être affamé v. pasiv.
    flamba = flamber.
    flamura = drapeau (pl. -x) s.m., banniere s.f.
    flanela = (de corp) flanelle s.f. (pulover) pull-over (pl. pull-overs) s.m., chandail [∫ÿdaj] s.m.
    flasneta = orgue de Barbarie s.m.
    flautist = flûtiste s.m.f.
    flecar = bavard (-arde), babillard (-arde).
    flecareala = bavardage s.m., babillage s.m.
    flecari = bavarder, babiller.
    flegma = (med.) flegme s.m.
    flegmatic = flegmatique.
    fleica = flanchet s.m.: Fleică la grătar un flanchet sur le gril.
    flexibil = flexible, élastique, souple. (gram.) flexionnel (-elle).
    flexibilitate = flexibilité s.f., élasticité s.f., souplesse s.f.
    flexiune = (gram.) flexion s.f.
    flinta = mousquet s.m.
    flirta = flirter [floerte].
    floare = fleur s.f. (în compuse) Floarea-soarelui tournesol s.m.. Floare-de-colţ immortelle des neiges s.f., edelweiss s.m. invar. (în expr.) În floarea vârstei а la fleur de l'âge. E floare la ureche c'est un rien du tout. De-florile-mărului pour des prunes.
    florar = fleuriste s.m.
    florareasa = fleuriste s.f.
    florarie = (prăvălie) boutique du fleuriste s.f. (loc în care se cultivă flori) parterre s.m., serre s.f.
    floreta = (sport) fleuret s.m.
    floricica = fleurette s.f. (la pl. boabe de porumb prăjite) pop-corn s.m. sg.
    flotant = flottant (-ante).
    flotila = flotille s.f.
    fluctua = être fluctuant, fluctuer.
    fluctuatie = fluctuation s.f.
    fluier = (ciobănesc) flûte de berger s.f. (de arbitru, de miliţian etc.) sifflet s.m. (la picior) tibia s.m.
    fluiera = siffler: Arbitrul a fluierat sfârşitul reprizei l'arbitre a sifflé la fin du mi-temps. (a fluiera uşor printre buze) siffloter: El fluiera uşor un vechi cântec il sifflotait une vieille chanson.
    fluierat = sifflement s.m.
    fluorescent = fluorescent (-ente).
    fluorescenta = fluorescence s.f.
    flusturatic = volage, frivole.
    flutura = vi. flotter, ondoyer: Stea-gurile fluturau în bătaia vântului les drapeaux flottaient au gré du vent. vt. agiter: A flutura o batistă agiter un mouchoir.
    fluture = papillon s.m. (paietă) paillette s.f.
    fluvial = fluvial (-ale; m.pl. -aux).
    fluviu = fleuve s.m.
    foaier = foyer s.m.
    foamete = famine s.f., disette s.f.
    foarfece = ciseaux s.m.pl.
    foarte = tres, fort: E foarte inteligent il est tres intelligent. (înaintea unui substantiv) tres: Îi era foarte foame il avait tres faim.
    fochist = chauffeur s.m.
    fofila = se faufiler.
    foiala = fourmillement s.m., grouillement s.m. agitation s.f., va-et-vient s.m.
    foileton = feuilleton s.m.
    foisor = (la o casă de locuit) lanterne s.f. (la un edificiu public) campanile s.m. (pavilion) pavillon s.m. (în expr.) Foişor de foc beffroi s.m.
    folclor = folklore s.m.
    folcloric = folklorique.
    folclorist = folkloriste s.m.f.
    folosi = employer, utiliser: A folosi o unealtă employer un outil. user vi.: A folosi o stratagemă user d'un stratageme. vi. servir: Asta nu foloseşte la nimic cela ne sert а rien. vr. se servir, faire usage (urmate de prep. de): Mă folosesc deseori de acest dicţionar je me sers tres souvent de ce dictionnaire. tirer parti: A se folosi de o împrejurare tirer parti d'une circonstance. profiter vi.: Mă folosesc de această ocazie je profite de cette occasion.
    folosinta = usage s.m., jouissance s.f.
    folosire = emploi s.m., usage s.m., utilisation s.f.
    folositor = utile.
    fondanta = f. (în expr.) Bomboane fondante des bonbons fondants.
    fondator = fondateur (-trice).
    fonetic = phonétique.
    fonetica = phonétique s.f.
    fonetician = phonéticien (-ienne).
    forestier = forestier (-iere).
    forfeca = (a critica, cu intenţii ostile) déchirer, déchiqueter mettre en pieces: A forfeca o operă literară déchiqueter une oeuvre littéraire.
    forfota = va-et-vient s. m.; fourmillement s.m., grouillement s.m.: Ce forfotă ! quel va-et-vient! adv. (în expr.) A umbla forfota s'affairer inutilement, aller de-ci, de-lа.
    forfoti = (a umbla fără rost) aller de-ci de-lа, s'affairer. (a mişuna) fourmiller, grouiller.
    forjare = forgeage s.m.
    forjat = forgé (-ée): Fier forjat du fer forgé.
    formal = adj. formel (-elle), artificiel (-ielle): Politeţe formală politesse formelle. formel (-elle), catégorique: Un ordin formal un ordre formel. adv. formellement, apparemment: Formal, acest raţionament pare corect formellement, ce raisonnement paraît juste. formellement, catégoriquement: A interzice formal interdire formellement.
    formalism = formalisme s.m.
    formalist = formaliste.
    formalitate = formalité s.f.
    formaliza = se formaliser.
    formare = formation s.f.
    formatie = formation s.f.
    formidabil = formidable.
    formula = formule s.f.
    formula = formuler.
    formula = formuler.
    formular = formulaire s.m.
    formulare = formulation s.f.
    fortare = forcement s.m.
    fortareata = forteresse s.f.
    fortifiant = fortifiant (-ante) adj., s.m.
    fortifica = fortifier.
    fortificare = fortification s.f.
    fortificatie = fortification s.f.
    fortuit = fortuit (-uite).
    fosforescent = phosphorescent (-ente).
    fosforescenta = phosphorescence s.f.
    fosila = fossile s.m.
    fosnet = (de frunze) bruissement s.m., frémissement s.m. (de mătase) froufrou s.m. (de ape) murmure s.m. (de hârtie) froisse-ment s.m.
    fotbal = football [futbol] s.m.
    fotbalist = footballeur [futboloer] s.m.
    fotocopie = photocopie s.f.
    fotoelectric = photoélectrique.
    fotogenic = photogénique.
    fotograf = photographe s.m.
    fotografia = photographier.
    fotografic = photographique: Aparat fotografic appareil photographique, appareil photo.
    fotografie = photographie s.f., photo s.f.
    fotoliu = (obişnuit) fauteuil s.m. (larg şi profund) bergere s.f.
    fotomontaj = photomontage s.m.
    fotoreporter = reporter photographique s.m.
    foxtrot = fox-trot (pl. fox- trots) s.m.
    fractie = (mat.) fraction s.f.
    fractiona = fractionner; sectionner.
    fractionar = (mat.) fractionnaire: Număr fracţionar nombre fractionnaire.
    fractionare = fractionnement s.m.
    fractiune = fraction s.f: Într-o fracţiune de secundă pendant une fraction de seconde. fraction s.f., partie s.f., part s.f.
    fractura = (se) fracturer vt., vr.: Şi-a fracturat piciorul il s'est fracturé la jambe.
    fractura = fracture s.f.
    fraged = (despre legume, carne) tendre. (despre fiinţe) frêle, délicat (-ate). (despre obraji, pielea mâinilor) fin (-ine), velouté (-ée). (în expr.) Vârstă fragedă âge tendre.
    fragezi = vr. (despre carne, aluat) devenir tendre, s'attendrir. vt. rendre tendre, attendrir.
    fragezime = (despre carne) tendreté s.f.: Frăgezimea cărnii la tendreté de la viande. (gingăşie, fineţe) délicatesse s.f., finesse s.f.
    fragil = fragile; friable.
    fragilitate = fragilité s.f., friabilité s.f.
    fragment = fragment s.m.
    fragmenta = fragmenter, diviser; morceler.
    fragmentar = adj. fragmentaire, partiel (-ielle). adv. fragmentairement, partiellement.
    fragmentare = fragmentation s.f., division s.f.; morcellement s.m.
    fraier = (fam.) poire s.f., gogo s.m.
    framânta = vt. pétrir: A frământa aluatul pétrir la pâte. (fig.) tourmenter, être tourmenté, torturer: Îl frământă grijile il est tourmenté par des soucis. vr. se tourmenter, se faire des soucis: Nu vă frământaţi pentru atâta lucru ne vous tourmentez pas pour si peu.
    framântare = pétrissage s.m.: Frământarea aluatului le pétrissage de la pâte. (nelinişte, zbucium) tourment s.m., inquiétude s.f. (în expr.) Framântări sociale troubles (sociaux).
    frânar = gardefrein s.m. invar.
    franca = affranchir: A franca o scrisoare affranchir une lettre.
    francare = affranchissement s.m.: Francarea unei scrisori l'affranchissement d'une lettre.
    francez = adj. français (-aise). s.m.f. (cu maj.).
    franchete = franchise s.f.
    frânge = vt. rompre: Şi-a frânt bastonul il a rompu sa canne. casser, fracturer: Şi-a frânt piciorul il s'est cassé la jambe. (fig.) briser: A frânge inima cuiva briser le coeur а qqn. (în expr.) A-şi frânge mâinile se tordre les mains. vr. se rompre, se briser.
    frânghie = corde s.f.: Frânghie de rufe corde а linge.
    franjuri = franges s.f.pl.
    frântura = fragment s.m., morceau (pl. -x) s.m., bout s.m.
    frantuzesc = français (-aise).
    frantuzeste = (în felul francezilor) а la française. (în expr.) A vorbi franţuzeşte parler (le) français.
    frantuzism = gallicisme s.m.
    frantuzoaica = Française s.f.
    franzela = pain blanc s.m., baguette s.f., flûte s.f.
    franzelarie = boulangerie oщ l'on vend du pain blanc.
    franzeluta = petit pain s.m.
    frapant = frappant (-ante).
    frasin = frêne s.m.
    fratern = fraternel (-elle).
    fraternitate = fraternité s.f.
    fraterniza = fraterniser.
    fratesc = fraternel (-elle).
    frateste = fraternellement.
    fratior = petit frere s.m., frérot s.m. (fam.).
    frauda = fraude s.f.
    fraudulos = adj. frauduleux (-euse). adv. frauduleusement.
    freamat = frémissement s.m., bruissement s.m.: Freamătul pădurii le frémissement de la forêt. murmure s.m.: Freamăt de voci murmure de voix. (fig.) frisson s.m.: Un freamăt de fericire un frisson de bonheur.
    frecare = frottement s.m.
    frecvent = fréquent (-ente).
    frecventa = fréquence s.f.: Frecvenţa unui cuvânt la fréquence d'un mot. (participare la cursuri) présence aux cours s.f.
    frecventa = fréquenter.
    frecventare = fréquentation s.f.
    fredona = fredonner.
    fremata = frémir: Frunzele freamătă les feuilles des arbres fré-missent. (fig.) frémir, frissonner: El fremăta de fericire il frémissait de bonheur.
    frenetic = adj. frénétique. adv. frénétiquement.
    frenezie = frénésie s.f.
    fresca = fresque s.f.
    fricos = peureux(-euse) adj., s.m.f., craintif (-ive) adj.
    frictiona = (med.) frictionner.
    frictiune = (med.) friction s.f. (dezacord, neînţelegere) friction s.f., divergence s.f.
    friganea = (culin.) pain perdu s.m.
    frigare = broche s.f.
    frigaruie = (culin.) brochette s.f.
    frigid = frigide.
    frigider = réfrigérateur s.m., frigidaire s.m.
    friguros = (despre oameni) frileux (-euse). (despre locuinţe, vreme) froid (-oide).
    friptura = rôti s.m. (la grătar) grillade s.f.
    frisca = creme fouettée s.f., creme Chantilly s.f.
    frivol = frivole.
    frivolitate = frivolité s.f.
    frizer = coiffeur pour hommes s.m.
    frizerie = salon de coiffure pour hommes s.m.
    frontal = frontal (-ale; m.pl. -aux).
    frontiera = frontiere s.f.
    frontispiciu = frontispice s.m.
    fronton = fronton s.m.
    fructiera = coupe de fruits s.f.
    fructifer = fruitier (-iere): Arbori fructiferi des arbres fruitiers.
    fructifica = (despre sume de bani) fructifier, rapporter.
    fructificare = production de bénéfices s.f.
    fructuos = fructueux (-euse), rentable.
    frugal = frugal (-ale; m.pl.-aux).
    frumos = adj. beau (bel înaintea unui substantiv care începe cu o vocală sau cu h mut; belle; m.pl. beaux): Un poem frumos un beau poeme. Un copil frumos un bel enfant. Un bărbat frumos un bel homme. joli (-ie); gracieux (-euse), mignon (-onne): Ea are trăsături frumoase elle a de jolis traits. (în expr.) E vreme frumoasă il fait beau (temps). Artele frumoase les beaux-arts. adv. joliment: E frumos îmbrăcată elle est joliment habillée. bien: Ea cântă frumos elle chante bien. (în expr.) Nu-i frumos ce faci ce n'est pas convenable ce que tu fais. Stai frumos! tiens-toi bien ! s.n. (cu art.) le beau s.m.: Cultul frumosului le culte du beau.
    frumusel = adj. gentil (-ille), mignon (-onne). adv. gentiment.
    frumusete = beauté s.f.
    fruntas = brigadier s.m., caporal. adj. d'élite: Muncitor fruntaş ouvrier d'élite.
    frunte = front s.m. (în expr.) De frunte d'élite. În fruntea а la tête de.
    frunza = feuille s.f. (în expr.) A tăia frunză la câini se tourner les pouces.
    frunzari = feuilleter.
    frunzis = feuillage s.m.
    ftizic = (med.) phtysique.
    ftizie = (med.) phtysie s.f.
    fuduli = (a se împăuna) se pavaner. (a se făli) faire parade (cu prep. de).
    fugari = (se) pourchasser.
    fugitiv = adj. (de scurtă durată) fugitif (-ive), fugace. (sumar, superficial) sommaire, superficiel (-ielle). adv. sommairement, superficiellement.
    fulger = éclair s.m.
    fulgera = faire des éclairs v. impers.: Fulgeră il fait des éclairs. (în expr.) A fulgera pe cineva cu privirea foudroyer qqn. du regard.
    fulgerator = foudroyant (-ante).
    fulgui = neiger а flocons rares.
    fulguiala = neige qui tombe а flocons rares.
    fumator = fumeur (-euse).
    fumega = (a scoate fum) fumer: Lampa fumegă la lampe fume.
    fumoar = fumoir s.m.
    fumuriu = gris (-ise) foncé.
    funciar = foncier (-iere).
    functie = fonction s.f.
    functiona = fonctionner.
    functional = fonctionnel (-elle).
    functionar = fonctionnaire s.m.f., employé (-ée).
    functionaras = rond-de-cuir (pl. ronds-de-cuir) s.m., gratte-papier s.m. invar.
    functionare = fonctionnement s. m.
    fundal = (în artele plastice) fond s.m., arriere-plan (pl. arriere-plans) s.m. (la teatru) toile de fond s.f.
    fundament = (fundaţie) fondations s.f. pl. (bază, temei) fondement s.m.
    fundamenta = vt. jeter les fondements, étayer. vr. se fonder, se baser (cu prep. sur), s'étayer.
    fundas = (sport) arriere s.m.
    fundatie = (temelie) fondations s.f. pl. (asezământ) fondation s.f.
    fundatura = cul-de-sac (pl. culs-de-sac) s.m.
    funebru = funebre.
    funeralii = pl. funérailles s.f. pl.
    funerar = funéraire.
    funest = funeste.
    funicular = funiculaire s.m.
    funingine = suie s.f.
    furajer = fourrager (-ere).
    furculita = fourchette s.f.
    furgon = fourgon s.m.
    furios = (despre oameni) furieux (-ieuse), enragé (-ée). (despre elemente ale naturii) violent (-ente), déchaîné (-ée).
    furisa = (se) glisser, (s')introduire furtivement.
    furnal = hautfourneau (pl. eaux) s.m.
    furnica = fourmi s.f.
    furnica = vi. fourmiller, grouiller: Strada furnică de lume la rue four-mille de gens. vt. avoir des fourmillements, fourmiller: Mă furnică în spate j'ai des fourmil-lements dans le dos.
    furnicar = fourmiliere s.f.
    furnicatura = fourmillement s.m., picotement s.m.
    furnitura = fourniture s.f.
    furniza = fournir.
    furnizor = fournisseur(-euse).
    furori = pl. (în expr.) A face furori provoquer l'admiration.
    fursecuri = pl. petit fours s.m. pl.
    furtun = tuyau (pl. -x) s.m.
    furtuna = orage s.m.,tempête s.f.
    furtunos = orageux (-euse).
    fuziona = fusionner.
    fuziune = fusion s.f.
    gabardina = gabardine s.f.
    gabarit = gabarit s.m.
    gâdila = (se) chatouiller.
    gâdilatura = chatouillement s.m.
    gâdilicios = chatouilleux (-euse).
    gâfâiala = haletement s.m., essoufflement s.m.
    gagauta = nigaud s.m., benêt s.m.
    galagie = tapage s.m., vacarme s.m., boucan (fam.) s.m.
    galagios = bruyant (-ante), tapageur (-euse).
    galant = (plăcut, curtenitor) galant (-ante), courtois (-oise). (generos) généreux (-euse).
    galantar = devanture s.f., vitrine s.f.
    galanterie = (curtoazie) galanterie s.f., courtoisie s.f. (în expr.) Raion (magazin) de galanterie rayon (magasin) de bonneterie.
    galaxie = galaxie s.f.
    galben = adj. jaune: O rochie galbenă une robe jaune. (în expr.) Galben ca ceara livide. s.m. (monedă veche) piece d'or s.f.
    galbenus = jaune d'oeuf s.m.
    galbinare = (med.) jaunisse s.f., ictere s.m.
    galbui = jaunâtre.
    gâlceava = dispute s.f., querelle s.f., altercation s.f.
    gâlcevitor = querelleur (-euse), hargneux (-euse).
    galeata = seau s.m.: O găleată de apă un seau d'eau. (în expr.) Plouă cu găleata il pleut а verse.
    galera = galere s.f.
    galerie = (în mină) galerie s.f. (într-o clădire) galerie s.f., corri-dor s.m., couloir s.m. (de artă) galerie s.f., collection s.f. (la teatru) balcon s.m., (fam.) poulailler s.m., paradis s.m. (bară de atârnat perdele) tringle s.f. (în expr.) A face galerie acclamer bruyamment.
    gâlgâi = glouglouter, gargouiller.
    gâlgâit = glouglou s.m., gargouillement s.m.
    galicism = gallicisme s.m.
    galigan = escogriffe s.m., échalas s.m.
    galopa = galoper.
    galusca = (culin.) boulette s.f.
    galvanic = galvanique: Element galvanic élément galvanique.
    galvaniza = galvaniser.
    galvanizare = galvanisation s.f.
    gamalie = tête d'épingle s.f.
    gamela = gamelle s.f.
    gândac = (în compuse) Gândac-de-bucătarie cafard s.m.
    gândire = pensée s.f.: Gândirea acestui filozof la pensée de ce philosophe. (meditare, reflexie) méditation s.f., réflexion s.f. (visare) rêverie s.f.
    gânditor = adj. pensif (-ive); rêveur (-euse). s.m.f. penseur s.m.
    gânganie = insecte s.m.
    gângav = begue.
    gângaveala = bégaiement s.m.
    gângavi = bégayer.
    ganglion = ganglion s.m.
    ganglionar = (med.) ganglionnaire.
    gangster = gangster s.m.
    gânguri = (despre copii) balbutier [balbysje]. (despre porumbei, turturele) roucouler.
    gângurit = (de copii) balbutiement [balbysimÿ] s.m. (despre porumbei, turturele) roucoulement s.m.
    gaoace = (de ou) coque s.f., coquille s.f. (de nucă) coquille s.f.
    garafa = carafe s.f.
    garanta = garantir.
    garantat = adj. garanti(-ie). adv. (fam.) sûr et certain.
    garantie = garantie s.f: A vinde un obiect cu garanţie vendre un objet avec garantie. (în expr.) A lua pe cineva pe garanţie se porter garant de qqn.; Pe garanţia mea je m'en porte garant.
    gârbovi = se voûter, se courber.
    garderob = armoire s.f., garderobe (pl. garderobes) s.f.
    garderoba = (în teatre, restaurante) vestiaire s.m. garde-robe (pl. garde-robes) s.f.: A-şi reînnoi garderoba renouveler sa garde-robe.
    garderobier = f. préposé (-ée) au vestiaire.
    gardian = gardien (-ienne).
    gargara = gargarisme s.m.
    gargarita = charançon s.m.
    gargaun = frelon s.m. (în expr.) A avea gărgăuni (în cap) avoir des lubies.
    garnisi = garnir, orner.
    garnita = bidon s.m.
    garnitura = (la friptură) garniture s.f. (la un mecanism) joint s.m.: Garnitură de robinet joint de robinet. (de tren) rame s.f. (lucruri formând un sortiment complet) garniture s.f.: O garnitură de pat une garniture de lit. (în expr.) Cu garnitură garni: O friptură cu garnitură un rôti garni.
    garnizoana = garnison s.f.
    garoafa = oeillet s.m.
    garsoniera = studio s.m., garçonniere s.f.
    gâscan = jars s.m.
    gastric = gastrique.
    gastrita = gastrite s.f.
    gateala = (podoabă) parure s.f.
    gâtlej = gosier s.m.
    gâtuire = étranglement s.m. (fig.) entrave s.f. (în expr.) Gâtuire a circulaţiei rutiere embouteillage.
    gaunos = adj. (despre copaci) creux(-euse). (despre măsele) carié (-ée).
    gazdui = héberger, loger (qqn).
    gazduire = hébergement s.m.
    gazela = (zool.) gazelle s.f.
    gazeta = journal (pl. -aux) s.m. (în expr.) Gazetă de perete gazette murale.
    gazetar = journaliste s.m.
    gazetarie = journalisme s.m.
    geaman = jumeau (jumelle; m. pl. -eaux): Fraţi gemeni freres jumeaux.
    geamandura = bouée s.f.
    geamantan = valise s.f.
    geamat = gémissement s.m.
    geambas = maquignon s.m.
    geamgiu = vitrier s.m.
    geamie = mosquée s.f.
    geamlâc = véranda s.f., galerie vitrée s.f.
    geanta = (servietă) serviette s.f. (de vânător) gibeciere s.f. (de taxator, încasator) sacoche s.f. (poşetă) sac (а main) s.m.
    gelatina = gélatine s.f. (de fructe) gelée s.f.
    gelatinos = gélatineux (-euse).
    gelozie = jalousie s.f.
    genealogic = généalogique.
    genealogie = généalogie s.f.
    genera = engendrer, causer, produire.
    general = adj. général (-ale; m.pl. -aux): Caractere generale caracteres généraux. (în expr.) În general en général, généralement. s.m. général (pl. -aux): General de corp de armată général de corps d'armée. s.n. (cu art.) le général.
    generalitate = généralité s.f.
    generaliza = généraliser.
    generalizare = généralisation s.f.
    generare = engendrement s.m., production s.f.
    generatie = génération s.f.
    generator = adj. générateur (-trice). s.n. (de aburi) générateur s.m. (de electricitate) génératrice s.f.
    genere = (în expr.) În genere en général, généralement.
    generic = générique adj., s.m.
    generos = généreux (-euse).
    generozitate = générosité s.f. (în expr.) Cu generozitate généreusement.
    geneza = genese s.f.
    genial = génial (-ale; m.pl. -aux).
    genialitate = génialité s.f.
    genitiv = (gram,.) génitif s.m.
    gentil = gentil (-ille), aimable.
    gentilete = gentillesse s.f., amabilité s.f.
    gentilom = gentilhomme (pl. gentilshommes) s.m.
    genunchi = genou (pl. -oux) s.m. (în expr.) A se aşeza în genunchi se mettre а genoux. Cu genunchii la gură recroquevillé.
    genunchiera = genouillere s.f.
    geograf = géographe s.m.
    geografie = géographique. geografie s.f. géographie s.f.
    geolog = géologue s.m.
    geologic = géologique.
    geologie = géologie s.f.
    geometric = géométrique.
    geometrie = géométrie s.f.
    german = adj. allemand (-ande). s.m. f. (cu maj.).
    germanic = germanique.
    germen = germe s.m.
    germina = germer.
    germinatie = germination s.f.
    gerundiv = (gram.) gérondif s.m.
    gerunziu = (gram.) participe présent s.m.
    gesticula = gesticuler.
    gesticulare = gesticulation s.f.
    gestionar = gérant (-ante).
    gestiune = gestion s.f.
    gheara = (la mamifere, păsări, reptile) griffe s.f. (la păsări de pradă) serres s.f.pl., griffe s.f.: Ghearele vulturului les serres de l'aigle.
    gheata = bottine s.f.
    gheata = glace s.f.: Rece ca gheaţa froid comme la glace. (în expr.) A se da pe gheaţă s'amuser en glissant sur la glace; patiner. S-a spart gheaţa la glace est rompue. De gheaţă de glace: O primire de gheaţă un accueil de glace.
    ghebos = bossu (-ue).
    ghemotoc = boule s.f., tapon s.m.: A face ghemotoc rouler en boule.
    ghemui = se recroqueviller: A se ghemui de durere se recroqueviller de douleur se blottir, se pelotonner: A se ghemui lângă cineva se blottir contre qqn.
    ghereta = (de santinelă) guérite s.f. (chioşc) kiosque s.m.
    gherghef = métier а broder s.m.
    ghetar = (răcitor) glaciere s.f. s.m. glacier s.m.: Gheţarii polari les glaciers polaires.
    ghetarie = glaciere s.f.
    ghetou = ghetto s.m.
    ghetus = (polei) verglas s.m. (făcut de copii) glissoire s.f.
    ghicitoare = (cimilitură) devinette s.f.
    ghicitor = diseur (diseuse) de bonne aventure.
    ghidon = guidon s.m.
    ghidus = espiegle adj., s.m.f.
    ghidusie = espieglerie s.f.
    ghiftui = (se) bourrer, (s') empiffrer.
    ghilimele = pl. guillemets s.m pl.
    ghilotina = guillotine s.f.
    ghimpat = (în expr.) Sârmă ghimpată fil de fer barbelé, des barbelés.
    ghimpe = épine s.f., piquant s.m. (scaiete) chardon s.m. (în expr.) A sta ca pe ghimpi être sur des charbons ardents.
    ghinda = gland s.m.
    ghinion = malchance s.f., guigne s.f.: A avea ghinion avoir de la malchance, avoir la guigne.
    ghinionist = malchanceux (-euse).
    ghioaga = massue s.f., masse s.f.
    ghiocel = perce-neige s.m. invar.
    ghiont = bourrade s.f.
    ghionti = (se) bousculer.
    ghiotura = (în expr.) Cu ghiotura а profusion.
    ghiozdan = cartable s.m.
    ghirlanda = guirlande s.f.
    ghiseu = guichet s.m.
    ghiulea = boulet s.m.
    ghiveci = (vas de pamânt) pot а fleurs s.m. (culin.) macédoine s.f. (fig.) salmigondis s.m.
    ghivent = filet s.m.
    gigant = géant s.m.
    gigantic = gigantesque.
    gimnastica = gymnastique s.f.
    ginere = gendre s.m., beau-fils (pl. beaux-fils) s.m. (mire) marié s.m.
    gingas = (despre oameni) délicat (-ate), fin (-ine), sensible. (despre plante) délicat (-ate), frêle. (despre lucruri) délicat (-ate).
    gingasie = grâce s.f., finesse s.f.; douceur s.f., mignardise s.f.
    gingie = gencive s.f.
    girafa = girafe s.f.
    girant = (al unei poliţe) endosseur s.m. (garant) garant (-ante).
    giroscop = gyroscope s.m.
    giulgiu = linceul s.m.
    giumbusluc = drôlerie s.f., bouf-fonnerie s.f.
    giuvaer = joyau (pl. -aux) s.m., bijou (pl. -oux) s.m.
    giuvaergerie = joaillerie s.f., bijouterie s.f.
    giuvaergiu = joaillier s.m., bijoutier s.m.
    glacial = glacial (-ale; m.pl. -aux).
    glaciar = glaciaire.
    gladiator = gladiateur s.m.
    gladiola = glaïeul s.m.
    glanda = glande s.f.
    glaspapir = papier émeri s.m., papier de verre s.m.
    glastra = vase s.m.
    glasvand = grande porte vitrée s.f.
    glezna = cheville s.f.
    glicerina = glycérine s.f.
    gloaba = haridelle s.f.
    gloata = cohue s.f.
    global = global (-ale; m.pl. -aux).
    globula = globule s.m.
    glorie = gloire s.f.
    glorifica = glorifier.
    glorios = glorieux (-euse).
    glucoza = glucose s.m.
    glumet = (care face glume) blagueur (-euse), hâbleur (-euse). (hazliu) plaisant (-ante), drôle, amusant (-ante).
    goanga = insecte s.m.
    goarna = clairon s.m., trompette s.f.
    gogoasa = beignet (soufflé) s.m. (în expr.) A spune gogoşi dire des balivernes. (zool.) cocon s.m.
    gogoman = nigaud s.m., benêt s.m.
    gogomanie = niaiserie s.f., bêtise s.f.
    gogonea = tomate verte s.f.
    gogorita = croque-mitaine (pl. croque-mitaines) s.m.
    gogosar = piment-tomate (pl. piments-tomates) s.m.
    golanie = insolence s.f., muflerie s.f.
    golanime = racaille s.f.
    goliciune = nudité s.f.
    gologan = sou s.m.
    gondola = gondole s.f.
    gorila = gorille s.m.
    gornist = clairon s.m., trompette s.m.
    gospodar = agriculteur, fermier s.m. administrateur s.m: E un bun gospodar il est un bon administrateur.
    gospodari = vt. diriger, administrer. vi. s'occuper des travaux ménagers vr.
    gospodarie = (la ţară) ferme s.f. ménage s.m.: A se ocupa de gospodărie s'occuper du ménage.
    gospodarire = administration s.f.
    gospodina = ménagere s.f.
    grabit = pressé (-ée).
    grabnic = adj. pressant (-ante), urgent (-ente). adv. d'urgence, promptement.
    gradare = graduation s.f.
    gradat = (grad inferior în armată) gradé s.m. adj. gradué (-ée).
    gradatie = (creştere progresivă) gradation s.f. (diviziuni în grade) graduation s.f.
    gradina = jardin s.m. (cu determinări) Grădină de zarzavat potager, jardin potager. Grădină de pomi fructiferi verger. Grădină botanică jardin botanique, jardin des plantes. Grădină zoologică zoo, jardin zoologique. Grădină publică jardin public. Grădină de copii jardin d'enfants.
    gradinar = f. (îngrijitor al unei grădini) jardinier (-iere). (cultivator de legume) maraîcher (-ere).
    gradinarie = jardinage s.m.
    gradinita = jardinet s.m. (în expr.) Grădiniţă de copii jardin d'enfants, école maternelle s.f.
    grafic = graphique s.m., adj.
    grafica = art graphique s.m.; gravure s.f.
    grafician = peintre graveur s.m.
    grafie = graphie s.f.
    grafit = graphyte s.m.
    grafologie = graphologie s.f.
    graitor = éloquent (-ente).
    grajdar = valet d'écurie s.m., palefrenier s.m.
    gramada = tas s.m.,amas s.m., monceau (pl. -aux) s.m.: O grămadă de pietre un tas de pierres.
    gramadeala = (de oameni) cohue s.f., agglomération s.f. (de lucruri) amas s.m.
    gramatica = grammaire s.f.
    gramatical = grammatical (-ale; m.pl. -aux).
    grânar = grenier s.m.
    grandios = grandiose.
    grandoare = grandeur s.f.
    grandomanie = manie des grandeurs s.f.
    granicer = garde-frontiere (pl. gardes-frontiere) s.m.
    granit = granit (granite) s.m.
    granita = (hotar) frontiere s.f. (limită, margine) limite s.f.
    grasime = graisse s.f.
    grasut = grassouillet (-ette), potelé (-ée), dodu (-ue).
    gratar = (de focar) grille s.f. (de fript) gril s.m. (de şters picioarele) décrottoir s.m.
    gratia = gracier.
    gratie = (gingăşie, fineţe) grâce s.f. (cu valoare de prepoziţie) grâce а: Am reuşit graţie lui j'ai réussi grâce а lui. (farmec) charme s.m.: O persoană plină de graţie une personne pleine de charme.
    gratie = barreau (pl. -eaux) s.m. grille s.f. (mai ales la pl.) O fereastră cu gratii une fenêtre protégée par des grilles.
    gratios = gracieux (-ieuse); at-trayant (-ante), charmant (-ante).
    gratis = gratuitement, gratis [gratis] (în expr.) Pe gratis gratuitement, а titre gracieux, pour rien.
    gratuit = adj. gratuit (-uite): Învăţământ gratuit enseignement gratuit. adv. gratuitement.
    graunte = grain s.m.: Grăunte de grâu grain de blé.
    gravita = graviter.
    gravitate = (importanţă, seriozitate) gravité s.f. (gravitaţie) gravitation s.f., pesanteur s.f., gravité s.f.
    gravitatie = gravitation s.f., pesanteur s.f., gravité s.f.
    gravor = graveur s.m.
    gravura = gravure s.f.
    greata = nausée s.f., mal au coeur s.m. invar. (fig. ) dégoût s.m., répugnance s.f. (în expr.) A i se face greaţă avoir la nausée, avoir mal au coeur.
    grebla = râteau s.m.
    grebla = ratisser.
    grecesc = grec (grecque).
    grefier = greffier s.m.
    greier = cigale s.f.
    grenada = grenade s.f.
    grepfrut = grape-fruit (grapefruit) [grεpfrut] s.m., pamplemousse s.m.
    gresaj = graissage s.m.
    greşeală = faute s.f., erreur s.f. (în expr.) Fără greşeală parfaitement, sans erreur. Din greşeală par erreur, par mégarde.
    greşi = vi. se tromper vr. Toată lumea poate greşi tout le monde peut se tromper. avoir des torts: A greşi faţă de cineva avoir des torts envers qqn. vt. se tromper vr. (urmat de prep. de): A greşi adresa se tromper d'adresse.
    gresie = gres s.m.
    greşit = erroné (-ée), faux (fausse).
    greţos = écoeurant (-ante), nauséa-bond (-onde), dégoûtant (-ante).
    greutate = poids s.m.: Greutate specifică poids spécifique. fardeau (pl. -eaux) s.m.: A ridica o greutate soulever un fardeau. difficulté s.f., obstacle s.m.: S-a lovit de greutăţi il s'est heurté а des difficultés. (în expr.) Om cu greutate personne influente. A vorbi cu mare greutate parler tres difficilement.
    grevă = greve s.f., débrayage s.m.: A declara grevă faire la greve, débrayer.
    grevist = gréviste adj., s.m.f.
    grijă = souci s.m., inquiétude s.f.: A-şi face griji se faire des soucis. soin s.m.: A avea grijă de cineva avoir soin de qqn. (în expr.) A lăsa în grija cuiva confier aux soins de qqn. A trăi fără griji se la couler douce.
    grijuliu = (plin de atenţie faţă de cineva) attentionné (-ée), préve-nant (-ante). .(prevăzător) prudent (-ente), précautionneux (-euse).
    grilaj = grille s.f.
    grimă = grimage s.m., maquillage s.m.
    grimasă = grimace s.f.
    grindă = poutre s.f., solive s.f.
    grindină = grêle s.f. (în expr.) A căzut grindina il a grêlé.
    gripă = (med.) grippe s.f.
    gripare = grippage s.m.
    groapă = fosse s.f. (mormânt.) tombe s.f. (în expr.) A da în gropi de prost ce e il est bête а pleurer.
    groază = épouvante s.f., effroi s.m., horreur s.f. (în expr.) A fi cuprins de groază être saisi d'épouvante. Mi-e groază să j'ai horreur de.
    groaznic = adj. épouvantable, effrayant (-ante), horrible. adv. affreusement, terriblement.
    grohai = grogner.
    grohait = grognement s.m.
    gropar = fossoyeur s.m.
    gropita = fossette s.f.
    grosime = grosseur s.f.: Grosimea unui copac la grosseur d'un arbre. épaisseur s.f: Grosimea unei scânduri l'épaisseur d'une planche.
    grosolan = grossier (-iere).
    grosolanie = grossiereté s.f.
    grotesc = grotesque.
    grozav = adj. (îngrozitor) terrible, terrifiant (-ante). extraordinaire, formidable, épatant (-ante): Are un talent grozav il a un talent extraordinaire. adv. admirablement, remarquablement. s.m.f. (în expr.) A face pe grozavul faire l'important, se rengorger.
    grozavie = horreur s.f., monstruosité s.f.
    grumaz = (gât) cou s.m. (ceafă) nuque s.f.
    grupare = (acţiunea de a grupa) groupement s.m. (grup) coalition s.f.; bloc s.m.
    gudura = (despre câini) frétiller de la queue vi. (despre oameni) s'humilier (devant qqn.), flatter (qqn.) vt.
    gunoier = boueur s.m.
    gura-casca = invar. badaud s.m.
    guraliv = bavard (-arde).
    gurmand = gourmand (-ande).
    gustare = goûter s.m. (în expr.) A lua o gustare casser une croûte.
    guster = (zool.) lézard vert s.m.
    gustos = savoureux (-euse).
    gutuie = coing s.m,.
    guturai = rhume s.m.
    gutural = guttural (-ale; m. pl. -aux).
    guvern = gouvernement s.m.
    guverna = gouverner.
    guvernamental = gouvernemental (-ale; m.pl. -aux).
    guvernanta = gouvernante s.f., bonne d'enfant s.f.
    guvernare = gouvernement s.m.
    guvernator = gouverneur s.m.
    haiduc = haïdouk s.m.
    haihui = adj. étourdi (-ie), ahuri (-ie). adv. (în expr.) A umbla haihui courir les rues.
    haimana = vagabond (-onde), voyou (-oute) s.m.f.
    haitui = traquer.
    haituiala = traque s.f.
    haltera = haltere s.m.
    halterofil = haltérophile s.m.
    halucinant = hallucinant (-ante).
    halucinant = hallucinant (-ante).
    hamait = aboiement s.m.
    hambar = (magazie pentru păstrat cereale) grange s.f.
    hamesit = affamé (-ée), famélique.
    handbal = hand-ball [гdbal] s.m. invar.
    handicap = handicap s.m.
    handicapa = handicaper.
    hangar = hangar s.m.
    hangiu = aubergiste s.m.f.
    haotic = chaotique [katik].
    hapsân = (răutăcios, câinos) haineux (-euse) adj., méchant (-ante). (avar) avare.
    harababura = désordre s.m., confusion s.f.; pagaille s.f.
    hârâiala = râlement s.m.
    hârâit = grognement s.m.
    hârdau = baquet s.m.
    hardughie = bâtiment délabré.
    harmalaie = vacarme s.m., tapage s.m.
    harnasament = harnachement s.m.
    harnic = travailleur (-euse), actif (-ive).
    harnicie = assiduité s.f., zele s.m., application s.f.
    harpon = harpon s.m.
    hârtie = papier s.m.
    hârtoaga = (mai ales la pl.) paperasse s.f.
    hârtop = orniere s.f.
    hartui = vt. harceler, tracasser. vr. ( a se certa) se chamailler. ( a se încăieră) se colleter.
    hartuiala = harcelement s.m., tracasserie s.f.
    hasura = hachurer.
    haveza = haveuse s.f.
    hazarda = se hasarder.
    hazliu = drôle, comique.
    hebdomadar = hebdomadaire adj., s.m.
    hecatomba = hécatombe s.f.
    hectar = hectare s.m.
    hegemonie = hégémonie s.f.
    helesteu = étang s.m.
    hematie = hématie s.f.
    hemoragie = hémorragie s.f.
    hepatita = hépatite s.f.
    herghelie = haras s.m.
    hering = hareng s.m.
    hermina = hermine s.f.
    hernie = hernie s.f.
    heteroclit = hétéroclite.
    hexagon = hexagone s.m.
    hiberna = hiberner.
    hibernare = hibernation s.f.
    hibrid = hybride.
    hidrata = (s')hydrater.
    hidratare = hydratation s.f.
    hidraulic = hydraulique.
    hidroavion = hydravion s.m.
    hidrocentrala = centrale hydraulique s.f.
    hidrogen = hydrogene s.m.
    hieroglifa = hiéroglyphe s.m.
    himera = chimere s.f.
    himeric = chimérique.
    hindus = adj. hindou (-oue). s.m.f. (cu maj.).
    hingher = préposé de la fourriere s.m.: Hingherii mi-au luat câinele la fourriere a relevé mon chien.
    hiperbola = hyperbole s.f.
    hipertensiune = hypertension s.f.
    hipertrofie = hypertrophie s.f.
    hipnotism = hypnotisme s.m.
    hipnotiza = hypnotiser.
    hipnoza = hypnose s.f.
    hipodrom = hippodrome s.m.
    hipopotam = hippopotame s.m.
    hipotensiune = hypotension s.f.
    hirotonisi = ordonner un prêtre.
    hoarda = horde s.f.
    hochei = hockey [kε] s.m.
    hocheist = hockeyeur [kεjoer] s.m.
    hodorogeala = bruit de ferraille s.m.; tintamarre s.m.
    hodorogi = vi. (despre vehicule) avancer а grand fracas. vr. (despre obiecte) se détraquer.
    hohoti = (de râs) rire aux éclats. (de plâns) sangloter.
    hoinar = errant (-ante), vagabond (-onde).
    hoinareala = vagabondage s.m.. (plimbare fără ţintă) flânerie s.f.
    hoinari = vagabonder. (a se plimba fără ţintă) flâner.
    holera = choléra [klera] s.m.
    horcai = râler.
    horcait = râle s.m.
    hornar = ramoneur s.m.
    hortensie = (bot.) hortensia s.m.
    horticol = horticole.
    horticultor = f. horticulteur s.m.
    horticultura = horticulture s.f.
    hotarâre = décision s.f., résolution s.f. (judecătorească) sentence s.f., verdict s.m., arrêt s.m. (în expr.) Cu hotărâre résolument, fermement.
    hotarâtor = décisif (-ive); concluant (-ante).
    hotarî = (se) décider, (se) résoudre.
    hotelier = hôtelier (-iere) s.m.f., adj.
    hoteste = а la dérobée, furtivement.
    hranitor = nourrissant (-ante).
    hraparet = avide, rapace.
    huidui = huer, conspuer.
    huiduiala = huée s.f.
    huligan = fauteur de désordre s.m.
    huligan = fauteur de désordre s.m.
    hulubarie = pigeonnier s.m.
    hurduca = cahoter, secouer.
    hurducatura = cahot s.m., secousse s.f.
    huruitura = (de motor) vrombissement s.m. (de căruţe) ferraillement s.m., roulement s.m.
    huzuri = vivre comme un coq en pâte; se la couler douce.
    iahnie = (de légume) plat s.m.: Iahnie de fasole plat de haricots secs. (de carne) ragoût s.m.
    ianuarie = janvier s.m.
    iar (iara) = adv. de nouveau: Iar l-am întâlnit je l'ai de nouveau rencontré. encore une fois: Ţi-o spun iară je te le dis encore une fois. conj. et, pendant que, tandis que: Eu muncesc, iar el se plimbă je travaille et lui se promene.
    iasomie = jasmin s.m.
    icoana = icône s.f.
    idealism = idéalisme s.m.
    idealist = idéaliste.
    idealiza = idéaliser.
    idealizare = idéalisation s.f.
    identic = adj. identique. adv. identiquement.
    identifica = identifier.
    identificare = identification s.f.
    identitate = identité s.f.
    ideolog = idéologue s.m.
    ideologic = idéologique.
    ideologie = idéologie s.f.
    idilic = idyllique.
    idiotenie = bêtise s.f., stupidité s.f.
    idolatrie = idolâtrie s.f.
    idolatriza = idolâtriser, adorer.
    idolatrizare = adoration s.f.
    iedera = lierre s.m.
    ieftin = bon marché adj. invar.: Articole ieftine articles bon marché. Produse mai ieftine produits meilleur marché. A vinde ieftin vendre (а) bon marché.
    ieftini = vt. réduire (baisser) le prix. vr. baisser vi., diminuer de prix vi.
    ieftinire = baisse des prix s.f.
    ienicer = janissaire s.m.
    ienupar = genévrier s.m., genievre s.m.
    iepure = lievre s.m. (de casă) lapin s.m.
    iepuroaica = hase s.f. (de casă) lapine s.f.
    ierarhic = hiérarchique. (în expr.) Pe cale ierarhică hiérarchiquement.
    ierarhie = hiérarchie s.f.
    ierbar = (colecţie de plante) herbier s.m.
    ieroglifa = hiéroglyphe s.m.
    iertare = pardon s.m.: Vă cer iertare je vous demande pardon. (scuză) excuse s.f.
    iesire = sortie s.f.: Ieşirea elevilor la sortie des éleves. issue s.f.: Situaţie fără ieşire situation sans issue.
    igiena = hygiene s.f.
    igienic = hygiénique.
    iglita = crochet s.m.
    ignora = ignorer.
    ignorant = ignorant, (-ante).
    ignoranta = ignorance s.f.
    igrasie = humidité s.f
    ilaritate = hilarité s.f.
    ilegal = illégal (-ale; m.pl. -aux).
    ilegalist = militant (-ante) du mouvement ouvrier dans la clandestinité.
    ilegalitate = illégalité s.f. clandestinité s.f.: A lupta în ilegalitate combattre dans la clandestinité.
    ilicit = illicite.
    ilizibil = illisible.
    ilustra = (s')illustrer.
    ilustratie = illustration s.f., image s.f.
    ilustru = illustre.
    iluzie = illusion s.f.
    iluzoriu = illusoire.
    imaculat = immaculé (-ée).
    imagina = (s')imaginer. vr. se figurer
    imaginar = imaginaire, chimérique.
    imaginatie = imagination s.f.
    imagine = image s.f.
    îmbâcsi = (se) remplir, (se) couvrir: A se îmbâcsi de praf se remplir de poussiere.
    îmbâcsit = rempli (-ie): Un aer îmbâcsit de praf un air rempli de poussiere. encombré (-ée): O cameră îmbâcsită de mobilă une piece encombrée de meubles.
    îmbaia = (se) baigner.
    îmbalsama = embaumer.
    îmbalsamare = embaumement s.m.
    îmbarbata = (s')encourager, (se) donner du courage.
    îmbarbatare = encouragement.
    îmbarca = vt. embarquer. vr. (s')embarquer vi., vr.
    îmbarcare = embarquement s.m.
    îmbata = (s')enivrer, (se) soûler. (fig.) (s')enivrer: Suc-cesele îmbată ca vinul les succes enivrent comme le vin.
    îmbatator = enivrant (-ante), grisant (-ante): Miresme îmbătătoare des parfums enivrants. (tulburător, ameţitor) troublant (-ante).
    îmbatrâni = vieillir: Această rochie o îmbătrâneşte cette robe la vieillit.
    îmbatrânire = vieillissement
    imbecil = imbécile s.m.f.
    imbecilitate = imbécillité s.f.
    îmbelsugat = abondant (-ante): O recoltă îmbelşugată une récolte abondante. copieux (-ieuse): O masă îmbelşugată un repas copieux.
    imberb = adj. m. imberbe adj.m. s.m. (tinerel) blanc-bec (pl. blancs-becs) s.m.
    îmbiba = (s') imbiber, (s')imprégner.
    îmbietor = alléchant (-ante), ten-tant (-ante).
    îmbina = agencer; allier; assembler.
    îmbinare = agencement s.m.; assemblage s.m.
    îmblani = fourrer: A îmblăni un palton fourrer un manteau.
    îmblanit = fourré (-ée). (în expr.) Un palton îmblănit une pelisse.
    îmblânzi = vt. dompter [dÝte], apprivoiser: A îmblânzi un leu dompter un lion. (fig.) adoucir. vr. s'apprivoiser: Păsări care se îmblânzesc repede des oiseaux qui s'apprivoisent vite. (fig.) s'adoucir; s'apaiser.
    îmblânzire = apprivoisement s.m. (domolire, potolire) adoucissement s.m., apaisement s.m.
    îmblânzitor = dompteur (-euse) [dÝtoer].
    îmboboci = bourgeonner.
    îmbogati = (s')enrichir.
    îmbogatire = enrichissement s.m.
    imbold = incitation s.f., encouragement s.m., stimulant s.m.
    îmboldi = vt. aiguillonner: A îmboldi boii aiguillonner les boeufs. (a îndemna, a stimula) inciter, pousser, stimuler vt., vr. (a (se) îmbrânci) (se) bousculer.
    îmbolnavi = tomber malade.
    îmbraca = vr. (s')habiller, (se) vêtir. mettre vt.: S-a îmbrăcat cu hainele noi il a mis son complet neuf. vt. recouvrir, revêtir, couvrir; Pereţii erau îmbrăcaţi cu mătase les murs étaient recouverts de soie. (în expr.) A fi bine (prost) îmbrăcat être bien (mal) mis.
    îmbracaminte = vêtements s.m.pl., habits s.m.pl.
    îmbrânci = (se) bousculer, (se) pousser.
    îmbratisa = (s')embrasser.
    îmbratisare = embrassement s.m., étreinte s.f.; embrassade s.f.
    îmbrobodi = (s')envelopper la tête.
    îmbuca = vt. manger а la hâte, manger sur le pouce. vr. (despre piese tehnice) s'emboîter.
    îmbucatati = morceler; mettre en pieces.
    îmbucatatire = morcellement s.m.
    îmbucatura = (înghiţitură) bouchée s.f. (de piese tehnice) emboîtement s.m.
    îmbucurator = réjouissant (-ante).
    îmbufna = (a se supăra) bouder vt.: S-a îmbufnat pe noi il nous boude. ( a se bosumfla) se renfrogner.
    îmbuiba = (se) bourrer, (se) gaver.
    îmbujora = rougir vi., s'empourprer.
    îmbulzeala = foule s.f., cohue s.f.; bousculade s.f.
    îmbulzi = se bousculer.
    îmbuna = adoucir, apaiser, calmer.
    îmbunatati = améliorer.
    îmbunatatire = amélioration s.f.
    imediat = immédiatement, tout de suite.
    imensitate = immensité s.f.
    imigra = immigrer
    imigrant = immigrant (-ante).
    iminent = imminent (-ente).
    imitatie = imitation s.f.
    imixtiune = immixtion s.f.
    imobil = immeuble s.m. adj. immobile.
    imobilitate = immobilité s.f.
    imobiliza = immobiliser.
    imobilizare = immobilisation s.f.
    imoral = immoral (-ale; m.pl. -aux).
    imoralitate = immoralité s.f.
    imortaliza = immortaliser.
    împaca = vr. se réconcilier, se raccommoder: Nu se mai ceartă, s-au împăcat ils ne se disputent plus, ils se sont réconciliés. (în expr.) A se împăca cu gândul se faire а l'idée. vt. réconcilier: A împăca persoane certate réconcilier des personnes brouillées. concilier: A împăca interese opuse concilier des intérêts opposés.
    împacare = réconciliation s.f.
    împacheta = empaqueter, emballer.
    împachetare = empaquetage s.m., emballage s.m.
    impacienta = s'impatienter.
    împaciuitor = conciliant (-ante).
    împaduri = boiser.
    împadurire = boisement s.m.
    împaia = empailler.
    împaienjeni = (despre ochi) se voiler, se troubler.
    împamânteni = se faire naturaliser. (a se adapta) s'acclimater, s'adapter.
    împamântenire = naturalisation s.f. (adaptare) acclimatation s.f., adaptation s.f.
    împana = (cu slănină) larder. piquer: Friptură împănată cu usturoi rôti piqué а l'ail. (a înţesa, a umple) bourrer, remplir.
    împânzi = vt. envahir: Vânătorii împânziră pădurea les chasseurs envahirent la forêt. vt., vr. (se) répandre.
    împarat = empereur s.m.
    împarateasa = impératrice s.f.
    împaratesc = impérial (-ale; m.pl. -aux).
    împarateste = impérialement.
    împaratie = empire s.m.
    împartasi = faire part (de), communiquer: I-am împărtăşit părerile mele je lui ai fait part de mes opinions. partager: Împărtăşim aceleaşi idei nous partageons les mêmes idées. prendre part, partager: Împărtăşesc durerea ta je partage ta douleur.
    împarteala = partage s.m.
    împarti = vt. ( a separa) partager, diviser. (a distribui) répartir. (mat.) diviser. vr. se partager.
    impartial = impartial (-ale; m.pl. -aux), équitable.
    impartialitate = impartialité s.f.
    împartire = partage s.m. (mat.) division s.f.
    împartitor = (mat.) diviseur s.m.
    impasibil = impassible.
    împatrit = adj. quadruplé (-ée). adv. au quadruple.
    împaturi = plier.
    împauna = se pavaner, se rengorger.
    impecabil = impeccable.
    impediment = empêchement s.m.
    impenetrabil = impénétrable.
    imperativ = adj. impératif (-ive). s.n. impératif s.m.
    imperceptibil = imperceptible.
    imperfect = adj. imparfait (-aite). adv. imparfaitement. s.n. (gram.) imparfait s.m.
    imperfectiune = imperfection s.f.
    imperial = impérial (-ale; m.pl. -aux).
    imperialism = impérialisme s.m.
    imperios = adj. impérieux (-ieuse). adv. absolument, impérieusement.
    imperiu = empire s.m.
    impermeabil = imperméable.
    impertinent = impertinent (-ente).
    impertinenta = impertinence s.f.
    imperturbabil = imperturbable.
    împestrita = barioler, bigarrer.
    împestritare = bariolage s.m., bigarrure s.f.
    impetuos = impétueux (-euse).
    împiedica = vr. buter vi., trébucher vi.: S-a împiedicat de o piatră il a buté contre une pierre. vt. entraver; empêcher: A împiedica circulaţia entraver la circulation.
    impiegat = (de cale ferată) chef du mouvement s.m.
    împietri = vr. se pétrifier. (despre oameni) s'endurcir. vi. (a încremeni) être sidéré (pétrifié) v. pasiv.
    împila = opprimer.
    împilare = oppression s.f.
    împinge = pousser. (a îmbrânci) bousculer, pousser. (a îmboldi) pousser, inciter.
    implacabil = implacable.
    împlânta = enfoncer; ficher.
    împleti = vt. tresser: A împleti coşuri tresser des corbeilles. natter: A-şi împleti părul natter ses cheveux. tricoter: A împleti ciorapi tricoter des bas. vr. aller de pair, s'allier.
    împletici = vr. (despre oameni) tituber vi., chanceler vi. (în expr.) A i se împletici limba în gură avoir la langue pâteuse.
    împletitor = (de coşuri) vanier s.m. (de rogojini) nattier s.m.
    implica = impliquer.
    implicatie = implication s.f.
    implicit = adj. implicite. adv. implicitement.
    împlini = vt. avoir, atteindre (un certain âge): Mâine împlineşte douăzeci de ani demain il aura vingt ans. (a îndeplini) accomplir, réaliser. vr. passer vi.: S-a împlinit un an de când a plecat une année est passée depuis qu'il est parti. (a se realiza) s'accomplir, se réaliser.
    împlinire = accomplissement s.m., réalisation s.f.
    implora = implorer, supplier.
    împodobi = vr. (se) parer. vt. orner, décorer.
    împodobire = ornementation s.f., décoration s.f.
    impolitete = impolitesse s.f.
    imponderabil = impondérable.
    imponderabilitate = impondérabilité s.f.
    împopotona = (s')attifer, (s')affubler.
    import = importation s.f.
    importa = importer: A importa mărfuri importer des marchandises. (în expr.) Asta nu mă importă cela ne m'importe pas.
    important = important (-ante).
    importanta = importance s.f. (în expr.) A-şi da importanţă être pénétré de son importance.
    imposibil = impossible adj., s.m. (în expr.) A face imposibilul faire l'impossible.
    imposibilitate = impossibilité s.f.
    impostor = imposteur s.m.
    impostura = imposture s.f.
    împotmoli = s'enliser, s'embourber. (mar.) échouer vi.
    împotmolire = enlisement s.m. (mar.) échouage s.m.
    împotriva = contre, contrairement. (în expr.) A fi împotrivă s'opposer.
    împotriva = prep. contre: A înota împotriva curentului nager contre le courant. contrairement а: El acţionează împotriva intereselor tale il agit contrairement а tes intérêts.
    împotrivi = s'opposer.
    împotrivire = opposition s.f.
    împovara = surcharger; accabler.
    impozant = imposant (-ante).
    impozit = impôt s.m.
    împrastia = (se) disperser, (s')éparpiller: Mulţimea s-a împrăş-tiat la foule s'est éparpillée. (se) dissiper, (se) disperser: Norii s-au împrăştiat les nuages se sont dis-persés.
    împrastiat = dispersé (-ée), éparpillé (-ée). (distrat, zăpăcit) distrait (-aite), étourdi (-ie). (dezordonat) désordonné (-ée).
    împrastiere = dispersion s.f., éparpillement s.m.; dissipation s.f.
    impregna = (s')imprégner.
    împrejmui = clôturer, entourer.
    împrejmuire = clôture s.f.
    împrejur = autour. (în expr.) (De) jur împrejur tout autour. La stânga-împrejur demi-tour а gauche.
    împrejurare = circonstance s.f.
    împrejurime = environs s.m.pl.: În împrejurimi aux environs.
    impresar = impressario s.m.
    impresie = impression s.f.
    impresiona = impressionner.
    impresionant = impressionnant (-ante).
    împresura = ( a înconjura din ţoale părţile) cerner, investir. (a asediu) assiéger.
    împresurare = investissement s.m. (asedia) siege s.m.
    împreuna = ensemble.
    împreuna = (se) joindre, (s')unir.
    imprevizibil = imprévisible.
    împricinat = plaideur (-euse). adj. plaidant (-ante).
    împrieteni = se lier d'amitié.
    imprima = imprimer.
    imprimerie = imprimerie s.f.
    împroprietari = octroyer un titre de propriété.
    impropriu = impropre.
    împrosca = (cu noroi, apă) éclabousser. cracher: Vulcan care împroaşcă lavă volcan qui crache de la lave. (a batjocori, a insulta) accabler d'injures.
    împrospata = (se) rafraîchir; (se) renouveler.
    împrospatare = rafraîchissement s.m.; renouvellement s.m.
    improviza = improviser.
    improvizatie = improvisation s.f.
    imprudent = imprudent(-ente).
    imprudenta = imprudence s.f.
    împrumut = (dat cuiva) prêt s.m. (luat de la cineva) emprunt s.m. (în expr.) A da cu împrumut prêter. A lua cu împrumut emprunter. De împrumut d'emprunt.
    împrumuta = (cuiva) prêter. (de la cineva) emprunter.
    împuia = (în expr.) A împuia capul (urechile) cuiva rompre la tête а qqn.
    impuls = impulsion s.f.
    impulsiv = impulsif (-ive).
    impunator = imposant (-ante); grandiose.
    impune = vt. imposer A-şi impune voinţa imposer sa volonté. A impune o taxă imposer une taxe. vi. en imposer: Inteligenţa lui impune son intelligence en impose. vr. ( a căpăta prestigiu) s'imposer.
    împunge = (a înţepa) piquer. (a lovi cu coarnele) donner des coups de cornes. (a ironiza) piquer au vif.
    împunsatura = (la cusături) piqûre s.f., point de piqûre s.m. (înţepătură) piqûre s.f. (aluzie răutăcioasă) pointe s.f.
    impuritate = impureté s.f.
    împusca = vt. fusiller: Spionul a fost împuşcat l'espion a été fusillé. tirer: A împuşca un iepure tirer un lievre. (în expr.) A împuşca francul n'avoir pas le sou. vr. se brûler la cervelle.
    împuscatura = coup de feu (pl. coups de feu) s.m.
    imputa = imputer.
    imputatie = imputation s.f.
    împuternici = donner plein(s) pouvoir(s), autoriser.
    împuternicire = plein(s) pouvoir(s) s.m., mandat s.m.
    împuti = vt. empester. vr. s'altérer, pourrir vi.
    împutina = diminuer vi., s'amoindrir.
    împutinare = diminution s.f.; amoindrissement s.m.
    împutit = (alterat) pourri (-ie); (despre aer) empesté (-ée). (murdar) sale. .(trândav) cossard (-arde).
    imunitate = immunité s.f.
    imuniza = immuniser.
    imunizare = immunisation s.f.
    inabordabil = inabordable.
    înabuseala = chaleur étouffante s.f.
    înabusi = étouffer vt., vi., suffoquer vt., vi. vt. réprimer: A înăbuşi o răscoală réprimer une révolte. envahir: Buruienile au înăbuşit florile les mauvaises herbes ont envahi les fleurs.
    înabusire = étouffement s.m., suffocation s.f. (a unei răscoale) répression s.f.
    înabusitor = étouffant (-ante), suffocant (-ante).
    inacceptabil = inacceptable.
    inaccesibil = inaccessible.
    înacri = s'aigrir; s'altérer. (fig.) s'aigrir.
    inactivitate = inactivité s.f.
    inadaptabil = inadapté (-ée).
    inadecvat = inadéquat [inadek-wa] (-quate).
    înadins = expres.
    inadmisibil = inadmissible.
    inadvertenta = inadvertance s.f.
    înainta = vi. avancer. (a progresa) faire des progres. (în expr.) A înainta în vârstă prendre de l'âge. vt. (a avansa în grad) promouvoir. présenter: A înainta o cerere présenter une requête.
    înaintare = avancement s.m. (de trupe) avance s.f. (în grad) promotion s.f., avancement s.m.
    înaintas = précurseur s.m. (sport) avant s.m.
    înainte = adv. (sens spaţial) devant: Tata mergea înainte mon pere marchait devant. au-devant: A-i ieşi cuiva înainte aller au-devant de qqn. (cu valoare de interj.) en avant! (sens temporal) avant de (urmat de infinitiv), avant que (urmat de conjunctiv): Înainte de a pleca, telefonează-mi avant de partir, téléphone-moi! Voi pleca înainte ca el să vină je partirai avant qu'il ne vienne. avant, auparavant: Cu o lună înainte un mois avant. (în expr.) Înainte de toate avant tout. Înainte vreme autrefois.
    înaintea = prep. avant: A sosit înaintea noastră il est arrivé avant nous. devant: Înaintea casei era o grădină devant la maison il y avait un jardin.
    înalbi = blanchir.
    inalienabil = inaliénable.
    înalta = (s')élever, (se) hausser, (se) dresser. vt. (a clădi) élever, bâtir. hausser.
    înaltator = adj. exaltant (-ante). s.m. (dispozitiv de ochire) hausse s.f.
    înaltime = hauteur s.f.
    inamic = ennemi (-ie).
    inamovibil = inamovible.
    inanitie = inanition s.f.
    inaplicabil = inapplicable.
    înapoi = en arriere: A merge înapoi marcher en arriere. (în expr.) A da ceva înapoi rendre qqch. (cu valoare de interj.) arriere!
    înapoia = derriere: El e înapoia mea il est derriere moi. înapoia vt. rendre, restituer. vr. rentrer vi., revenir vi., être de retour.
    înapoiat = adj. (despre oameni) arriéré (-ée). (despre idei) rétrograde. (despre ţări) sous-développé (-ée).
    înapoiere = (a unui lucru) restitution s.f. (la locul plecării) retour s.m.
    înarma = (s')armer.
    înarmare = armement s.m.
    înaspri = vt. rendre reche, durcir: Vântul înăspreşte pielea le vent rend la peau reche. endurcir, durcir: Lipsurile i-au înăsprit inima les privations lui ont endurci le coeur. vr. (despre oameni) se durcir. (despre vreme) devenir plus froid vi. (despre raporturi între oameni) s'envenimer.
    inatacabil = inattaquable.
    inaugura = inaugurer.
    inaugurare = inauguration s.f.
    înauntru = dedans, а l'intérieur, en dedans.
    încadra = vt. (în muncă) embaucher, engager, nommer. (a înrăma) encadrer vt., vr. (s')intégrer.
    încadrare = (în muncă) embauchage s.m., engagement s.m., nomination s.f. (în ramă) encadrement s.m. (integrare) intégration s.f.
    încaiera = en venir aux mains.
    încaierare = rixe s.f., bagarre s.f.
    încalca = (un teritoriu) envahir. (o lege) transgresser, violer.
    încalcare = (a unui teritoriu) invasion s.f., envahissement s.m. (a unei legi) transgression s.f., violation s.f.
    încâlceala = emmêlement s.m., enchevêtrement s.m., confusion s.f.
    încâlci = emmêler, enchevêtrer.
    încâlcit = (despre fire de aţă, de păr) emmêlé (-ée), enchevêtré (-ée). (întortocheat) tortueux (-euse). (despre gânduri, idei) confus (-use).
    incalculabil = incalculable.
    încaleca = vi. monter а cheval. vr. (a se suprapune) chevaucher vi.
    incalificabil = inqualifiable.
    încalta = vr. (se) chausser.
    încaltaminte = chaussure s.f.
    încalzi = (se) chauffer; (se) réchauffer. (fig.) (s')échauffer.
    încalzire = chauffage s.m.: Încălzire centrală chauffage central. (sport) échauffement s.m.
    incandescent = incandescent (-ente).
    incandescenta = incandescence s.f.
    încânta = enchanter, charmer. vr. (a se amăgi) se leurrer.
    încântare = enchantement s.m., charme s.m.
    încântator = charmant (-ante), ravissant (-ante).
    incapabil = incapable; inapte.
    incapacitate = incapacité s.f.
    încapatâna = s'entêter, s'obstiner.
    încapatânat = entêté (-ée), obstiné (-ée), têtu (-ue).
    încapator = spatieux (-euse).
    încapea = tenir (urmat de prep. dans): Toate cărţile mele încap în acest dulap tous mes livres tiennent dans cette armoire. entrer: Această valiză nu încape în portbagajul maşinii cette valise n'entre pas dans le coffre de la voiture.
    încapere = piece s.f.
    încarca = charger.
    încarcatura = charge s.f. (pe un vapor) cargaison s.f.
    incarna = incarner; matérialiser.
    încarunti = grisonner.
    încasa = encaisser. toucher: A-şi încasa salariul toucher son salaire.
    incasabil = incassable.
    încasator = receveur (-euse).
    incendia = incendier.
    incendiar = incendiaire.
    incendiu = incendie s.m.
    începator = qui commence (débute). s.m.f. débutant (-ante), commençant (-ante).
    începe = vi. commencer, débuter: Vara începe în iunie l'été commence au mois de juin. vt. commencer: A începe o lucrare commencer un travail. entamer: A început o pâine il a entamé un pain. commencer v. impers.: A început să plouă il a commencé а pleuvoir.
    început = commencement s.m., début s.m.
    încerca = essayer: A încerca o rochie essayer une robe. tenter: A încercat să fugă il a tenté de s'enfuir. tâcher (urmat de prep. de şi de infinitiv): Voi încerca să-l conving je tâcherai de le convaincre. éprouver: A încerca o puternică emoţie éprouver une forte émotion.
    încercare = essai. (tentativă) tentative s.f. (în expr.) A pune la încercare mettre а l'épreuve. (necaz, suferinţă) épreuve s.f.: A trecut prin grele încercări il a passé par de dures épreuves.
    încercat = adj. (priceput) expérimenté (-ée), rompu (-ue). (trecut prin greutăţi) éprouvé (-ée).
    încercui = vt. (a înconjura) encercler. (a împresura) investir, cerner.
    încercuire = (înconjurare) encerclement s.m. (împresurare) investissement s.m., cernement s.m.
    incert = incertain (-aine).
    incertitudine = incertitude s.f.
    înceta = cesser: A înceta orice activitate cesser toute activité. (în expr.) A înceta din viaţă mourir, décéder.
    încetare = cesse s.f.: Fără încetare sans cesse.
    încetare = cesse s.f.: Fără încetare sans cesse.
    încetateni = naturaliser, se faire naturaliser. (fig.) prendre racine.
    încetineala = lenteur s.f.
    încetini = ralentir.
    încetinire = ralentissement s.m.
    încetisor = lentement, doucement.
    încetosa = (despre vreme) brumasser v. impers., brouillasser v. impers. (despre privire) se brouiller.
    închega = (despre lapte) se cailler. (despre sânge) se coaguler.
    închegare = (a laptelui) caillement s.m., caillage s.m. (a sângelui) coagulation s.f.
    încheia = vr. boutonner vt.: S-a încheiat la haină il a boutonné sa veste. vt. terminer, finir, achever: Au încheiat lucrările ils ont fini les travaux. (un tratat) conclure. (un proces-verbal) dresser.
    încheiere = (terminare) fin s.f., parachevement s.m. (concluzie) conclusion s.f. (a unui tratat) conclusion s.f.
    încheietura = articulation s.f. (loc de îmbinare) jointure s.f. (în expr.) Încheietura mâinii le poignet.
    închide = vt. fermer. clore, clôturer: A închide dezbaterile clore les débats. (a întemniţa) enfermer. (în expr.) A închide cu cheia fermer а clef. A închide cuiva gura clouer le bec а qqn. vr. (despre vreme) s'obscurcir, se couvrir. (despre culori) foncer vi., devenir foncé vi. fermer vi.: Fereastra nu se închide bine la fenêtre ne ferme pas bien.
    închidere = (a unui magazin) fermeture s.f. (a unei şedinţe) clôture s.f.
    închina = vr. se signer. (a se pleca) s'incliner, se prosterner. vt. (a consacra, a dedica) consacrer, dédier. (în expr.) A închina un pahar porter un toast. A închina armele rendre les armes.
    închinare = (rugăciune) priere s.f. (plecăciune) révérence s.f.
    închipui = s'imaginer, se figurer.
    închipuire = imagination s.f., fantaisie s.f. (plăsmuire, ficţiune) fiction s.f., chimere s.f.
    închipuit = (imaginar) imaginaire, fictif (ive). (despre oameni) infatué (-ée).
    închiria = louer.
    închiriat = loué (-ée). (în expr.) De închiriat а louer.
    închiriere = louage s.m.
    închis = (despre uşi, ferestre etc.) fermé (-ée). (îngrădit, împrejmuit) clos (close). (despre drumuri) barré (-ée). (deţinut în închisoare) enfermé (-ée). (despre culori) foncé (-ée). (despre cer) couvert (-erte). (despre aer) confiné (-ée).
    închisoare = prison s.f.
    închizatoare = fermeture s.f.
    inchizitie = inquisition s.f.
    incident = incident s.m. adj. incident (-ente).
    incinera = incinérer.
    incinerare = incinération s.f.
    încinge = vr. être brûlant: Soba s-a încins le poêle est brûlant. s'embraser: Soarele ardea, aerul se încingea le soleil brûlait, l'air s'embrasait. (despre cereale) s'échauffer, fermenter vi. (despre o luptă, o discuţie) s'engager. vt. ceindre: A-şi încinge sabia ceindre son épée.
    încins = (despre sobe) brûlant (-ante). (despre pământ, aer) embrasé (-ée). (despre cereale) échauffé (-ée), fermenté (-ée). (legat cu o cingătoare) ceint (-inte).
    incizie = incision s.f.
    încleia = coller.
    înclesta = vt. serrer fortement. vr. (a se crampona) se cramponner, s'accrocher. (despre lupte) s'aviver.
    înclestare = serrement s.m.: Încleştarea fălcilor le serrement des mâchoires. (cramponare) cramponnement s.m. (luptă) combat corps а corps.
    înclina = (s')incliner, (se) pencher.
    înclinare = inclinaison s.f. (înclinaţie) inclination s.f., penchant s.m.
    înclinatie = (vocaţie) inclination s.f., penchant s.m.
    include = inclure.
    inclus = inclus (-use).
    inclusiv = y compris, inclusivement.
    încoace = de ce côté-ci, ici: Vino încoace viens de ce côté-ci, viens ici! (în expr.) Încoace şi încolo ça et lа, de ça, de lа. A se da mai încoace s'approcher. A avea pe vino-ncoace avoir du chien.
    incoerent = incohérent (-ente).
    incoerenta = incohérence s.f.
    încolaci = (s')enrouler.
    încolacire = enroulement s.m.
    încolo = de ce côté-lа, lа: încolo e numai pădure de ce côté-lа il n'y a que la forêt. (în expr.) Mai încolo plus loin. De azi încolo désormais, а partir d'aujourd'hui.
    încolona = entrer dans les rangs.
    incolor = incolore.
    încolti = vi. (despre plante) germer. vt. (a înconjura fără posibilitate de retragere) traquer, acculer.
    încoltire = (germinare) germination s.f.
    incomensurabil = incommensurable.
    incomod = incommode.
    incomoda = incommoder.
    incomparabil = incomparable.
    incompatibil = incompatible.
    incompatibilitate = incompatibilité s.f.
    incomplet = adj. incomplet (-ete). adv. incompletement.
    încondeia = orner de dessins. (a defăima) dénigrer, calomnier.
    înconjur = détour s.m. (în expr.) A vorbi fără înconjur parler sincerement, sans détours. tour s.m.: A face înconjurul pământului faire le tour du monde.
    înconjura = vt. contourner: Râul înconjoară satul la riviere contourne le village. (a împrejmui) entourer. (a împresura) investir, cerner. vr. s'entourer.
    înconjurator = environnant (-ante).
    inconsecvent = inconséquent (-ente).
    inconsecventa = inconséquence s.f.
    inconstient = inconscient (-ente). adv. inconsciemment.
    inconstienta = inconscience s.f.; irréflexion s.f.
    incontestabil = incontestable. adv. incontestablement.
    încontinuu = continuellement, sans cesse.
    inconvenient = inconvénient s.m.
    încorda = tendre, bander: A-şi încorda muşchii tendre ses muscles. vr. se raidir, se bander. (fig.) se concentrer.
    încordare = tension s.f.; raidissement s.m.
    incorect = adj. incorrect (-ecte). adv. incorrectement.
    incorectitudine = incorrection s.f.
    incorigibil = incorrigible.
    încorona = vt. couronner. vr. ceindre la couronne, se faire couronner.
    încoronare = couronnement s.m.
    încorpora = incorporer.
    încorporare = incorporation s.f.
    incoruptibil = incorruptible.
    încotro = adv. oщ? de quel côté?: încotro mergi? oщ vas-tu? de quel côté vas-tu? (în expr.) A nu avea încotro ne pas avoir d'autre issue.
    încovoia = (se) courber, ployer vi. vr. (a se umili) s'humilier.
    încovoiere = ploiement s.m.
    încrede = se fier: A se încrede în cineva se fier а qqn. (a se fuduli) s'enorgueillir.
    încredere = confiance s.f.
    încredinta = vt. confier: A încredinţa cuiva o misiune confier une mission а qqn. (a confirma, a garanta) assurer, certifier. vr. s'assurer, se convaincre.
    încredintare = assurance s.f., conviction s.f.
    încremeni = rester stupéfait (interdit).
    încreti = vt. (părul) friser. (o ţesătură) froncer. vr. se froncer, se rider. (în expr. ) A-şi încreţi fruntea, sprâncenele froncer le front, les sourcils.
    încretitura = (a unei ţesături) fronce s.f. (a pielii) ride s.f.
    încrezator = adj. confiant (-ante); crédul (-ule). adv. crédulement.
    încrezut = infatué (-ée).
    încropi = attiédir; faire tiédir. (a agonisi cu greu) amasser péniblement. (a improviza) improviser.
    încropit = (călduţ) tiede, attiédi (-ie). (strâns cu greu) amassé (-ée) péniblement. (înjghebat, improvizat) improvisé (-ée).
    încrucisa = (se) croiser: A încrucişa braţele croiser les bras. (s')entrecroiser: O reţea de şosele care se încrucişează réseau de routes qui s'entrecroisent.
    încrucisare = croisement s.m.
    încrunta = froncer les sourcils.
    încruntat = qui a un air courroucé (sombre).
    incrusta = (s')incruster.
    incubatie = incubation s.f.
    incubator = incubateur s.m.
    încuia = fermer а clé.
    încuiat = fermé (-ée) а clef. (cu vederi înguste) bouché (-ée), borné (-ée).
    încuietoare = serrure s.f.
    inculpa = inculper.
    inculpat = inculpé (-ée).
    incult = inculte, ignorant (-ante), sans instruction.
    incultura = manque d'instruction s.m., inculture s.f.
    incumba = incomber.
    încumeta = oser vt., se hasarder.
    încunostinta = informer, faire savoir, communiquer.
    încunostintare = information s.f., communication s.f.
    încununa = couronner.
    încununare = couronnement s.m.
    incurabil = incurable.
    încuraja = encourager.
    încurajare = encouragement s.m.
    încurca = vt. (a încâlci) embrouiller, enchevêtrer. (a stingheri) embarrasser. (a stânjeni) gêner. (în expr.) A încurca locul être de trop. A încurca vorba s'embrouiller. vr. s'embrouiller
    încurca-lume = invar. mouche du coche s.f.
    încurcat = (încâlcit) embrouillé (-ée), enchevêtré (-ée). (stingherit) embarrassé (-ée). (stânjenit) gêné (-ée). (despre idei) confus (-use).
    încurcatura = tracas s.m., ennui s.m., embêtement s.m.: A avea încurcături avoir des embêtements. embarras s.m.: A scoate pe cineva din încurcătură sortir qqn. d'embarras. A ieşi din încurcătură se tirer d'embarras. (încâlcire, confuzie) brouillamini s.m., confusion s.f.
    incursiune = incursion s.f.
    încuviinta = consentir (cu prep. а), acquiescer, agréer.
    încuviintare = consentement s.m., acquiescement s.m.
    îndarat = en arriere: A se uita îndărăt regarder en arriere. (în expr.) A merge de-a-ndărătelea marcher а reculons. A da îndărăt a) (despre vehicule) faire marche arriere; b) (despre oameni) régresser.
    îndaratnic = obstiné (-ée), opiniâtre.
    îndaratnici = s'obstiner.
    îndaratnicie = obstination s.f., opiniâtreté s.f.
    îndaratul = derriere: Merge îndărătul meu il marche derriere moi.
    îndârji = s'obstiner, s'acharner.
    îndârjire = obstination s.f., acharnement s.m.
    îndârjit = obstiné (-ée), acharné (-ée).
    îndata = immédiatement, tout de suite.
    îndatora = vt. rendre service (а qqn.), obliger. vr. s'endetter.
    îndatorire = obligation s.f., devoir s.m.
    îndatoritor = attentionné (-ée), prévenant (-ante).
    îndeajuns = suffisamment.
    îndeaproape = de pres.
    indecent = indécent (-ente).
    indecenta = indécence s.f.
    îndelete = (în expr.) Pe îndelete lentement, sans hâte.
    îndeletnici = vr. s'occuper (cu prep. de), passer son temps (cu prep. avec): Se îndeletniceşte cu albină-ritul il s'occupe d'apiculture.
    îndeletnicire = occupation s.f., métier s.m.
    îndelung = longuement, pendant longtemps.
    îndelungat = de longue durée, prolongé (-ée): Secetă îndelungată sécheresse de longue durée. long (longue): Zile îndelungate de longs jours. beaucoup: Timp îndelungat beaucoup de temps.
    îndemâna = adv. (în expr.) La îndemână а la portée de, а la portée de la main.
    îndemânare = adresse s.f., habileté s.f.
    îndemânatic = adroit (-oite), habile.
    îndemn = exhortation s.f., impulsion s.f., incitation s.f.
    îndemna = exhorter, pousser, stimuler.
    indemnizatie = indemnité [ßdεmnite] s.f.
    îndeobste = généralement, d'habitude.
    îndeosebi = surtout, notamment, principalement.
    îndeparta = vt. (a înlătura) écarter, éloigner. (a destitui) renvoyer, congédier, licencier. vr. s'éloigner.
    îndepartare = (înlăturare) éloignement s.m. (destituire) renvoi s.m., licenciement s.m.
    îndepartat = lointain (-aine), éloigné (-ée).
    independent = indépendant (-ante) (în expr.) Independent de indépendamment de.
    independenta = indépendance s.f.
    îndeplini = accomplir, réaliser, exécuter.
    îndeplinire = accomplissement s.m., réalisation s.f., exécution s.f. (în expr.) A aduce la îndeplinire exécuter.
    îndesa = vt. tasser, entasser. vr. (a se îngrămădi) s'entasser.
    îndesat = (foarte plin, îngrămădit) tassé (-ée), entassé (-ée). (despre oameni) trapu (-ue).
    indescifrabil = indéchiffrable.
    indescriptibil = indescriptible.
    îndesi = vr. s'épaissir: Ceaţa se îndeseşte le brouillard s'épaissit. s'accroître: Populaţia s-a îndesit la population s'est accrue. devenir plus fréquent vi. vt. rendre plus épais (plus fréquent).
    indestructibil = indestructible.
    îndestula = (a satisface) satisfaire, contenter. (a sătura) rassasier.
    indezirabil = indésirable.
    indian = adj. indien (-ienne). s.m.f. (cu maj.).
    indicatie = indication s.f.
    indicativ = adj. indicatif (-ive). s.n. indicatif s.m.
    indicator = adj. indicateur (-trice). s.n. indicateur s.m.
    indice = indice s.m. s.n. index s.m..
    indiciu = indice s.m.
    indiferent = indifférent (-ente). (în expr.) Indiferent de sans tenir compte de.
    indiferenta = indifférence s.f.
    indigest = indigeste.
    indigestie = indigestion s.f.
    indigna = (s')indigner.
    indignare = indignation s.f.
    îndigui = endiguer.
    îndiguire = endiguement s.m.
    indirect = adj. indirect (-ecte). adv. indirectement.
    indisciplina = indiscipline s.f.
    indiscret = indiscret (-ete).
    indiscretie = indiscrétion s.f.
    indisolubil = adj. indissoluble. adv. indissolublement.
    indispensabil = adj. indispensable. adv. indispensablement. s.m. pl. caleçon s.m.
    indispozitie = indisposition s.f.
    indispune = vt. indisposer. vr. se rembrunir, devenir sombre.
    indispus = (prost dispus) de mauvaise humeur. (uşor bolnav) indisposé (-ée).
    individ = individu s.m.
    individual = adj. individuel (-elle). adv. individuellement.
    individualism = individualisme s.m.
    individualist = individualiste.
    individualitate = individualité s.f.
    individualiza = individualiser.
    indivizibil = indivisible.
    îndobitoci = (s')abêtir, (s') abrutir.
    îndobitocire = abêtissement s.m., abrutissement s.m.
    îndoctrina = endoctriner.
    îndoctrinare = endoctrinement s.m.
    îndoiala = doute s.m. (în expr.) A sta la îndoială douter, hésiter Nu încape îndoială sans aucun doute. Fără îndoială sans doute.
    îndoielnic = douteux (-euse).
    îndoit = (dublu) double. (strâns prin îndoire) plié (-ée). (curbat) courbé (-ée); voûté (-ée). (nesigur) incertain (-aine), hésitant (-ante).
    îndoitura = pli s.m.; courbure s.f.
    indolent = indolent (-ente).
    indolenta = indolence s.f.
    îndolia = endeuiller.
    îndopa = (se) bourrer, (se) gaver, (s')empiffrer. vt. (gâşte, curcani) gaver, gorger.
    îndracit = (furios) furieux (-euse). (înfocat) endiablé (-ée).
    îndragi = (s') aimer.
    îndragosti = s'éprendre, tomber amoureux vi.
    îndragostit = amoureux (-euse).
    îndrazneala = audace s.f., hardiesse s.f., témérité s.f.
    îndraznet = audacieux (-euse), hardi (-ie), téméraire.
    îndrazni = oser.
    îndrepta = vt. redresser: A îndrepta un copac care e aplecat redresser un arbre qui penche. (a restabili, a îmbunătăţi) redresser, rétablir. corriger; réparer: A îndrepta o greşeală corriger une erreur; réparer une faute vr. (a lua o ţinută dreaptă) se redresser. (a-şi îndrepta purtările) se corriger. se diriger: A se îndrepta spre casă se diriger vers la maison. (despre un bolnav) se remettre, se rétablir. (despre vreme) se remettre au beau.
    îndreptar = guide s.m.
    îndreptare = redressement s.m. (corectare) correction s.f. (îmbunătăţire) amélioration s.f. (a unui bolnav) rétablissement s.m.
    îndreptati = autoriser, justifier.
    îndreptatire = autorisation s.f., justification s.f.
    îndruga = (a vorbi nedesluşit) baragouiner. (a trăncăni) papoter.
    îndruma = guider, diriger.
    îndrumare = conseil s.m., directive s.f.
    îndrumator = guide s.m., conseiller (-ere). s.n. guide s.m.
    induce = (în expr.) A induce în eroare induire en erreur.
    inductie = induction s.f.
    inductiv = inductif (-ive).
    inductor = inducteur (-trice). s.n. inducteur s.m.
    înduiosa = (s')attendrir, (s')émouvoir.
    înduiosare = attendrissement s.m.
    înduiosator = attendrissant (-an-te), émouvant (-ante), touchant (-ante).
    îndulci = vt. sucrer. (a atenua, a îmblânzi) adoucir; radoucir. vr. (a se îmbuna) s'adoucir. (în expr.) A se îndulci la ceva prendre goût а qqch.
    indulgent = indulgent (-ente).
    indulgenta = indulgence s.f.
    îndupleca = vt. fléchir. vr. céder vi., se laisser fléchir.
    îndura = vt. subir, endurer. vr. (a-i fi milă) s'apitoyer (cu prep. sur), avoir pitié (cu prep. de). daigner vi.: S-au îndurat să ne scrie ils ont daigné nous écrire. (mai ales în prop. neg.) ne pas se décider: Nu se îndura să plece il ne se décidait pas а partir.
    îndurare = pitié s.f., miséricorde s.f.
    îndurator = (plin de milă) compatissant (-ante). (răbdător) endurant (-ante).
    îndurera = chagriner, affliger.
    îndurerat = chagriné (-ée), affligé (-ée).
    industrial = industriel (-elle).
    industrializa = industrialiser.
    industrializare = industrialisation s.f.
    industrias = industriel s.m.
    industrie = industrie s.f.: Industrie grea (uşoară) industrie lourde (légere).
    înecacios = (sufocant) suffocant (-ante). (despre alimente) étouffant (-ante).
    inedit = inédit (-ite).
    ineficace = inefficace.
    ineficacitate = inefficacité s.f.
    inegal = inégal (-ale; m.pl. -aux).
    inegalabil = inégalable.
    inegalitate = inégalité s.f.
    inelat = (despre păr) bouclé (-ée).
    ineptie = ineptie s.f.
    inepuizabil = inépuisable.
    inerent = inhérent (-ente).
    inertie = inertie s.f.
    inexact = inexact (-acte).
    inexactitate = inexactitude s.f.
    inexistent = inexistant (-ante).
    inexistenta = inexistence s.f.
    inexorabil = inexorable.
    inexplicabil = inexplicable.
    infailibil = infaillible.
    infamant = infamant (-ante).
    infamie = infamie s.f.
    infanterie = infanterie s.f.
    infanterist = fantassin s.m.
    infantil = infantile.
    înfaptui = accomplir, réaliser.
    înfaptuire = accomplissement s.m., réalisation s.f.
    infarct = (med.) infarctus s.m.
    înfasa = emmailloter.
    înfasura = (s')envelopper; (s')enrouler.
    înfasurare = enveloppement s.m., enroulement s.m.
    înfatisa = vt. (a prezenta) présenter; exposer. (a reprezenta, a descrie) représenter. vr. (a se prezenta) se présenter, comparaître.
    înfatisare = (prezentare) présentation s.f. (în justiţie) comparution s.f.; audience s.f. (aspect) aspect s.m., apparence s.f., allure s.f.
    infect = infect (-ecte).
    infecta = (s')infecter.
    infectie = infection s.f.
    inferior = inférieur (-eure).
    inferioritate = infériorité s.f.
    infern = enfer s.m.
    infernal = infernal (-ale; m. pl. -aux)
    înfeuda = (s')inféoder.
    înfeudare = inféodation s.f.
    infidel = infidele.
    infidelitate = infidélité s.f.
    înfiera = (a stigmatiza) stigmatiser, flétrir, blâmer.
    înfierare = (stigmatizare) stigmatisation s.f., blâme s.m.
    înfierbânta = (s')échauffer. (fig.) (s')enflammer. vt. embraser.
    înfierbântat = adj. (încins) brûlant (-ante); embrasé (-ée). (înflăcărat) enflammé (-ée).
    înfiere = adoption s.f.
    înfige = planter, ficher, enfoncer.
    înfiinta = fonder, créer.
    înfiintare = fondation s.f., création s.f.
    infiltra = (s')infiltrer.
    infiltrare = infiltration s.f.
    infinit = adj. infini (-ie). s.n. infini s.m.
    infinitate = infinité s.f.
    infinitiv = infinitif s.m.
    infinitival = infinitif (-ive).
    înfiora = frissonner vi.; frémir vi.: Ea se înfioră de teamă elle frémit de crainte.
    înfiorare = frisson s.m., frémissement s.m.
    înfiorator = adj. effrayant (-ante), effroyable. adv. effroyablement.
    înfiripa = vt. (a înjgheba) improviser, agencer; arranger. vr. (a lua naştere) se former, prendre naissance. (a prinde consistenţă) prendre consistance.
    infirm = infirme.
    infirma = infirmer.
    infirmare = infirmation s.f.
    infirmier = infirmier (-iere).
    infirmitate = infirmité s.f.
    înflacara = (s')enflammer, (s')enthousiasmer.
    înflacarare = ardeur s.f., enthousiasme s.m.
    inflama = s'enfler.
    inflamabil = inflammable.
    inflamare = inflammation s.f.
    inflamatie = inflammation s.f.
    inflatie = inflation s.f.
    inflexibil = inflexible.
    înflori = fleurir: Merii au înflorit les pommiers ont fleuri. s'épanouir vr.: Trandafirii au înflorit les roses se sont épanouies. (a se dezvolta, a prospera) s'épanouir vr., prospérer.
    înflorire = floraison s.f.: înflorirea pomilor fructiferi la floraison des arbres fruitiers. épanouissement s.m., éclosion s.f.: înflorirea trandafirilor l'épanouissement des roses. (prosperitate) épanouissement s.m., prospérité s.f.
    înfloritor = florissant (-ante), prospere.
    influent = influent (-ente).
    influenta = influencer.
    influenta = influence s.f.
    influentabil = influençable.
    înfocare = ardeur s.f., passion s.f.
    înfocat = (înflăcărat) ardent (-en-te), passionné (-ée), enthousiaste.
    înfoia = (despre păr, fuste) bouffer vi. (despre animale, păsări) se hérisser. (despre păuni) faire la roue.
    înfometa = affamer.
    informa = (s')informer, (se)renseigner.
    informatie = information s.f., renseignement s.m.
    infractiune = infraction s.f.
    infractor = délinquant (-ante).
    înfrânge = vaincre.
    înfrângere = défaite s.f.
    înfrati = fraterniser.
    înfratire = fraternité s.f.
    înfricosa = (s')effrayer.
    înfricosator = adj. effroyable. adv. effroyablement.
    înfrigurare = ardeur s.f., fievre s.f. (în expr.) Cu înfrigurare fiévreusement.
    înfrigurat = (pătruns de frig) transi (-ie). (fig.) fiévreux (-euse), febrile.
    înfrumuseta = vt. embellir; enjoliver. vr. embellir vi.
    înfrumusetare = embellissement
    înfrunta = braver, tenir tête, défier.
    înfruntare = bravade s.f., défi s.m.
    înfrunzi = se couvrir de feuilles.
    înfumurare = infatuation s.f., présomption s.f.
    înfumurat = infatué (-ée), présomptueux (-euse).
    înfunda = vt. (o sticlă) boucher. (o conductă) obstruer. vr. (despre conducte) s'obstruer. (despre drumuri) se terminer en cul-de-sac.
    înfuria = vr. se mettre en colere, s'emporter. vt. exaspérer, mettre en colere, faire enrager.
    înfuriat = furieux (-euse), enragé (-ée).
    infuzie = infusion s.f.
    îngadui = (a permite) permettre, tolérer. (a păsui) accorder un délai (un répit).
    îngaduinta = (permisiune) permission s.f. (indulgenţă) indulgence s.f., tolérance s.f.
    îngaduitor = indulgent (-ente), tolérant (-ante), compréhensif (-ive).
    îngaima = bredouiller.
    îngalbeni = jaunir vi. (fig.) pâlir, blêmir.
    îngâmfa = se pavaner, se rengorger.
    îngâmfare = présomption s.f., suffisance s.f., infatuation s.f.
    îngâmfat = présomptueux (-euse), infatué (-ée).
    îngâna = (a imita vorba cuiva) singer la voix (de qqn.). (a murmura) bredouiller. (în expr.) A îngâna un cântec chantonner.
    îngândurat = pensif (-ive); préoccupé (-ée); inquiet (-ete).
    ingenios = ingénieux (-euse).
    ingeniozitate = ingéniosité s.f.
    îngenunchea = vi. s'agenouiller vr. vt. asservir, assujettir.
    îngenunchere = agenouillement s.m. (fig.) asservissement s.m., assujettissement.
    ingenuu = ingénu (-ue).
    ingerinta = ingérence s.f.
    înghesui = vr. se serrer, se bousculer. vt. entasser, tasser.
    înghesuiala = agglomération s.f., bousculade s.f.
    înghet = gel s.m.
    îngheta = vi. geler vi., v. impers.: Lacul a îngheţat le lac a gelé. La noapte îngheaţă cette nuit il va geler. vt. (şi fig. ) glacer: Frigul ne îngheţa mâinile le froid nous glaçait les mains. Privirea sa mă îngheţa son regard me glaçait.
    înghetat = (despre lichide) gelé (-ée), (congelat) congelé (-ée). (înţepenit de frig) engourdi (-ie).
    înghetata = glace s.f.
    înghionti = (se) bousculer, jouer des coudes.
    înghiti = vt. avaler. engloutir Această uzină înghite mult cărbune cette usine engloutit beaucoup de charbon. (în expr.) A nu înghiţi pe cineva ne pas gober qqn.
    înghititura = (de mâncare) bouchée s.f. (de băutură) gorgée s.f. (în expr.) A bea dintr-o înghiţitură boire d'un trait.
    inginer = ingénieur s.m.
    îngloba = englober, inclure.
    îngradi = vt. (a împrejmui) enclore, clôturer. (a restrânge, a limita) limiter, restreindre. vr. se mettre а l'abri (cu prep. de).
    îngradire = (împrejmuire) enclos s.m., clôture s.f. (restricţie, limitare) restriction s.f., limitation s.f.
    îngramadeala = agglomération s.f., affluence s.f.
    îngrasa = vt. (animale) engraisser. vr. (despre oameni) grossir vi., engraisser vi.
    îngrasamânt = engrais s.m.
    ingrat = ingrat (-ate).
    ingratitudine = ingratitude s.f.
    ingredient = ingrédient s.m.
    îngreuna = vt. (a împovăra) alourdir. (a face să pară mai greu) appesantir. (a face mai anevoios) rendre plus difficile. vr. s'alourdir.
    îngriji = vt. soigner: A îngriji un bolnav soigner un malade. (a purta de grijă) prendre soin (de qqn.). vr. (a-şi vedea de sănătate) se soigner. s'occuper (cu prep. de): A se îngriji de casă s'occuper de sa maison.
    îngrijire = soin s.m.
    îngrijora = (s')inquiéter.
    îngrijorare = inquiétude s.f.
    îngrijorator = inquiétant (-ante).
    îngropa = (un mort) enterrer. (un obiect) enfouir.
    îngrosa = (despre corpuri solide) grossir. (despre lichide) s'épaissir. (despre voce) devenir grave. (în expr.) Se îngroaşă gluma les choses tournent mal.
    îngrozi = (s')épouvanter.
    îngrozitor = adj. épouvantable, horrible. adv. horriblement, terriblement.
    îngust = étroit (-oite).
    îngusta = (se) rétrécir.
    îngustare = rétrécissement s.m.
    îngustime = étroitesse s.f.
    înhaita = s'acoquiner.
    inhala = inhaler.
    inhalatie = inhalation s.f.
    înhama = (s')atteler.
    înhamare = attelage s.m.
    înhata = saisir, empoigner.
    înhuma = inhumer.
    înhumare = inhumation s.f.
    inimaginabil = inimaginable.
    inimos = (viteaz) vaillant (-ante). (mărinimos) généreux (-euse), magnanime. (pasionat) passionné (-ée).
    initia = (s')initier.
    initial = adj. initial (-ale; m.pl. -aux) adv. initialement, au début.
    initiativa = initiative s.f.
    initiere = initiation s.f.
    injectie = injection s.f., piqûre s.f.
    înjgheba = improviser; constituer.
    înjosi = (s')abaisser, (s')avilir.
    înjosire = avilissement s.m., abaissement s.m.
    înjositor = avilissant (-ante), dé-gradant (-ante).
    înjuga = atteler.
    înjumatati = réduire а moitié.
    înjunghia = (cu un pumnal) poignarder (qqn.). (un animal) abattre; égorger.
    injurie = injure s.f., outrage s.m.
    injurios = injurieux (-euse), outrageant (-ante).
    injust = injuste.
    înlantui = (s')enchaîner.
    înlantuire = enchaînement s.m., suite s.f.
    înlatura = écarter, éloigner.
    înlemni = être cloué sur place, paraître pétrifié.
    înlesni = faciliter.
    înlesnire = facilité s.f.: Înlesniri de plată facilités de paiement.
    înlocui = remplacer; substituer.
    înlocuire = remplacement s.m.; substitution s.f.
    înlocuitor = remplaçant (-ante); suppléant (-ante).
    înmagazina = emmagasiner.
    înmagazinare = emmagasinage s.m.
    înmâna = remettre.
    înmânare = remise s.f.
    înmanunchea = mettre (nouer) en faisceau. (fig.) réunir, assembler.
    înmarmuri = être stupéfait (interdit).
    înmarmurit = stupéfait (-aite), interdit (-ite).
    înmiresma = embaumer.
    înmormânta = enterrer.
    înmormântare = enterrement s.m.
    înmuguri = bourgeonner.
    înmugurire = bourgeonnement s.m.
    înmuia = vt. (a muia) tremper. (a uda, a umezi) mouiller, humecter. amollir: Căldura înmoaie ceara la chaleur amollit la cire. vr. (a se potoli) s'amollir, s'apaiser.
    înmulti = vt. (mat.) multiplier. vr. (a spori) se multiplier, s'accroître, augmenter vi. (a se reproduce) se reproduire.
    înmultire = (mat.) multiplication s.f. (sporire) accroissement s.m., augmentation s.f. (reproducere) reproduction s.f.
    înnadi = (pentru a lungi) rallonger. (pentru a mări) rajouter. (a lega, a coase cap la cap) abouter.
    înnamoli = s'embourber.
    înnascut = inné (-ée).
    înnebuni = vi. devenir fou, perdre la raison. (în expr.) Ai înnebunit? tu es fou? vt. affoler, exaspérer.
    înnebunit = affolé (-ée), exaspéré (-ée).
    înnebunitor = affolant (-ante), exaspérant (-ante).
    înnegri = vt. noircir. vr. (despre oameni) bronzer vi., brunir vi.
    înnegura = (despre vreme) se couvrir de brume. (despre oameni) s'assombrir.
    înnobila = (a conferi un titlu de nobleţe) anoblir. (fig.) ennoblir.
    înnobilare = anoblissement s.m. (fig.) ennoblissement s.m.
    înnoda = nouer.
    înnoire = renouvellement s.m., renouveau (pl. -x) s.m.
    înnopta = vi. passer la nuit vr. impers. S-a înnoptat la nuit est tombée.
    înnoptat = (în expr.) Pe înnoptate а la tombée de la nuit.
    înnora = se couvrir: Se înnorează le ciel se couvre.
    înnorat = (despre cer) nuageux (-euse), couvert (-erte).
    inocent = innocent (-ente).
    inocenta = innocence s.f.
    inocula = inoculer.
    inoculare = inoculation s.f.
    inodor = inodore.
    inofensiv = inoffensif (-ive).
    inopinat = adj. inopiné (-ée). adv. inopinément.
    inoportun = inopportun (-une).
    înotator = nageur (-euse).
    inovatie = innovation s.f.
    inovator = innovateur (-trice).
    inoxidabil = inoxydable.
    înradacina = s'enraciner.
    înradacinare = enracinement s.m.
    înrama = encadrer.
    înrâuri = influencer, influer (cu prep. sur).
    înrâurire = influence s.f.
    înrautati = (s')aggraver, empirer vi.
    înrautatire = aggravation s.f.
    înregistra = enregistrer.
    înregistrare = enregistrement s.m.
    înrobi = asservir, assujettir.
    înrobire = asservissement s.m., assujettissement s.m.
    înrobitor = asservissant (-ante).
    înrola = s'enrôler.
    înrosi = rougir vt., vi.
    înrudi = s'apparenter (cu prep. а).
    înrudire = parenté s.f.
    însaila = faufiler, bâtir.
    insalubru = insalubre.
    însamânta = ensemencer.
    însamântare = ensemencement s.m.; semailles s.f.pl.
    însanatosi = guérir vi., se rétablir.
    însanatosire = guérison s.f., rétablissement s.m.
    însângera = ensanglanter.
    însarcina = (se) charger: Mă însărcinez să fac toate demersurile je me charge de faire toutes les démarches.
    însarcinare = tâche s.f., mission s.f., charge s.f.
    însarcinata = f. enceinte.
    înscena = manigancer, machiner.
    înscrie = (s')inscrire.
    înscriere = inscription s.f.
    inscriptie = inscription s.f.
    insecta = insecte s.m.
    insecticid = insecticide adj., s.m.
    insectivor = insectivore adj., s.m.
    însela = (se) tromper. (în expr.) A înşela aşteptările décevoir. Mă înşală memoria la mémoire me trahit.
    înselaciune = tromperie s.f., escroquerie s.f.
    înselator = trompeur (-euse).
    însemna = signifier: Asta înseamnă că nu vor mai veni cela signifie qu'ils ne viendront plus. (a nota) noter. (a marca, a delimita) marquer, délimiter. (în expr.) Ce înseamnă asta? qu'est-ce que cela veut dire?
    însemnare = note s.f.
    însemnat = (important, de seamă) important (-ante). (care poartă un semn distinctiv) marqué (-ée). (notat) noté (-ée).
    însemnatate = importance s.f.
    însenina = (despre cer, vreme) s'éclaircir. (despre oameni) se rasséréner.
    insensibil = insensible.
    insensibilitate = insensibilité s.f.
    inseparabil = inséparable.
    insera = insérer.
    însera = (în expr.) S-a înserat le soir est tombé. Se înserează le soir descend.
    înserare = crépuscule s.m., déclin du jour s.m.
    înserat = (în expr.) Pe înserat (e) au crépuscule, а la tombée de la nuit.
    insesizabil = insaisissable.
    însetat = assoiffé (-ée), altéré (-ée).
    înseua = seller.
    însfaca = empoigner, saisir.
    insigna = insigne s.m.
    insinua = (s')insinuer.
    insinuant = insinuant (-ante).
    insinuare = insinuation s.f.
    insipid = insipide.
    însira = vt. enfiler: A înşira mărgele enfiler des perles. débiter: Copilul înşiră tot ce ştia l'enfant débita tout ce qu'il savait. vr. (a se aşeza în şir) se mettre en file. s'égrener: Alergătorii se înşirau dea lungul pistei les courreurs s'égrenaient le long de la piste. (despre idei) s'enchaîner.
    insista = insister.
    insistent = adj. insistant (-ante). adv. avec insistance.
    insistenta = insistance s.f.
    insolatie = insolation s.f., coup de soleil s.m.
    insolent = insolent (-ente).
    insolenta = insolence s.f.
    insolubil = insoluble.
    insomnie = insomnie s.f.
    însorit = ensoleillé (-ée).
    însoti = accompagner.
    însotitor = accompagnateur (-trice), guide s.m.
    înspaimânta = vt. épouvanter, effrayer. vr. s'effrayer.
    înspaimântator = épouvantable, effrayant (-ante).
    inspecta = inspecter.
    inspectie = inspection s.f.
    inspector = inspecteur (-trice).
    inspira = vt. inspirer: A inspira aer inspirer de l'air. vt., vr. (s')inspirer.
    inspiratie = (inhalare) inspiration s.f. (avânt creator) inspiration s.f.
    înspre = prep. vers.
    instabil = instable.
    instabilitate = instabilité s.f.
    instala = (s')installer.
    instalare = installation s.f.
    instalatie = installation s.f.
    instalator = plombier s.m.
    instantaneu = adj. instantané (-ée). adv. instantanément. s.n. instantané s.m.
    înstari = (s')enrichir.
    înstarit = cossu (-ue), aisé (-ée).
    instaura = instaurer.
    instaurare = instauration s.f.
    înstelat = étoilé (-ée).
    instiga = instiguer.
    instigatie = instigation s.f.
    instigator = instigateur (-trice).
    înstiinta = informer, notifier, communiquer.
    înstiintare = avis s.m., notification s.f.
    instinct = instinct s.m.
    instinctiv = adj. instinctif (-ive). adv. instinctivement.
    institui = instituer, fonder.
    institut = institut s.m.
    institutie = institution s.f.
    institutor = instituteur (-trice).
    înstraina = vr. s'éloigner des siens. vt. aliéner: A înstrăina un bun aliéner un bien. (a sustrage) soustraire, détourner.
    înstrainare = (de familie) éloignement des siens s.m. (a unor bunuri) aliénation s.f., détournement s.m. aliénation s.f., dépaysement s.m,.: Sentiment de înstrăinare sentiment d'aliénation.
    instructaj = directives s.f.pl.
    instructie = instruction s.f.
    instructiune = directive s.f.
    instructiv = instructif (-ive).
    instrui = (s')instruire.
    instrument = instrument s.m.; outil s.m.
    instrumental = instrumental (-ale; m.pl. -aux).
    insucces = insucces s.m.
    insuficient = adj. insuffisant (-ante). adv. insuffisamment.
    insuficienta = insuffisance s.f.
    insufla = insuffler.
    însufleti = vt. animer, ranimer. vr. s'animer.
    însufletire = animation s.f.
    însufletit = (plin de viaţă) animé (-ée), vif (-ive).
    insula = île s.f.
    insulta = insulte s.f., offense s.f.
    insulta = vt. insulter, offenser.
    însuma = vt. (a totaliza) totaliser. (a cuprinde) comprendre.
    însumi (însami, însine, însene) = pron. de întărire même (folosit după pronumele moi, toi, lui, elle, nous, vous, eux, elles): Eu însumi moi-même.
    insuportabil = insupportable.
    însura = se marier (cu prep. а sau avec), épouser vt.
    însurat = m. marié.
    însuratoare = mariage s.m.
    insurectie = insurrection s.f.
    însuruba = visser.
    însusi = s'approprier, s'emparer (cu prep. de): A-şi însuşi bunul altuia s'approprier le bien d'autrui, s'emparer du bien d'autrui. acqué-rir: A-şi însuşi cunoştinţe, experienţă acquérir des connaissances, de l'expérience. adopter: A-şi însuşi un punct de vedere adopter un point de vue.
    însusire = (a unui bun) appropriation s.f. (de cunoştinţe) acquisition s.f. (calitate) qualité s.f. (talent, înclinaţie) talent s.m., don s.m.
    însuti = centupler.
    intact = intact (-acte).
    întâietate = priorité s.f.
    întâlni = (se) rencontrer.
    întâlnire = rencontre s.f., rendez-vous s.m. invar. (sport) compétition s.f.
    întâmpina = accueillir.
    întâmpinare = accueil s.m.
    întâmpla = arriver vi., v. impers. survenir vi., se produire.
    întâmplare = fait s.m., événement s.m. (în expr.) La întâmplare au hasard. Din întâmplare par hasard.
    întâmplator = adj. occasionnel (-elle), accidentel (-elle). adv. occasionnellement, accidentellement.
    întarâta = (s')irriter, (s')exciter.
    întari = vr. (se) durcir vr., vi.: Argila se întăreşte prin coacere l'argile durcit а la cuisson. s'affer-mir, se raffermir: Autoritatea lui s-a întărit son autorité s'est affermie. vt. fortifier: A întări un oraş fortifier une ville. Gimnastica întăreşte trupul la gymnastique fortifie le corps. renforcer consolider: A întari un zid renforcer un mur.
    întarire = durcissement s.m.: întărirea cimentului le durcissement du ciment. renforcement s.m., consolidation s.f.: întărirea unei schele le renforcement d'un échafaudage. renfort s.m.: A trimite întăriri envoyer des renforts.
    întaritor = (despre medicamente) fortifiant (-ante) adj., s.m.
    întaritura = (fortificaţie) fortification s.f. (pentru mărirea rezistenţei) renfort s.m.
    întârzia = vi. être en retard, arriver tard. vt. retarder
    întârziere = retard s.m.
    integra = (s')integrer.
    integral = adj. intégral (-ale; m.pl. -aux). adv. intégralement.
    integrare = intégration s.f.
    integritate = intégrité s.f.
    integru = integre.
    intelectual = intellectuel (-elle).
    intelectualitate = intellectuels s.m. pl.
    întelegator = compréhensif (-ive).
    întelege = vt. comprendre; saisir: Ai înţeles? tu as compris? (în expr.) I-am dat să înţeleagă je lui ai laissé entendre. vr. s'entendre: Se înţeleg bine ils s'entendent bien.
    întelegere = entendement s.m.: Asta depăşeşte înţelegerea copilului cela dépasse l'entendement de l'enfant. (bunăvoinţă) compréhension s.f., bienveillance s.f. (relaţii paşnice, de prietenie) entente s.f., accord s.m.
    întelenit = (despre pământ) en friche.
    întelepciune = sagesse s.f. (în expr.) Cu înţelepciune raisonnablement, sagement.
    întelept = sage.
    înteles = s.n. sens [sÿs] s.m., signification s.f. adj. entendu (-ue), compris (-ise). (în expr.) E de la sine înţeles cela va de soi.
    inteligent = intelligent (-ente).
    inteligenta = intelligence s.f.
    întemeia = vt., vr. (se) fonder. vr. s'appuyer, se baser.
    întemeiere = fondation s.f.
    întemeietor = fondateur (-trice).
    întemnita = emprisonner, enfermer.
    întemnitare = emprisonnement s.m.
    intemperie = intempérie s.f.
    intendent = intendant (-ante).
    intens = adj. intense. adv. intensément.
    intensifica = intensifier.
    intensitate = intensité s.f.
    intensiv = intensif (-ive).
    intenta = (în expr.) A intenta un proces intenter un proces.
    intentie = intention s.f.
    intentiona = avoir l'intention (de).
    intentionat = (despre oameni) intentionné (-ée). (despre acţiuni) intentionnel (-elle).
    întepa = vt. piquer: L-a înţepat o albină une abeille l'a piqué. O băutură care înţeapă une boisson qui pique. (în expr.) A înţepa pe cineva piquer qqn. au vif. vr. se piquer.
    întepat = (despre oameni) pincé (-ée), gourmé (-ée).
    întepator = piquant (-ante). (fig.) mordant (-ante).
    întepatura = piqûre s.f. (fig.) pointe d'ironie s.f.
    întepeni = vi. s'engourdir vr., se raidir vr.: Degetele începură să-i înţepenească ses doigts commencerent а s'engourdir. (a încremeni) rester cloué sur place. vt. engourdir: Frigul îi înţepenise picioarele le froid lui avait engourdi les jambes.
    întepenit = (ţeapăn) raide, engourdi (-ie). (încremenit) cloué (-ée) sur place. (fixat) fixé (-ée), consolidé (ée).
    intercala = intercaler, insérer.
    intercepta = intercepter.
    interceptare = interception s.f.
    interdependent = interdépendant (-ante).
    interdependenta = interdépendance s.f.
    interdictie = interdiction .s.f.
    interes = intérêt s.m.
    interesa = (s')intéresser: A se interesa de cineva s'intéresser а qqn.
    interesant = intéressant (-ante).
    interesat = intéressé (-ée).
    interfera = interférer.
    interferenta = interférence s.f.
    interior = adj. intérieur (-eure). s.n. intérieur s.m.
    interjectie = interjection s.f.
    interlocutor = interlocuteur (-trice).
    intermediar = intermédiaire.
    interminabil = interminable.
    interminabil = interminable.
    intermitent = adj. intermittent (-ente). adv. par intermittence.
    intermitenta = intermittence s.f.
    intern = adj. interne: Hemoragie internă hémorragie interne. intérieur (-eure): Politică internă politique intérieure. (în expr.) Ministerul Afacerilor Interne le ministere de l'Intérieur. s.m.f. (elev intern) interne.
    interna = vt. (în spital) hospitaliser. (într-un ospiciu sau lagăr) interner. vr. (într-un spital) se faire hospitaliser.
    internare = (în spital) hospitalisation s.f. (într-un ospiciu sau lagăr) internement s.m.
    internat = internat s.m.
    international = internaţional (-ale; m.pl. -aux).
    internationalism = internationalisme s.m.
    interoga = (a supune unui interogatoriu) interroger. examiner: A interoga un elev examiner un éleve.
    interogare = interrogation s.f.
    interogativ = interrogatif (-ive).
    interogatoriu = interrogatoire s.m.
    interplanetar = interplanétaire.
    interpret = interprete s.m.f.
    interpreta = interpréter.
    interpretare = interprétation s.f.
    interpune = s'interposer.
    intersectie = intersection s.f.
    interstitiu = interstice s.m.
    interurban = interurbain (-aine).
    interval = intervalle s.m.
    interveni = intervenir.
    interventie = intervention s.f.
    interverti = intervertir.
    întervertire = interversion s.f.
    interviu = interview [ßtεrvju] s.f.
    interzice = interdire.
    interzis = interdit (-ite); Staţionare interzisă stationnement interdit.
    întesa = entasser, bourrer.
    întesat = entassé (-ée), bourré (-ée). (despre vehicule, străzi) bondé (-ée).
    intestin = intestin s.m.
    intestinal = intestinal (-ale; m.pl. -aux).
    înteti = vr. (a se intensifica) s'intensifier. devenir plus fréquent: Vizitele sale s-au înteţit ses visites sont devenues plus fréquentes. vt. intensifier.
    intimida = vt. intimider. vr. se troubler, être embarrassé v. pasiv.
    intimidare = intimidation s.f.
    intimitate = intimité s.f.
    întinde = vt. étendre, allonger: Îşi întinse picioarele pe un scaun il allongea ses jambes sur une chaise. tendre: A întinde un arc; tendre un arc. (a desfăşura, a desface) déployer, étendre. (în expr.) A întinde cuiva o cursă tendre а qqn. un piege. A întinde masa dresser la table. vr. s'étendre; s'allon-ger: A se întinde în pat s'étendre dans le lit. (a se răspândi, a se extinde) se répandre, se propager. (a dura, a dăinui) durer vi., se prolonger.
    întindere = (suprafaţă) étendue s.f.
    întineri = rajeunir.
    întinerire = rajeunissement s. m.
    întins = étendu (-ue): Doarme întins la soare il dort étendu au soleil. tendu (-ue): Corzile viorii sunt întinse les cordes du violon sont tendues. vaste: Păduri întinse de vastes forêts. (fără creţuri) lisse.
    întipari = s'imprimer, se graver.
    intitula = (s')intituler.
    întoarce = vr. rentrer vi.: A se întoarce acasă rentrer (chez soi). être de retour, revenir vi., rentrer vi.: Mă voi întoarce mâine je serai de retour demain. vt. tourner: Când m-a văzut, a întors capul quand il m'a vu, il a tourné la tête. retourner: A întoarce o haină retourner un vêtement. remonter: A întoarce un ceas remonter une montre. (în expr.) A întoarce cuiva spatele tourner le dos а qqn.
    întoarcere = retour s.m.
    întocmai = adv. exactement, identiquement. (da, sigur) précisément.
    întocmi = (a élabora) élaborer. (a alcătui) dresser: A întocmi un proces-verbal dresser un proces-verbal.
    intolerabil = intolérable.
    intoleranta = intolérance s.f.
    intona = entonner; jouer.
    intonatie = intonation s.f.
    întorsatura = tournure s.f., tour s.m.
    întortocheat = adj. (cotit) tortueux (-euse). (încâlcit) entortillé (-ée).
    întotdeauna = adv. toujours.
    întovarasi = vt. accompagner. vr. s'allier; s'associer.
    întovarasire = association s.f.
    intoxica = (s')intoxiquer.
    intramuscular = intramusculaire.
    intransigent = intransigeant (-ante).
    intranzitiv = (gram.) intransitif (-ive).
    intrare = entrée s.f. (fundătură) impasse s.f., cul-de-sac (pl. culs-de-sac) s.m.
    intravenos = (despre injecţii) intraveineux (-euse).
    întreba = vt. demander; interroger; questionner. vr. se demander.
    întrebare = question s.f.: A pune întrebări poser des questions. (în expr.) Semn de întrebare point d'interrogation.
    întrebator = interrogateur (-trice).
    întrebuinta = employer, utiliser, user.
    întrebuintare = emploi s.m., utilisation s.f., usage s.m.
    întrece = (se) dépasser: Alergătorii se întreceau unul pe altul les coureurs se dépassaient l'un l'autre. (se) surpasser: Ca îndemânare, ea ne întrece elle nous surpasse en habileté. (în expr.) A se întrece cu gluma y aller un peu fort.
    întrecere = (competiţie) compétition s.f. émulation s.f.: (în expr.) A se lua la întrecere être en compétition.
    întredeschide = (s')entrouvrir.
    întreg = entier (-ere): În lumea întreagă dans le monde entier. (neînceput) intact (-acte).
    întregi = compléter.
    întregime = (în expr.) În întregime entierement, completement.
    întreit = triplé (-ée).
    întrema = se rétablir, se remettre.
    întremare = rétablissement s.m.
    întrepatrunde = s'interpénétrer.
    întrepatrundere = interpénétration s.f.
    întreprinde = entreprendre.
    întreprindere = entreprise s.f.
    întreprinzator = entreprenant (-ante).
    întrerupator = interrupteur s.m.
    întrerupe = interrompre.
    întrerupere = interruption s.f.
    întretaia = (s')entrecouper.
    întretaiere = intersection s.f., croisement s.m.
    întretine = (s')entretenir.
    întretinere = entretien s.m.
    întrevedea = entrevoir.
    întrevedere = entrevue s.f.
    întrezari = entrevoir.
    intriga = intriguer.
    intriga = intrigue s.f.
    intrigant = intrigant (-ante).
    intrigant = intrigant (-ante).
    întrista = (s')attrister, (s')affliger.
    întristare = tristesse s.f., chagrin s.m., affliction s.f.
    introduce = (s')introduire.
    introducere = introduction s.f.
    introductiv = introductif (-ive).
    întrucât = conj. puisque, étant donné que, attendu que. adv. en tant que, en ce qui: Întrucât mă priveşte en ce qui me concerne.
    întruchipa = incarner, représenter.
    întruni = (se) réunir.
    întrunire = réunion s.f.
    întrupa = (s')incarner.
    intrus = intrus (-use).
    intuitie = intuition s.f.
    intuitiv = intuitif (-ive).
    întuneca = vr. s'assombrir, s'obscurcir: Cerul s-a întunecat le ciel s'est assombri. (vr. impers.) Se întunecă la nuit tombe. (despre oameni) se rembrunir. vt. obscurcir, assombrir: Norii întunecă cerul les nuages obscurcissent le ciel.
    întunecare = assombrissement s.m., obscurcissement s.m.
    întunecat = (întunecos) sombre, obscur. (posac) ténébreux (-euse), sombre, maussade.
    întunecos = sombre, ténébreux (-euse).
    întuneric = obscurité s.f. (în expr.) E întuneric il fait sombre. Pe întuneric dans l'obscurité.
    inuman = inhumain (-aine).
    inunda = inonder; submerger.
    inundabil = inondable.
    inundatie = inondation s.f.
    inutil = adj. inutile. adv. inutilement.
    inutilitate = inutilité s.f.
    inutilizabil = inutilisable.
    inuzitat = inusité (-ée).
    invada = envahir.
    invadare = envahissement s.m.
    invadator = adj. envahissant (-ante). s.m. envahisseur s.m.
    invaliditate = invalidité s.f.
    învalmaseala = (amestecătură de lucruri) confusion s.f. (înghesuială) agglomération s.f., cohue s.f. (încăierare) bagarre s.f., mêlée s.f.
    învalui = envelopper, encercler; cerner.
    învaluire = enveloppement s.m., encerclement s.m.
    invariabil = invariable.
    învârti = vt. tourner: A învârti o manivelă tourner une manivelle. (în expr.) A învârti capul cuiva tourner la tête а qqn. vr. tourner vi.: Pământul se învârteşte în jurul soarelui la terre tourne autour du soleil. (a se roti) tournoyer vi.
    învârtitura = tour s.m.
    învata = vt. apprendre (însoţit numai de un complement direct): învăţ limba franceză j'apprends le français. apprendre (însoţit de un complément indirect şi urmat de infinitiv): A învăţa pe un copil să numere apprendre а un petit enfant а compter. enseigner: El m-a învăţat să nu nesocotesc nici un amănunt il m'a enseigné а ne négliger aucun détail. travailler, étudier: Acest elev învaţă foarte bine cet éleve travaille tres bien. vr. (a se deprinde) s'habituer, s'accoutumer
    învatamânt = enseignement s.m.
    învatat = adj. instruit (-ite); érudit (-ite). s.m. savant.
    învatator = instituteur (-trice), maître (maîtresse) d'école.
    învatatura = (doctrină) doctrine s.f. (în expr.) Învăţătură de minte une bonne leçon.
    invazie = invasion s.f.
    învechi = vieillir vi., être usé v. pasiv: Automobilul lui s-a învechit sa voiture a vieilli. (a ieşi din uz) tomber en désuétude. (despre vin) vieillir vi.
    învecina = avoisiner vt.
    învecinat = avoisinant (-ante); voisin (-ine).
    invectiva = invective s.f.
    înveli = (se) couvrir; (s')envelopper.
    învelis = enveloppe s.f.: Învelişul de hârtie al unui pachet l'enveloppe en papier d'un paquet.
    învelitoare = couverture s.f.
    învenina = (a otrăvi) empoisonner. (fig.) envenimer.
    inventa = inventer.
    inventar = inventaire s.m.
    inventaria = inventorier.
    inventariere = inventaire s.m.
    inventator = inventeur (-trice).
    inventie = invention s.f.
    inventiv = inventif (-ive).
    inventivitate = esprit inventif s.m.
    invers = adj. inverse. adv. inversement.
    inversa = inverser.
    inversare = inversion s.f.
    inversiune = (gram.) inversion s.f.
    înversuna = s'acharner.
    înversunare = acharnement s.m.
    înverzi = verdir: Copacii au înverzit les arbres ont verdi.
    înverzire = verdissement s.m.
    înveseli = (s')égayer, (se) réjouir.
    învesmânta = revêtir.
    investi = investir.
    investigatie = investigation s.f.
    investitie = investissement s.m.
    inveterat = invétéré (-ée).
    invidia = (a pizmui) envier, jalouser.
    invidie = envie s.f., jalousie s.f.
    invidios = envieux (-euse); jaloux (-ouse).
    înviere = résurrection s.f.
    invincibil = invincible.
    învineti = blêmir vi.: Faţa i s-a învineţit de mânie son visage a blêmi sous l'effet de la colere. vt. (a provoca vânătăi) couvrir de bleus, meurtrir.
    învingator = adj. victorieux (-euse), vainqueur adj. m. s.m. vainqueur s.m.
    învinge = (a birui) vaincre, triompher (de). surmonter: A învinge toate greutăţile surmonter toutes les difficultés.
    învinovati = accuser, incriminer.
    învins = vaincu (-ue).
    învinui = vt. accuser, incriminer. vr. s'accuser, se déclarer coupable.
    învinuire = accusation s.f.
    inviolabil = inviolable.
    inviolabilitate = inviolabilité s.f.
    înviora = vt. vivifier, rafraîchir. (a însufleţi) animer, ranimer. vr. s'animer, se ranimer.
    înviorare = vivacité s.f., animation s.f.
    invita = inviter.
    invitat = invité (-ée).
    invitatie = invitation s.f.
    invizibil = invisible.
    invoca = invoquer.
    invocatie = invocation s.f.
    învoiala = accord s.m.: A cădea la învoială tomber d'accord. (târg, tocmeală) marché s.m., transaction s.f.
    învoire = permission s.f., consentement s.m.
    involuntar = involontaire.
    învrajbi = vr. devenir ennemis vi., se haïr. vt. semer la discorde.
    învrednici = daigner: Nu s-a învrednicit să ne scrie un rând il n'a pas daigné nous envoyer un mot.
    invulnerabil = invulnérable.
    înzapezi = être enneigé, être bloqué par la neige.
    înzapezire = enneigement s.m.
    înzdraveni = recouvrer la santé, se remettre.
    înzeci = décupler.
    înzestra = (a da zestre) doter. (a utila, a echipa) outiller, équiper. (fig.) douer.
    iobagie = servage s.m.
    ipocrit = hypocrite.
    ipocrizie = hypocrisie s.f.
    ipohondrie = hypocondrie s.f.
    ipotetic = adj. hypothétique. adv. hypothétiquement.
    ipoteza = hypothese s.f.
    iradia = irradier, rayonner.
    iradiatie = irradiation s.f., rayonnement s.m.
    irascibil = irascible.
    irational = irrationnel (elle), déraisonnable.
    irealizabil = irréalisable.
    ireconciliabil = irréconciliable.
    iremediabil = adj. irrémédiable. adv. irrémédiablement.
    ireparabil = irréparable.
    ireprosabil = irréprochable.
    irespirabil = irrespirable.
    iresponsabil = irresponsable.
    iresponsabilitate = irresponsabilité s.f.
    ireversibil = irréversible.
    irevocabil = adj. irrévocable. adv. irrévocablement.
    irezistibil = irrésistible.
    irigabil = irrigable.
    irigatie = irrigation s.f.
    iritant = irritant (-ante).
    iritatie = irritation s.f., énervement s.m.
    ironic = adj. ironique. adv. ironiquement.
    ironie = ironie s.f.
    ironiza = ironiser.
    iruptie = irruption s.f.
    iscali = signer vt.; apposer sa signature.
    iscalitura = signature s.f.
    iscodi = (a descoase) interroger; cuisiner, tirer les vers du nez а qqn. (fam.). (a privi cercetător) épier; scruter. (a născoci) inventer.
    iscoditor = adj. scrutateur (-trice). adv. d'une maniere soupçonneuse.
    iscusinta = habileté s.f., adresse s.f.
    iscusit = habile, ingénieux (-euse).
    ispasi = expier.
    ispasire = expiation s.f.
    ispita = tentation s.f.
    ispiti = tenter.
    ispititor = tentant (-ante), séduisant (-ante).
    isprava = (faptă, acţiune) action s.f., fait s.m. (poznă, năzdrăvănie) exploit s.m., prouesse s.f. (în expr.) Un om de ispravă un brave homme.
    ispravi = vt. finir, terminer. (în expr.) Isprăveşte o dată! il est temps d'en finir! tais-toi! vr. se terminer, prendre fin.
    isteric = hystérique adj., s.m.f.
    isterie = hystérie s.f.
    istetime = perspicacité s.f.
    istoric = adj. historique. s.n. historique s.m.: A face istoricul unui eveniment faire l'historique d'un événement. s.m. historien (-ien-ne) s.m.f.
    istorisi = raconter.
    istovi = (s')exténuer, (s')épuiser.
    istovire = exténuation s.f., épuisement s.m.
    istovitor = exténuant (-ante), épuisant (-ante).
    italian = adj. italien (-ienne). s.m.f. (cu maj.).
    italianca = Italienne s.f.
    italienesc = italien (-ienne).
    itinerar = itinéraire s.m.
    iubire = amour s.m.
    iubitor = tendre, affectueux (-euse).
    îucapatânare = entêtement s.m., obstination s.f.
    iugoslav = adj. yougoslave. s.m.f. (cu maj.).
    iuteala = vitesse s.f., rapidité s.f.
    iveala = (în expr.) A ieşit la iveală apparaître, ressortir A da la iveală dévoiler, faire ressortir.
    izbânda = victorie s.f.; succes s.m., réussite s.f.
    izbândi = vaincre; triompher.
    izbitor = frappant (-ante).
    izbitura = choc s.m., heurt s.m.
    izbucni = éclater: Scandalul a izbucnit din vina lui le scandal a éclaté par sa faute. (în expr.) A izbucni în râs (în plâns) éclater de rire (en sanglots).
    izbucnire = déchaînement s.f.
    izbuti = réussir.
    izgoni = chasser.
    izolare = isolement s.m.
    izolatie = isolation s.f.
    izolator = adj. isolant (-ante). s.m. isolateur s.m.
    izvorî = (despre ape curgătoare) prendre sa source. (fig.) prendre naissance, découler.
    jacheta = jaquette s.f.
    jaguar = jaguar s.m.
    jalnic = adj. lamentable, piteux (-euse). adv. lamentablement, piteusement.
    jalona = jalonner.
    jaluzea = jalousie s.f.
    jambiera = jambiere s.f.
    jambon = jambon s.m.
    jandarm = gendarme s.m.
    japonez = adj. japonais (-aise). s.m.f. (cu maj.)
    jargon = jargon s.m.
    jartiera = jarretiere s.f.
    jecmaneala = spoliation s.f.
    jecmani = spolier.
    jefuitor = adj., s.m.f. pillard (-arde). s.m.f. pilleur (-euse).
    jelanie = lamentation s.f., plainte s.f.
    jenant = gênant (-ante).
    jerpelit = adj. (despre haine) râpé (-ée), usé (-ée). (despre oameni) déguenillé (-ée), loqueteux (-euse).
    jerseu = jersey [Џεrzε] s.m.
    jertfa = (de vietăţi sacrificate pe altar) immolation s.f. (jertfire, sacrificiu) sacrifice s.m. (ofrandă) offrande s.f. (în expr.) A cădea jertfă être sacrifié.
    jertfi = vt. immoler, sacrifier. vr. se sacrifier, se dévouer.
    jgheab = (adăpătoare) auge s.f. (de streaşină) gouttiere s.f. (rigolă) rigole s.f.
    jigarit = amaigri (-ie), émacié (-ée).
    jignire = offense s.f., vexation s.f.
    jignitor = offensant (-ante), bles-sant (-ante), vexant (-ante).
    jindui = désirer avec avidité; convoiter.
    jivina = bête sauvage s.f.
    jneapan = genévrier s.m.
    joagar = scie mécanique s.f.
    joarda = badine s.f., verge s.f.
    jocheu = jockey [jkε]
    jonctiune = jonction s.f.
    jongla = jongler.
    jongler = jongleur s.m.
    jonglerie = jonglerie s.f.
    josnic = vil (vile), abject (-ecte).
    josnicie = bassesse s.f., vilenie s.f.
    jubila = jubiler, exulter.
    jubileu = jubilé s.m.
    jubiliar = jubiliaire.
    jucarie = jouet s.m., joujou (pl. -x) s.m.
    jucator = joueur (-euse).
    jucaus = espiegle, folâtre.
    judeca = vt. juger: A judeca un inculpat juger un inculpé. (a aprecia, a preţui) estimer, apprécier. vr. être en proces, avoir un proces. vi. (a raţiona, a chibzui) raisonner, réfléchir.
    judecata = (raţiune) raisonnement s.m., réflexion s.f. (proces) jugement s.m., proces s.m. (în expr.) Om cu judecată homme raisonnable. A da în judecată pe cineva intenter un proces а qqn.
    judecator = juge s.m.
    judecatoresc = judiciaire.
    judecatorie = tribunal d'instance s.m.
    judetean = départemental (-ale; m.pl. -aux).
    judicios = adj. judicieux (-euse). adv. judicieusement.
    julitura = écorchure s.f., égratignure s.f.
    jumari = pl. (obţinute prin topirea slăninei) rillons s.m. pl. (de ouă) oeufs brouillés s.m.pl.
    jumatate = moitié s.f.: Diametrul împarte cercul în două jumătăţi egale le diametre partage le cercle en deux moitiés égales. demi (-ie) adj.: O duzină şi jumătate une douzaine et demie. demi (adj. invar. când precedă substantivul de care se leagă prin liniuţă): O jumătate de oră une demi-heure. mi (precedă substantivul de care se leagă prin liniuţă): La jumătatea drumului а mi-chemin. La jumătatea lui februarie а la mi-février. (în expr.) Un om şi jumătate un homme qui en vaut deux.
    jumuli = (de pene) plumer. (fig.) spolier.
    junghi = élancement s.m.: A avea junghiuri în picior avoir des élancements dans la jambe. (în spate) point de côté s.m.
    jungla = jungle s.f.
    junior = (sport) junior.
    juramânt = serment s.m.: A depune jurământ prêter serment.
    juridic = juridique.
    jurisconsult = jurisconsulte s.m.
    jurisdictie = juridiction s.f.
    jurist = juriste s.m.
    jurnal = journal (pl. -aux) s.m.
    jurnalist = journaliste s.m.
    jurubita = écheveau (pl. -x) s.m.
    justifica = (se) justifier.
    justificare = justification s.f.
    justificativ = justificatif (-ive).
    justitie = justice s.f.
    juxtapune = juxtaposer.
    juxtapunere = juxtaposition s.f.
    kilogram = kilogramme s.m.,
    kilometra = kilométrer.
    kilometraj = kilométrage s.m.
    kilometric = kilométrique.
    kilometru = kilometre s.m.
    kilowatt = kilowatt s.m.
    labarta = se déformer, s'avachir.
    labirint = labyrinthe s.m.
    laborant = préparateur (assistant, garзon) de laboratoire s.m.
    laboranta = laborantine s.f.
    laborator = laboratoire s.m.
    laborios = laborieux (-euse).
    lacatus = serrurier s.m.
    lacatuserie = serrurerie s.f.
    lacheu = laquais s.m.
    lacomie = gourmandise s.f., gloutonnerie s.f. (fig.) avidité s.f.
    laconic = laconique.
    lacramioara = (bot.) muguet s.m.
    lacrima = larme s.f. (în. expr.) A izbucni în lacrimi fondre en larmes.
    lacrimogen = lacrymogene.
    lactat = lacté (-ée). laitier (-iere): Produse lactate produits laitiers.
    lacuna = lacune s.f.
    lacusta = sauterelle s.f.
    ladita = petite caisse s.f., coffret s.m.
    laguna = lagune s.f.
    lamâie = citron s.m.
    lamenta = se lamenter, se plaindre.
    lamentabil = adj. lamentable, pitoyable. adv. lamentablement, pitoyablement.
    lamina = laminer.
    laminare = laminage s.m.
    laminor = laminoir s.m.
    lampadar = lampadaire s.m.
    lampion = lampion s.m.
    lamuri = vt. faire comprendre (а qqn.): Îl voi lămuri despre ce e vorba je lui ferai comprendre de quoi il s'agit. expliquer, élucider, éclaircir: Am lămurit totul nous avons tout élucidé. vr. être élucidé v. pasiv: Problema s-a lămurit le probleme a été élucidé. être édifié v. pasiv: M-am lămurit je suis édifié.
    lamurire = (explicaţie) explication s.f., éclaircissement s.m. (informaţie) renseignement s.m.
    lamurit = adj. (despre oameni) édifié (-ée). (despre idei) élucidé (-ée). adv. clairement, distinctement.
    lâncezeala = torpeur s.f., lassitude s.f.
    lâncezi = (despre oameni) languir. (despre acţiuni) traîner, languir.
    languros = langoureux (-euse).
    lansare = lancement s.m.
    lanterna = lanterne s.f.
    laolalta = ensemble.
    lapidar = lapidaire.
    lapovita = neige fondue s.f., giboulée s.f.
    laptar = laitier s.m.
    laptareasa = laitiere s.f.
    laptarie = crémerie s.f.
    laptisor = (în expr.) Lăptişor de matcă gelée royale.
    laptos = laiteux (-euse).
    laptuca = laitue s.f.
    laringe = larynx s.m.
    lasator = négligent (-ente).
    lascaie = liard s.m., sou s.m. (în expr.) A nu avea nici o lăscaie ne pas avoir le sou.
    lasitate = lâcheté s.f.
    lastar = rejet s.m., rejeton s.m.
    lastun = (zool.) martinet s.m.
    latent = latent (-ente).
    lateral = latéral (-ale; m.pl. -aux).
    latifundiar = grand propriétaire foncier s.m.
    latime = largeur s.f.
    latitudine = latitude s.f.
    latrat = aboiement s.m.
    latura = côté s.m.: Laturile unui pătrat sunt egale les côtés d'un carré sont égaux. aspect s.m., côté s.m.; Latura practică a proiectului l'aspect pratique du projet. (în expr.) În lături de côté. A nu se da în lături ne pas hésiter.
    laturalnic = latéral (-ale; m.pl. -aux). (izolat, dosnic) écarté (-ée), isolé (-ée). (despre drumuri) détourné (-ée).
    laturi = pl. lavure s.f., rinзure s.f.
    laudabil = louable, méritoire.
    laudaros = vantard (-arde), hâbleur (-euse).
    laudarosenie = vantardise s.f., hâblerie s.f.
    launtric = intérieur (-eure), interne.
    laureat = lauréat (-ate).
    lautar = ménétrier s.m., violoneux s.m.
    lavanda = (în expr.) Apă de lavandă eau de lavande.
    leagan = (de adormit copiii) berceau s.m. (scrânciob) balanзoire s.f. (în expr.) Cântec de leagăn berceuse.
    leandru = laurierrose s.m.
    lebada = cygne s.m.
    lectie = lesson s.f.
    lector = (grad universitar) chargé de cours s.m. (cititor) lecteur (-trice).
    lectura = lecture s.f.
    lecuire = guérison s.f.
    lefter = sans le sou, fauché (-ée).
    legaliza = légaliser, authentifier.
    legalizare = légalisation s.f., authentification s.f.
    legamânt = engagement solennel s.m., serment s.m.
    legana = vt. bercer: A legăna un copil bercer un enfant. balancer: Valurile legănau vapoarele în port les vagues balanзaient les navires au port. vr. se bercer: A se legăna cu iluzii se bercer d'illusions. (a se da în leagăn) se balancer. (în expr.) A se legăna în mers se dandiner.
    legatie = légation s.f.
    legator = (de cărţi) relieur (-eu-se).
    legatura = lien s.m., attache s.f. (boccea) balluchon s.m. (de zarzavaturi) botte s.f. (de carte) reliure s.f. (mijloc de comunicare) liaison s.f. (relaţii intre oameni) liaisons s.f.pl. (conexiune electrică) connexion s.f. (în expr.) Legătură de rudenie lien de parenté. În legătură cu en ce qui concerne.
    legenda = légende s.f.
    legendar = légendaire.
    legifera = légiférer.
    legislatie = législation s.f.
    legislativ = législatif (-ive).
    legitima = vt. établir l'identité (de qqn.). vr. présenter ses papiers.
    legitimatie = carte d'identité s.f., papiers s.m.pl.
    legiuitor = adj. législatif (-ive). s.m. législateur s.m.
    leguma = légume s.m.
    lemnarie = (folosită în construcţie) charpente s.f.
    lemnos = ligneux (-euse).
    lenevi = paresser, fainéanter, lézarder.
    lenevie = paresse s.f., fainéantise s.f., oisiveté s.f.
    lenjereasa = lingere s.f.
    lenjerie = lingerie s.f.
    lentila = lentille s.f.
    leoaica = lionne s.f.
    leoarca = trempé (-ée), tres mouillé (-ée), ruisselant (-ante).
    leopard = léopard s.m.
    lepada = vt. se débarraser vr.: Trebuie să lepădăm toate vechiturile astea, il faut se débarrasser de toutes ces vieilleries. vr. renier vt., abjurer vt.
    lepadatura = (stârpitură) avorton s.m. (fiinţă decăzută) crapule s.f., salaud s.m.
    lepros = (med.) lépreux (-euse).
    lesina = s'évanouir vr. (în expr.) A leşina de râs se tordre de rire.
    lespede = dalle s.f.
    letopiset = chronique s.f.
    leustean = liveche s.f.
    levantica = lavande s.f.
    lexical = lexical (-ale, m.pl. -aux).
    leziune = lésion s.f., plaie s.f.
    libarca = cafard s.m., blatte s.f.
    libelula = libellule s.f.
    libera = libérer, lâcher.
    liberare = libération s.f., délivrance s.f.
    libertate = liberté s.f.
    librar = libraire s.m.
    librarie = librairie s.f.
    licari = scintiller, clignoter, luire.
    licarire = scintillement s.m.; lueur s.f.
    licean = lycéen (-enne), collégien (-ienne).
    licenta = licence s.f.
    licentia = licencier, congédier.
    licentios = licencieux (-euse).
    lichea = fripouille s.f., fripon (-onne).
    lichefia = liquéfier.
    lichefiere = liquéfaction s.f.
    lichen = (bot.) lichen [liken] s.m.
    lichid = liquide adj., s.m.
    lichida = liquider.
    lichidare = liquidation s.f.
    lichior = liqueur s.f.
    licitatie = vente aux encheres s.f.
    licurici = (zool.) ver luisant s.m., luciole s.f.
    lighean = cuvette s.f., bassine s.f.
    lighioana = (animal sălbatic) bête sauvage s.f. (pasăre de curte) volaille s.f.
    lignit = lignite s.m.
    lihnit = affamé (-ée).
    liliac = (bot.) lilas s.m. (zool.) chauve-souris (pl. chauves-souris s.f.
    liliachiu = lilas adj. invar.
    limbaj = langage s.m.
    limbut = bavard (-arde), loquace.
    limita = limite s.f.
    limita = (se) limiter; (se) restreindre.
    limitare = limitation s.f.; restriction s.f.
    limonada = limonade s.f.
    limpede = adj. clair (claire), pur (pure), limpide. adv. clairement, nettement, distinctement.
    limpezi = vr. (despre lichide) se clarifier. (despre cer) s'éclaircir. vt. rincer: A limpezi rufele rincer le linge. tirer au clair, éclaircir: A limpezi o situaţie éclaircir une situation.
    limpezime = clarté s.f., pureté s.f., limpidité s.f.
    limpezire = clarification s.f. (a rufelor) rinзage s.m.
    lingura = cuiller s.f. (conţinutul unei linguri) cuillerée s.f.: O lingură de cafea une cuillerée de café.
    lingurita = cuiller а café s.f., petite cuiller s.f.
    linguseala = flatterie s.f., flagornerie s.f., adulation s.f.
    lingusi = vt. flatter, flagorner. vr. (în expr.) A se linguşi pe lângă cineva flagorner qqn.
    lingusire = flatterie s.f., flagornerie s.f.
    lingusitor = flatteur (-euse), flagorneur (-euse).
    lingvist = linguiste s.m.
    lingvistic = linguistique.
    lingvistica = linguistique s.f.
    liniar = linéaire.
    liniat = réglé (-ée): Hârtie liniată papier réglé.
    liniste = (tăcere) silence s.m. (calm) calme s.m., tranquillité s.f. (tihnă) repos s.m., répit s.m. (în expr.) În linişte paisiblement; calmement.
    linisti = (se) calmer, (s')apaiser.
    linistit = adj. (lipsit de zgomot) tranquille, silencieux (-euse). (calm) paisible, calme. adv. silencieusement, tranquillement. paisiblement.
    linistitor = calmant (-ante), tranquillisant (-ante).
    liniuta = tiret s.m., trait d'union s.m.
    linoleum = linoléum [linlem] s.m.
    lintoliu = linceul s.m.
    lipici = colle s.f.
    lipicios = (cleios) gluant (-ante), collant (-ante).
    lipitoare = (zool.) sangsue s.f.
    lipitura = (cu ajutorul unei materii cleioase) collage s.m. (sudură) soudure s.f.
    lirica = oeuvre lyrique s.f.
    lirism = lyrisme s.m.
    lirism = lyrisme s.m.
    litera = lettre s.f.: Literele alfabetului les lettres de l'alphabet. (în expr.) Literă mare majuscule. Literă mică minuscule.
    literar = littéraire.
    literatura = littérature s.f.
    litigiu = litige s.m.
    litografia = lithographier.
    litografie = lithographie s.f.
    litoral = littoral s.m.
    liturghie = messe s.f.
    livada = (de pomi fructiferi) verger s.m.
    livrabil = livrable.
    livrare = livraison s.f.
    livrea = livrée s.f.
    livret = (în expr.) Livret militar livret militaire s.m.
    lizibil = lisible.
    liziera = lisiere s.f.
    localitate = localité s.f.
    localiza = (se) localiser.
    localnic = autochtone s.m.f., aborigene s.m.
    locatar = locataire.
    locomotie = locomotion s.f.
    locomotiva = locomotive s.f.
    locotenent = lieutenant s.m.
    loctiitor = remplaзant (-ante), suppléant (-ante).
    locuinta = habitation s.f., demeure s.f., logement s.m.
    locuitor = habitant (-anle).
    logaritm = (mat.) logarithme s.m.
    logica = logique s.f.
    logodi = vt., vr. (se) fiancer. vr. célébrer ses fianзailles.
    logodna = fianзailles s.f.pl.
    logodnic = fiancé (-ée).
    longevitate = longévité s.f.
    longitudinal = longitudinal (-ale; m.pl. -aux).
    longitudine = longitude s.f.
    lopata = (de ridicat pământ, nisip etc.) pelle s.f. (conţinutul unei lopeţi) pelletée s.f. (vâslă) rame s.f., aviron s.m.
    lopata = ramer.
    lopatar = (vâslaş) rameur s.m.
    loterie = loterie s.f.
    lotiune = lotion s.f.
    lovitura = coup s.m.; choc s.m., heurt s.m.
    lozinca = mot d'ordre s.m.
    lucarna = lucarne s.f.
    luceafar = étoile du berger s.f.
    lucerna = luzerne s.f.
    luciditate = lucidité s.f.
    lucios = brillant (-ante), luisant (-ante).
    lucrare = travail (pl. -aux) s.m.: Lucrări de construcţie travaux de construction. (studiu scris) ouvrage s.m., étude s.f. (operă) oeuvre s.f. (în expr.) Lucrare scrisă épreuve écrite.
    lucrator = ouvrier (-iere), travailleur (-euse). adj. (în expr.) Zile lucrătoare jours ouvrables.
    lucratura = exécution s.f. (fig.) manigance s.f., intrigue s.f.
    lugubru = lugubre.
    lumânare = cierge s.m., bougie s.f.
    lumina = lumiere s.f.: O rază de lumină un rayon de lumiere. (în expr.) Pe lumină en plein jour. A vedea lumina zilei voir le jour, naître. A pune în lumină mettre en évidence. A scoate la lumină tirer au clair.
    lumina = vi. briller, rayonner, luire: Soarele luminează le soleil rayonne. vr. s'illuminer: Ochii i se luminară de bucurie ses yeux s'illuminerent de joie. (în expr.) Se luminează de ziuă le jour se leve. vt. éclairer: Farurile luminează şoseaua les phares éclairent la route.
    luminat = éclairage s.m.
    luminis = clairiere s.f.
    luminos = lumineux (-euse): Punct luminos point lumineux. (plin de lumină) clair (claire): O încăpere luminoasă une piece claire.
    luminozitate = luminosité s.f.
    lunatic = somnambule, lunatique. capricieux (euse), fantasque.
    luneca = glisser.
    lunecare = glissement s.m.
    lunecos = glissant (-ante).
    lunecus = (polei) verglas s.m. (gheţuş) glissoire s.f.
    luneta = lunette s.f.
    lungan = échalas s.m., perche s.f.
    lungime = longueur s.f.
    lungit = (culcat) couché (-ée), étendu (-ue). (prelungit) allongé (-ée), rallongé (-ée).
    lunguiet = oblong (-gue).
    luntras = batelier s.m.
    luntre = barque s.f., canot s.m,.
    lupoaica = louve s.f.
    luptator = combattant (-ante).
    lustra = lustre s.m.
    lustragiu = cireur (de bottes) s.m.
    lustru = éclat s.m., brillant s.m.
    lustrui = polir.
    luxatie = luxation s.f.
    luxuriant = luxuriant (-ante).
    macabru = macabre.
    macara = grue s.f.
    macaroane = pl. macaronis s.m.pl.
    macedonean = macédonien (-ienne). s.m.f. (cu maj.).
    macelar = boucher s.m.
    macelari = massacrer.
    macelarie = boucherie s.f.
    macera = macérer.
    maceratie = macération s.f.
    macheta = maquette s.f.
    machia = (se) maquiller.
    machiaj = maquillage s.m.
    macina = moudre: A măcina cafea moudre du café.
    macinare = mouture s.f.
    macinat = moulu (-ue): Cafea măcinată café moulu.
    maciuca = massue s.f.
    macris = oseille s.f.
    maculator = brouillon s.m., cahier brouillon s.m.
    maculatura = maculature s.f.
    madrigal = madrigal (pl. -aux) s.m.
    maduva = moelle [mwal] s.f.
    maestru = maître s.m.
    magarie = muflerie s.f., goujaterie s.f., grossiereté s.f.
    magarus = ânon s.m., bourriquet s.m.
    magazie = remise s.f., dépôt s.m., magasin s.m.
    magazin = (prăvălie mare) magasin s.m. (revistă ilustrată) magazine s.m.
    magaziner = magasinier s.m.
    maghernita = masure s.f., taudis s.m.
    maghiran = marjolaine s.f.
    magician = magicien (-ienne), enchanteur (-teresse).
    magistral = adj. magistral (-ale; m.pl. -aux). adv. magistralement.
    magistrala = avenue s.f.
    magistrat = magistrat s.m., juge s.m.
    magiun = marmelade de prunes s.f.
    magnet = aimant s.m.
    magnetic = magnétique.
    magnetism = magnétisme s.m.
    magnetiza = aimanter, magnétiser. (fig.) magnétiser, fasciner.
    magnetofon = magnétophone s.m.
    magnific = adj. magnifique. adv. magnifiquement.
    magnolie = magnolia s.m.
    maguli = flatter.
    magulitor = adj. flatteur (-euse). adv. flatteusement.
    magura = tertre s.m.; colline s.f.
    mahala = faubourg s.m.; banlieue s.f.
    mahalagioaica = faubourienne s.f., commere s.f., banlieusarde s.f.
    mahalagism = (expresie vulgară) expression vulgaire. (bârfeală) commérage s.m.
    mahalagiu = faubourien s.m., banlieusard s.m.
    mahmur = (indispus) indisposé (-ée), grognon (-onne).
    mâhnire = chagrin s.m., affliction s.f.
    mâhnit = chagriné (-ée), affligé (-ée).
    maidan = terrain vague s.m.
    maiestate = majesté s.f.
    maiestrie = (iscusinţă) maîtrise s.f.
    maiestuos = majestueux (-euse).
    maimuta = singe s.m., guenon s.f.
    maimutareala = singerie s.f.
    maimutari = vt. singer. vr. faire des singeries.
    maioneza = mayonnaise s.f.
    majora = majorer, augmenter.
    majorare = majoration s.f., augmentation s.f., hausse s.f.
    majorat = majorité s.f.
    majoritar = majoritaire.
    majoritate = majorité s.f.
    majuscula = majuscule s.f.
    malaiet = (despre fructe) blet (blette).
    malaxor = malaxeur s.m.
    maldar = tas s.m., monceau s.m., amas s.m.
    maleabil = malléable.
    maleabilitate = malléabilité s.f.
    maltrata = maltraiter, molester.
    malura = nielle s.f.
    mamaliga = polenta s.f.
    mamifer = mammifere s.m.
    manastire = monastere s.m., couvent s.m.
    mâncacios = gourmand(-ande), glouton (-onne).
    mâncare = plat s.m.: O mâncare de cartofi un plat de pommes de terre. (la pl.) mets s.m.pl.: Mâncăruri alese des mets délicats. manger s.m.
    mâncarime = démangeaison s.f.
    mandarina = mandarine s.f.
    mandat = (împuternicire) mandat s.m. (cu determinări) Mandat poştal mandatposte. Mandat de arestare mandat d'arrêt.
    mandolina = mandoline s.f.
    mândri = (a fi mândru) être fier. (a se făli) s'enorgueillir. (a se îngâmfa) se rengorger.
    mândrie = fierté s.f., orgueil s.m.
    mândru = (plin de încredere) fier (fiere). (trufaş) orgueilleux (-euse), hautain (-aine). (falnic) magnifique.
    mâneca = manche s.f. (în expr.) A o băga pe mânecă être dans ses petits souliers.
    manechin = mannequin s.m.
    maneta = manette s.f.
    manevra = manoevre s.f.
    manevra = manoeuvrer.
    mângâia = caresser, cajoler, câliner. (a linişti, a consola) apaiser; consoler. vr. se consoler.
    mângâiere = (dezmierdare) caresse s.f., cajolerie s.f., câlinerie s.f. (încurajare, consolare) encouragement s.m., consolation s.f.
    mângâietor = caressant (-ante). (consolator) consolateur (-trice).
    mangal = charbon de bois s.m.
    maniac = maniaque.
    manichiura = soin des ongles des mains s.m. (în expr.) A-şi face manichiura se faire les ongles.
    manichiurista = manucure s.m.f.
    maniera = maniere s.f. (în expr.) De aşa manieră de telle maniere.
    manifest = manifeste s.m.
    manifesta = manifester.
    manifestant = manifestant (-ante).
    manifestare = manifestation s.f.
    manifestatie = manifestation s.f., démonstration s.f.
    mânios = emporté (-ée), violent (-ente).
    manipula = manipuler.
    manivela = manivelle s.f.
    manometru = manometre s.m.
    manopera = main d'oeuvre: Cheltuieli de manoperă frais de main d'oeuvre.
    mansarda = mansarde s.f.
    manseta = manchette s.f.
    manson = manchon s.m.
    mantou = manteau (pl. -x) s.m.
    mântuiala = (în expr.) De mântuială superficiellement.
    manual = manuel (-elle): Lucru manual travail manuel. s.n. manuel s.m.
    manufactura = manufacture s.f.
    mânuire = maniement s.m.
    manunchi = (de flori) bouquet s.m. (de zarzavat, paie) botte s.f. (de crengi) fagot s.m.
    manusa = gant s.m.
    manuscris = manuscrit s.m.
    maracine = ronce s.f. (spin) épine s.f.
    maracinis = ronceraie s.f., broussailles s.f.pl.
    mârâit = grognement s.m.
    marama = voile paysan s.m.
    marchiz = marquis s.m.
    marchiza = marquise s.f.
    maresal = maréchal (pl. -aux) s.m.
    maretie = grandeur s.f., magnificence s.f.
    marfar = train de marchandises s.m.
    margareta = marguerite s.f.
    margarina = margarine s.f.
    margaritar = (perlă) perle s.f. (bot.) muguet s.m.
    margea = perle de verre s.f.
    margean = corail (pl. -aux) s.m.
    marginal = marginal (-ale; m.pl. -aux).
    marginas = périphérique.
    margine = bord s.m.: Marginea şoselei le bord de la route. marge s.f.: A lăsa o margine laisser une marge. (limită) limite s.f., borne s.f.: Fără margini sans bornes. (cu determinări) Marginea pădurii la lisiere de la forêt.
    margini = vr. (a se învecina) être limité (borné) v. pasiv. (a se rezuma, a se limita) se borner, se limiter. vt. borner: Drum care mărgineşte o vie chemin qui borne une vigne. (a îngrădi) clôturer.
    marginit = limité (-ée), restreint (-einte). (despre oameni) borné (-ée).
    marime = grandeur s.f., grosseur s.f.
    marina = marine s.f.
    marinar = (pe vase maritime) matelot s.m,., marin s.m. (pe vase fluviale) marinier s.m.
    marinat = (culin.) mariné (-ée).
    marinata = (culin.) (sosul) marinade s.f. (în expr.) Marinată de peşte du poisson mariné.
    marinimie = générosité s.f.
    marinimos = généreux (-euse), magnanime.
    marioneta = marionnette s.f., pantin s.m.
    marire = agrandissement s.m., accroissement s.m., augmentation s.f.
    marisor = assez grand (-ande), grandelet (-ette).
    marita = se marier (cu prep. а sau avec), épouser vt.
    maritim = maritime.
    maritis = mariage s.m.
    marmelada = marmelade s.f.
    marmura = marbre s.m.
    marochinarie = maroquinerie s.f.
    mârsav = infâme, vil (-ile).
    mârsavie = infamie s.f., vilenie s.f.
    martial = martial (-ale; m. pl. -aux).
    martie = mars s.m.
    martir = martyr.
    martisor = breloque s.f. (offerte aux femmes au début du mois de mars).
    mârtoaga = haridelle s.f.
    martor = témoin s.m.
    marturie = témoignage s.m., preuve s.f.
    marturisi = avouer, reconnaître: Şia mărturisit vina il a avoué son tort. (a destăinui) confesser.
    marturisire = aveu s.m.
    marunt = adj. menu (-ue): Bani mărunţi menue monnaie. (despre oameni) menu (-ue), de petite taille. fin (fine): Pulbere măruntă poudre fine. (despre paşi) petit (-ite). adv. fin; menu: A măcina mărunt moudre fin.
    maruntaie = entrailles s.f. pl.
    maruntis = (lucru mărunt, fără valoare) bagatelle s.f., riens s.m.pl. (bani mărunţi) menue monnaie s.f.
    marxism = marxisme s.m.
    masacra = massacrer.
    masacru = massacre s.m.
    mascarici = bouffon s.m.
    mascul = mâle s.n.
    masculin = masculin (-ine).
    masina = machine s.f.: Maşină cu aburi machine а vapeur. (cu determinări) Maşină de scris machine а écrire. Maşină de gătit cuisiniere. Maşină de cusut machine а coudre. (automobil) voiture s.f., automobile s.f., auto s.f.
    masinarie = machinerie s.f. mécanisme s.m.
    masinatie = machination s.f., manigance s.f.
    maslin = olivier s.m.
    maslina = olive s.f.
    masliniu = olivâtre.
    maslui = piper: A măslui cărţi de joc piper des cartes. (a trişa) tricher. (a falsifica) fausser.
    mastodont = mastodonte s.m.
    masura = mesure s.f. (în expr.) Pe măsură ce а mesure que, au fur et а mesure que. A fi în măsură să être а même de.
    masura = (se) mesurer. (în expr.) A măsura pe cineva din cap până-n picioare toiser qqn. A se măsura din ochi se toiser.
    masurat = mesuré (-ée). (moderat, cumpătat) modéré (-ée), pondéré (-ée). (în expr.) Cu paşi măsuraţi а pas comptés.
    masuratoare = mesurage s.m.
    matase = soie s.f.
    matasos = soyeux (-euse).
    matelot = matelot s.m.
    matematic = mathématique.
    matematica = mathématique s.f.
    matematician = mathématicien (-ienne).
    material = adj. matériel (-ielle). s.n. matériel s.m.: Material rulant matériel roulant. matériau s.m.: Piatra e un material de construcţie la pierre est un matériau de construction (la pl.) matériaux s.m.pl.
    materialism = matérialisme s.m.
    materialist = matérialiste.
    materializa = (se) matérialiser.
    materie = matiere s.f.: Materie primă matiere premiere. matiere s.f., objet d'étude s.m.: Materii de examen matieres d'examen. (în. expr. ) În materie de en matiere de. Tablă de materii table des matieres.
    matern = maternel (-elle).
    maternitate = maternité s.f.
    matinal = matinal (-ale; m.pl. -aux).
    matineu = matinée s.f.
    matraguna = belladone s.f.
    matreata = pellicules s.f.pl.
    matricola = matricule s.f.
    matrimonial = matrimonial (-ale; m.pl. -aux).
    matrita = (în industrie) matrice s.f. (pentru maşina de scris) stencil [stεnsil] s.m.
    matura = balayer.
    matura = balai s.m.
    maturatoare = (mecanică) balayeuse mécanique s.f.
    maturator = balayeur (-euse).
    maturitate = maturité s.f.
    maturiza = devenir mûr vi., arriver а l'âge mûr vi.
    maturizare = maturation s.f.
    matusa = tante s.f.
    mausoleu = mausolée s.m.
    maxilar = maxillaire s.m., mâchoire s.f.
    maxima = maxime s.f.
    maximal = maximal (-ale; m. pl. -aux).
    maximum = maximum [maksi-mm] s.m. adv. au maximum: În maximum două ore dans deux heures au maximum.
    mazare = petits pois s.m.pl.
    mazariche = (precipitaţie atmosferică) grésil s.m.
    mâzgali = griffonner, gribouiller.
    mâzgalitura = griffonnage s.m., gribouillage s.m.
    meandru = méandre s.m.
    mecanic = adj. mécanique. adv. mécaniquement. s.m. mécanicien s.m.
    mecanica = mécanique s.f.
    mecanism = mécanisme s.m.
    mecaniza = mécaniser.
    mecanizare = mécanisation s.f.
    medalie = médaille s.f.
    medalion = médaillon s.m.
    median. = adj. médian (-ane). s.f. (mat.) médiane s.f.
    mediator = médiateur (-trice).
    medical = médical (-ale; m. pl. -aux).
    medicament = médicament s.m.
    medicina = médecine s.f.
    medicinal = médicinal (-ale; m.pl. -aux).
    medicinist = étudiant (-ante) en médecine.
    medieval = médiéval (-ale; m.pl. -aux).
    mediocritate = médiocrité s.f.
    mediocru = médiocre.
    medita = vi. méditer, réfléchir. vt. donner des répétitions.
    meditare = méditation s.f., réflexion s.f.
    meditatie = (meditare) méditation s.f., réflexion s.f. (lecţie particulară) répétition s.f., leзon particuliere. (în expr.) A da meditaţii donner des répétitions.
    meditativ = méditatif (-ive), pensif (-ive).
    meditator = répétiteur (-trice).
    meduza = méduse s.f.
    megafon = mégaphone s.m., porte-voix s.m.. invar.
    megaloman = mégalomane.
    megalomanie = mégalomanie s.f.
    melancolic = adj. mélancolique. adv. mélancoliquement.
    melancolie = mélancolie s.f.
    meleag = (la pl.) contrée s.f., pays s.m.; parages s.m.pl.
    melodie = mélodie s.f.
    melodios = mélodieux (-euse).
    melodrama = mélodrame s.m.
    meloman = mélomane.
    membrana = membrane s.f.
    membru = membre s.m.: Membrele inferioare les membres inférieurs.
    memora = mémoriser; apprendre par coeur.
    memorabil = mémorable.
    memorie = mémoire s.f.
    memoriza = mémoriser.
    memorizare = mémorisation s.f.
    menaja = (se) ménager.
    menajament = ménagement s.m.
    menajerie = ménagerie s.f.
    menghina = étau s.m.
    menire = (misiune) mission s.f., tâche s.f. (chemare) vocation s.f.; destin s.m.
    mentalitate = mentalité s.f.
    mentine = maintenir.
    mentiona = mentionner.
    mentiune = mention s.f.
    menuet = menuet s.m.
    mercenar = mercenaire s.m.
    mercerie = mercerie s.f.
    meridian = méridien s.m.
    meridional = méridional (-ale; m.pl. -aux).
    merinde = vivres s.m.pl.
    merita = mériter.
    mesada = doublure de fourrure s.f.
    mesager = messager s.m.
    mesagerie = messagerie s.f.
    meschin = mesquin (-ine).
    meschinarie = mesquinerie s.f.
    meserias = artisan s.m.
    meserie = métier s.m.
    mesteacan = bouleau s.m.
    mesteca = (în gură) mâcher; mastiquer. (a amesteca) mélanger, mêler.
    mestecanis = boulaie s.f.
    mester = adj. adroit (-oite), habile. s.m. contremaître s.m.; ouvrier qualifié.
    mesteri = bricoler.
    mestesug = métier s.m. (îndeletnicire) occupation s.f. (pricepere, îndemânare) art s.m., adresse s.f., habileté s.f.
    mestesugar = artisan s.m.
    mestesugaresc = artisanal (-ale; m.pl. -aux).
    mestesugi = ciseler, travailler artistement.
    metabolism = métabolisme s.m.
    metafizic = métaphysique.
    metafora = métaphore s.f.
    metalic = métallique.
    metalurgic = métallurgique.
    metalurgie = métallurgie s.f.
    metalurgist = métallurgiste s.m.
    metamorfoza = métamorphose s.f.
    metamorfoza = (se) métamorphoser.
    meteahna = (defect) défaut s.m. (boală, infirmitate) maladie s.f.; infirmité s.f.
    meteorit = météorite s.m.
    meteorolog = météorologue s.m.
    meteorologie = météorologie s.f.
    meterez = (partea de sus a unui turn de apărare) créneau s.m. (deschizătură de tragere) machicoulis s.m., meurtriere s.f. (întăritură) rempart s.m., parapet s.m.
    meticulos = méticuleux (-euse).
    meticulozitate = méticulosité s.f.
    metoda = méthode s.f.
    metodic = adj. méthodique. adv. méthodiquement.
    metodica = méthodologie s.f.
    metraj = métrage s.m.
    metronom = métronome s.m.
    metropola = métropole s. f.
    meu (mea, mei, mele) = adj. pos. mon (ma, mes): Caietul meu mon cahier. а moi: E caietul meu c'est mon cahier а moi. pron. pos. le mien (la mienne, les miens, les miennes): Maşina lui e mare, dar a mea e mai rapidă sa voiture est grande, mais la mienne est plus rapide. а moi: Această carte e a mea ce livre est а moi.
    mexican = adj. mexicain (-aine). s.m.f. (cu maj.).
    mezelar = charcutier s.m.
    mezelarie = charcuterie s.f.
    mezeluri = charcuterie s.f.
    miazanoapte = nord s.m.
    miazazi = sud s.m.; midi s.m.
    micime = petitesse s.f.
    microb = microbe s.m.
    microbian = microbien (-ienne).
    microfon = microphone s.m.
    micrometru = micrometre s.m.
    micron = micron s.m.
    microscop = microscope s.m.
    microscopic = microscopique.
    microsion = microsillon s.m.
    micsora = (s')amoindrir, diminuer vt., vi., rapetisser vt., vi.
    micsorare = amoindrissement s.m., diminution s.f., rapetissement s.m.
    micsunea = (bot.) violette s.f.
    miercuri = mercredi s.m.
    mierla = merle s.m.
    mieros = mielleux (-euse), onctueux (-euse); hypocrite.
    mieuna = miauler.
    mieunat = miaulement s.m.
    migala = travail minutieux s.m; fignolage s.m.
    migalos = adj. (despre oameni) méticuleux (-euse). (despre lucruri) minutieux (-euse). adv. minutieusement.
    migdal = amandier s.m.
    migdala = amande s.f.
    migratiune = migration s.f.
    migrena = migraine s.f.
    mijloc = milieu s.m.: Mijlocul străzii le milieu de la rue. (talie) taille s.f. moyen s.m.: El a găsit mijlocul de a reuşi il a trouvé le moyen de réussir. (în expr.) în mijlocul curţii au milieu de la cour. În mijlocul lor parmi eux. În mijlocul verii au coeur de l'été. E ceva la mijloc il y a anguille sous roche. Mijloace de trai ressources.
    mijlocas = (sport) demi s.m.
    mijloci = servir d'intermediaire.
    mijlocire = entremise s.f., intercession s.f.
    mijlocitor = intermédiaire s.m.
    mijlociu = adj. moyen (-enne).
    milenar = millénaire.
    mileniu = millénaire s.m.
    miliard = num. card. milliard s.m.
    miliardar = milliardaire.
    miligram = milligramme s.m.
    milimetric = millimétrique.
    milimetru = millimetre s.m.
    milion = num. card. million s.m.
    milionar = millionnaire.
    milita = militer.
    militant = militant (-ante).
    militar = militaire.
    militãresc = militaire.
    militãreºte = militairement.
    militãrie = service militaire s.m.
    miliþian = agent de police s.m.
    miliþie = police s.f.
    milivolt = millivolt s.m.
    milogealã = (rugãminte stãruitoare) supplication s.f., imploration s.f. (cerºetorie) mendicité s.f.
    milogi = (a se ruga de cineva) supplier (qqn.) vt., implorer (a cerºi) mendier.
    milostiv = (milos) charitable. (binevoitor) bienveillant (-ante), clément (-ente).
    milostivi = s'apitoyer (cu prep. sur): Se milostivi de aceºti copii orfani il s'apitoya sur ces orphelins.
    mimetism = mimétisme s.m.
    mimicã = mimique s.f.
    mimozã = mimosa s.m.
    mincinos = adj. (despre oameni) menteur (-euse). (despre acte, mãrturii) mensonger (-ere), trompeur (-euse). s.m.f. menteur (-euse).
    minciuna = mensonge s.m. (în expr.) Ce-i în mână nu-i minciună un tiens vaut mieux que deux tu l'auras.
    mineral = adj. minéral (-ale; m. pl. -aux). s.n. minéral (pl. -aux) s.m.
    minereu = minerai s.m.
    miniatura = miniature s.f.
    minier = minier (-iere).
    minimal = minimal (-ale; m. pl. -aux).
    minimaliza = minimiser.
    minister = ministere s.m.
    ministerial = ministériel(-ielle).
    ministru = ministre s.m.
    minoritate = minorité s.f.
    mintal = mental (-ale; m. pl. -aux).
    minuna = (s')émerveiller.
    minunat = adj. merveilleux (-euse). adv. merveilleusement.
    minunatie = merveille s.f.
    minune = merveille s.f: Cele şapte minuni ale lumii les sept merveilles du monde. (miracol) miracle s.m. (în expr.) Copil minune enfant prodige. De minune admirablement, merveilleusement. Ca prin minune comme par miracle.
    minuscul = minuscule.
    minutios = adj. (despre oameni) méticuleux (-euse). (despre lucruri, acţiuni) minutieux (-euse). adv. minutieusement.
    minutiozitate = méticulosité s.f.; minutie s.f.
    miopie = myopie s.f.
    miorlai = (despre pisici) miauler.
    miorlait = miaulement s.m.
    miracol = miracle s.m.
    miraculos = miraculeux (-euse), merveilleux (-euse).
    mirare = étonnement s.m. (în expr.) De mirare că c'est étonnant que.
    mireasa = mariée s.f.
    mireasma = parfum s.m., effluve s.m.; arôme s.m.
    miriste = chaume s.m.; éteule s.f.
    mirodenie = aromate s.m., épice s.m.
    mironosita = (ironic) sainte nitouche s.f.
    mirosi = vi. sentir: Trandafirul miroase frumos la rose sent bon. Miroase a mucegai cela sent le moisi. vt. sentir: A mirosi o floare sentir une fleur. (a presimţi, a bănui) flairer.
    mirositor = odorant (-ante), parfumé (-ée).
    miscare = mouvement s.m. (în expr.) Mişcarea muncitorească le mouvement ouvrier. A se pune în mişcare se mettre en branle.
    miscat = (emoţionat) ému (-ue), touché (-ée).
    miscator = (emoţionant) émouvant (-ante), touchant (-ante).
    miselesc = infame, odieux (-euse).
    miseleste = odieusement, lâchement.
    miselie = infamie s.f.
    misiune = mission s.f. (delegaţie) délégation s.f.
    mister = mystere s.m.
    misterios = mystérieux (-euse).
    mistic = mystique.
    misticism = mysticisme s.m.
    mistifica = mystifier.
    mistificare = mystification s.f.
    mistret = sanglier s.m
    mistrie = truelle s.f.
    mistui = vt. (a digera) digérer. (a nimici) détruire : Incendiul a mistuit pădurea l'incendie a détruit la forêt. vr. (a se chinui sufleteşte) se consumer, se tourmenter.
    mistuitor = (despre pasiuni) dévorant (-ante). (nimicitor) destructeur (-trice).
    misuna = fourmiller, grouiller.
    miting = meeting [mitiђ] s.m.
    mititel = adj. (gingaş, drăguţ) mignon (-onne). s.m. (culin.) sorte de saucisson grillé.
    mitocan = malotru (-ue), mufle s.m., goujat s.m.
    mitocanesc = grossier (-ere), vulgaire.
    mitocanie = grossiereté s.f., goujaterie s.f.
    mitologie = mythologie s.f.
    mitraliera = mitrailleuse s.f.
    mitropolie = église métropolitaine s.f.
    mizantrop = misanthrope s.m.
    mizerabil = infame, misérable.
    mizerie = misere s.f.
    mladios = (suplu, flexibil) souple, flexible. (despre oameni) malléable.
    mlastina = marais s.m.; marécage s.m.
    mlastinos = marécageux (-euse).
    moarte = mort s.f.
    mobila = meuble s.m.
    mobilier = mobilier s.m.
    mobilitate = mobilité s.f.
    mobiliza = mobiliser.
    mobilizare = mobilisation s.f.
    mocirla = bourbier s.m. (fig.) fange s.f.
    modalitate = modalité s.f.
    modela = (se) modeler.
    modelare = modelage s.m.
    modera = modérer.
    moderat = modéré (-ée).
    moderatie = modération s.f.
    modern = moderne.
    modernism = modernisme s.m.
    moderniza = moderniser.
    modernizare = modernisation s.f.
    modest = modeste.
    modestie = modestie s.f.
    modifica = (se) modifier.
    modificare = modification s.f.
    modista = modiste s.f.
    mofturos = difficile; capricieux (-euse).
    mohorât = (posomorât) sombre, triste.
    mohorî = (a se posomorî) s'assombrir.
    mojicie = grossiereté s.f., goujaterie s.f.
    molatic = (domol) nonchalant (-ante), lent (lente). (molâu) molasse, mou (mol, fem. molle).
    molcom = adj. paisible, calme. adv. paisiblement, calmement.
    molecula = molécule s.f.
    molecular = moléculaire.
    moleseala = torpeur s.f.
    molesi = (s')amollir, (s')alanguir .
    molesitor = amollissant (-ante), alanguissant (-ante).
    molima = épidémie s.f.
    molipsi = se contaminer.
    molipsitor = contagieux (-euse).
    molton = molleton s.m.
    molusca = mollusque s.m.
    momâie = (sperietoare) épouvantail s.m. (fiinţă urâtă) laideron s.m.
    momeala = amorce s.f., appât s.m. (ademenire) leurre s.m.
    moment = moment, s.m.; instant s.m. (în expr.) Pentru moment pour l'instant.
    momentan = pour l'instant, momentanément.
    monarh = monarque s.m.
    monarhic = monarchique.
    monarhie = monarchie s.f.
    monden = mondain (-aine).
    mondial = mondial (-ale; m. pl. -aux).
    moneda = monnaie s.f.
    monetar = monétaire.
    monetarie = hôtel de la Monnaie s.m.
    monoclu = monocle s.m.
    monografie = monographie s.f.
    monograma = monogramme s.m.
    monolog = monologue s.m.
    monopol = monopole s.m.
    monopolist = monopoleur (-euse).
    monopoliza = monopoliser.
    monosilabic = monosyllabique.
    monoteism = monothéisme s.m.
    monoton = monotone.
    monotonie = monotonie s.f.
    monstru = monstre s.m.
    monstruos = adj. monstrueux (-euse). adv. monstrueusement.
    monstruozitate = monstruosité s.f.
    montaj = montage s.m.
    montare = montage s.m.
    montator = monteur s.m.
    monument = monument s.m.
    monumental = monumental (-ale; m. pl. -aux).
    morala = morale s.f. (dojană) morale s.f., réprimande s.f.
    moralist = moraliste s.m.
    moralitate = moralité s.f.
    morarita = meuniere s.f.
    moravuri = moeurs s.f.pl.
    morcov = carotte s.f.
    morfina = morphine s.f.
    morfologic = morphologique.
    morfologie = morphologie s.f.
    mormai = vi. (despre urşi) grogner. (despre oameni) grommeler, grogner. vt. grogner, bougonner, marmonner.
    mormait = (de urs) grognement s.m. (de om) grommellement s.m.
    morman = monceau (pl. -x) s.m., tas s.m.
    mormânt = tombe s.f., tombeau s.m.
    mormoloc = (zool.) tétard s.m. (om molatic) molasse s.m.f.
    mortaciune = charogne s.f.
    mortal = adj. mortel (-elle). adv. mortellement.
    mortalitate = mortalité s.f.
    mortar = mortier s.m.
    mortis = а tout prix.
    mortuar = mortuaire.
    moschee = mosquée s.f.
    mosierime = classe des propriétaires fonciers s.f.
    mosneag = vieillard s.m.
    mosteni = hériter: A moşteni o casă hériter d'une maison. A moşteni o casă de la părinţi hériter une maison de ses parents.
    mostenire = héritage s.m.
    mostenitor = héritier (-iere).
    mostra = échantillon s.m.
    motaiala = assoupissement s.m.
    motiune = motion s.f.
    motiva = motiver, justifier.
    motivare = motivation s.f., justification s.f.
    motocicleta = motocyclette s.f., moto s.f. (fam.).
    motociclist = motocycliste s.m.f., motard s.m. (fam.).
    motonava = motorship [mtr∫ip] s.m.
    motoreta = cyclomoteur s.m.
    motorina = gas-oil [gazjl] s.m. invar.
    motoriza = motoriser.
    mototol = (ghemotoc) pelote s.f., boule s.f. adj. (nătâng) benêt adj., m., nigaud (-aude).
    mototoli = vt. froisser; chiffonner. vr. se chiffonner.
    motrice = motrice.
    movila = (formă de relief) butte s.f., tertre s.m. (grămadă) tas s.m., monceau (pl. -x) s.m.
    mozaic = mosaïque s.f.
    mreaja = (de prins peşte) filet de pêche s.m. (în expr.) A prinde pe cineva în mreje ensorceler qqn.
    mucalit = pince-sans-rire s.m., adj. invar.
    mucava = carton pâte s.m., carton gris s.m.
    mucegai = moisir vi.
    mucegai = (bot.) moisissure s.f. moisi s.m.
    mucezi = (a prinde mucegai) moisir vi. (a lâncezi) moisir, croupir vi.
    muchie = (linie de intersecţie) arête s.f. (culme, creastă) crête s.f. (de cuţit) dos s.m. (margine) bord s.m. (în expr.) A fi pe muchie de cuţit ne tenir qu'а un fil.
    mucoasa = muqueuse s.f.
    mucozitate = mucosité s.f.
    mujdei = mousse d'ail s.f.
    mulatru = mulâtre (-âtresse), métis (-isse).
    mulgator = trayeur (-euse).
    multicolor = multicolore.
    multime = grand nombre (de) s.m.: O mulţime de cărţi un grand nombre de livres. (lume multă) foule s.f. (mat.) ensemble s.m.
    multiplica = (se) multiplier.
    multiplicare = multiplication s.f.
    multiplu = multiple s.m., adj.
    multumi = vi. remercier vt.: A mulţumi cuiva remercier qqn. (cu valoare de interj.) Mulţumesc! merci! vt. (a satisface) contenter, satisfaire. vr. se contenter (cu prep. de).
    multumire = remerciement s.m.; merci s.m.: Mii de mulţumiri! mille remerciements !
    multumit = content (-ente), satisfait (-aite).
    multumita = (cu valoare de prep.) grâce а: Am reuşit mulţumită vouă j'ai réussi grâce а vous.
    multumitor = satisfaisant (-ante).
    muncitor = adj. travailleur (-euse), ouvrier (-iere), laborieux (-ieuse): Clasa muncitoare la classe ouvriere. s.m.f. travailleur (-euse), ouvrier (-iere).
    muncitoresc = ouvrier (-iere).
    muncitorime = (cu art.) les travailleurs s.m.pl., la classe ouvriere s.f.
    municipal = municipal (-ale; m.pl. -aux).
    municipiu = chef-lieu de département (pl. chefs-lieux) s.m.
    munitie = munitions s.f. pl.
    munitie = munitions s.f. pl.
    muntos = montagneux (-euse).
    muratura = (la pl.) pickles [pikoels] s.m.pl.
    murdar = sale, malpropre. (fig.) ignoble, vil (vile).
    murdari = (se) salir. (fig.) (se) souiller.
    murdari = (se) salir. (fig.) (se) souiller.
    muritor = mortel (-elle).
    murmur = murmure s.m.
    murmura = murmurer.
    musafir = hôte s.m.f., invité (-ée).
    musama = toile cirée s.f.
    muscat = (despre struguri, vin) muscat adj. m.
    muscata = géranium [Џeranjm] s.m.
    muscator = mordant (-ante).
    muscatura = morsure s.f.
    muschetar = mousquetaire s.m.
    muschi = (bot.) mousse s.f. (anat.) muscle s.m. (culin.) filet s.m.
    muscular = musculaire.
    musculatura = musculature s.f.
    musculos = musculeux (-euse).
    musetel = camomille s.f.
    mustacios = moustachu (-ue).
    mustar = moutarde s.f.
    mustata = moustache s.f.
    musteriu = client s.m., acheteur s.m.
    mustos = juteux (-euse).
    mustra = réprimander, gourmander, gronder.
    mustrare = réprimande s.f., remontrance s.f.
    mustrului = (a dojeni) réprimander, gronder.
    musuroi = (de furnici) fourmiliere s.f. (de cârtiţă) taupiniere s.f.
    mutare = (a unui lucru) déplacement s.m. (a unui funcţionar) mutation s.f., transferement s.m. (dintr-o locuinţă) déménagement s.m.; (într-o locuinţă) emménagement s.m.
    mutatie = mutation s.f.
    mutenie = mutisme s.m.
    mutila = mutiler.
    mutilat = mutilé (-ée).
    mutual = mutuel (-elle).
    muzica = musique s.f.
    muzical = musical (-ale; m. pl. -aux).
    muzicant = instrumentiste.
    muzician = musicien (-ienne).
    muzicuta = harmonica s.m.
    nabadaios = (despre oameni) emporté (-ée), colérique. (despre animale) rétif (-ive).
    nabuseala = chaleur étouffante s.f.
    nacela = nacelle s.f.
    nadajdui = espérer.
    nadejde = espoir s.m., espérance s.f. (în expr.) A trage nădejde nourrir bon espoir.
    naduseala = sueur s.f., transpiration s.f.
    nadusi = suer, transpirer.
    naftalina = naphtaline s.f.
    nailon = nylon s.m.
    naivitate = naïveté s.f.
    naluca = (fiinţă ireală) apparition s.f., vision s.f. (himeră) chimere s.f., illusion s.f.
    namete = congere s.f., monceau de neige s.m.
    namolos = boueux (-euse).
    napadi = (a cotropi) envahir. (fig.) accabler. vi. faire irruption.
    napârli = (despre animale) muer.
    napasta = malheur s.m., calamité s.f.
    napastui = opprimer.
    napastuit = opprimé (-ée).
    naprasnic = (neaşteptat) soudain (-aine). (năvalnic) violent (-ente), terrible. (despre oameni) impétueux (-euse), furieux (-euse).
    napusti = se ruer, fondre (cu prep. sur).
    naratiune = narration s.f.
    narativ = narratif (-ive).
    naravas = (despre cai) rétif (-ive).
    naravi = prendre de mauvaises habitudes.
    narcisa = (albă) narcisse s.m.; (galbenă) jonquille s.f.
    narcotic = narcotique s.m., adj.
    naruire = écroulement s.m., effondrement s.m.
    nascoci = (a inventa) inventer. (a scorni) forger, imaginer.
    nascocire = (invenţie) invention s.f. (lucru scornit) élucubration s.f.; mensonge s.m.
    nastere = naissance s.f.: Data şi locul naşterii date et lieu de naissance. accouchement s.m. (în expr.) Zi de naştere anniversaire.
    nastrusnic = (ciudat) saugrenu (-ue), bizarre. (straşnic) mirobolant (-ante).
    nasture = bouton s.m.
    nataflet = niais (-aise). s.m.f. nigaud (-aude).
    natalitate = natalité s.f.
    natâng = béta (-asse), nigaud (-aude).
    natarau = béta (-asse), niais (-aise), nigaud (-aude).
    natatie = natation s.f.
    national = national (-ale; m. pl. -aux).
    nationalism = nationalisme s.m.
    nationalist = nationaliste.
    nationalitate = nationalité s.f.
    nationaliza = nationaliser.
    natiune = nation s.f.
    natura = nature s.f.
    natural = adj. naturel (-elle). adv. naturellement.
    naturalete = naturel s.m.
    naturalism = naturalisme s.m.
    naturalist = naturaliste.
    naucire = ahurissement s.m., étourdissement s.m.
    naucitor = ahurissant (-ante), étourdissant (-ante).
    naufragia = faire naufrage.
    naufragiu = naufrage s.m.
    nautic = nautique.
    navala = (atac) assaut s.m. (invazie) ruée s.f., poussée s.f. (în expr.) A da năvală se pousser, faire irruption.
    navali = (a ataca) assaillir. (a tăbărî) se ruer vr., fondre (cu prep. sur). (a invada) envahir. (a se îmbulzi) se pousser, se bousculer.
    navalire = assaut s.m.; invasion s.f.; ruée s.f.
    navalitor = assaillant (-ante); envahisseur s.m.
    navalnic = impétueux (-euse), fougueux (-euse).
    naveta = navette s.f. (în expr.) A face naveta faire la navette.
    naviga = naviguer.
    navigatie = navigation s.f.
    navigator = navigateur s.m.
    nazalizare = nasalisation s.f.
    nazari = sembler vi., avoir l'impression: I s-a năzărit că îl vede il lui a semblé qu'il le voyait. être pris d'une envie: I s-a năzărit să plece l'envie lui a pris de s'en aller.
    nazbâtie = espieglerie s.f., farce s.f., diablerie s.f.
    nazdravan = (prodigios) merveilleux (-euse), prodigieux (-euse), miraculeux (-euse). (hazliu) espiegle, facétieux (-euse).
    nazdravanie = (faptă de necrezut) action extraordinaire s.f. (poznă, glumă) espieglerie s.f., facétie s.f.
    nazuinta = aspiration s.f.
    nazuri = pl. chichis s.m.pl.: A face nazuri faire des chichis.
    neabatut = (dârz) inébranlable, ferme. (consecvent) conséquent (-ente).
    neadevar = contrevérité s.f., inexactitude s.f.; mensonge s.m.
    neadevarat = faux (fausse), erroné (-ée), inexact (-acte).
    neagresiune = nonagression s.f.
    neajuns = (neplăcere) désagrément s.m., ennui s.m. (lipsă, defect) inconvénient s.m., défaut s.m.
    neajutorat = (nevoiaş) indigent (-ente), besogneux (-euse). (neîndemânatic ) malhabile, maladroit (-oite).
    neamestec = nonintervention s.f., noningérence s.f.
    neaparat = absolument, sans faute.
    neasemanat = incomparable.
    neastâmpar = impatience s.f.; agitation s.f.
    neastâmparat = impatient (-ente); agité (-ée). (zburdalnic) turbulent (-ente).
    neasteptat = inattendu (-ue), imprévu (-ue), inespéré (-ée). adv. étonnamment. s.n. (în expr.) Pe neaşteptate inopinément, au dépourvu.
    neatârnare = indépendance s.f.
    neatins = intact (-acte), entier (-iere).
    nebagare = (în expr.) Din nebăgare de seamă par mégarde.
    nebiruit = invaincu (-ue).
    nebulos = nébuleux (-euse), confus (-use).
    nebuneste = follement, éperdument.
    nebunie = folie s.f. (în expr.) La nebunie follement, éperdument.
    necaji = (a supăra) fâcher, chagriner. (a mânia) irriter, énerver. (a sâcâi) agacer. vr. (a se mânia) s'irriter, s'énerver. (a-şi da osteneala) s'efforcer, peiner.
    necajit = (supărat) affligé (-ée), chagriné (-ée). (plin de lipsuri) besogneux (-euse).
    necasatorit = célibataire.
    necesar = nécessaire adj.. s.m.
    necesitate = nécessité s.f.
    nechemat = incompétent (-ente).
    necheza = hennir.
    nechezat = hennissement s.m.
    nechibzuit = irréfléchi (-ie).
    necinsti = (se) couvrir de honte, (se) déshonorer. vt. profaner, outrager.
    necinstit = adj. malhonnête, incorrect (-ecte). adv. incorrectement, malhonnêtement.
    necioplit = (despre oameni) grossier (-ere), fruste.
    necitet = illisible.
    neciteţ = illisible.
    neclar = confus (-use).
    neclintit = (nemişcat) immobile. (statornic) ferme, constant (-ante), inébranlable. adv. fermement.
    neconditionat = inconditionné (-ée), inconditionnel (-elle). adv. inconditionnellement, sans conditions.
    neconsolat = inconsolé (-ée).
    necontenit = adj. continu (-ue), continuel (-elle), ininterrompu (-ue). adv. sans cesse, continuellement.
    necontestat = adj. incontesté (-ée), indiscutable. adv. incontestablement.
    necontestat = adj. incontesté (-ée), indiscutable. adv. incontestablement.
    necopt = (despre pâine, carne etc.) pas assez cuit (-ite). (despre fructe) vert (-erte), cru (-ue). (despre oameni) sans expérience, inexpérimenté (-ée).
    necredincios = infidele.
    necrutator = impitoyable, implacable.
    nectar = nectar s.m.
    necugetat = irréfléchi (-ie).
    necumpatat = intempérant (-ante), immodéré (-ée).
    necunoscut = inconnu (-ue).
    necuviincios = impoli (-ie), inconvenant (-ante), irrespectueux (-euse).
    necuviinta = impolitesse s.f., inconvenance s.f.
    nedefinit = indéfini (-ie).
    nedesluÅŸit = confus (-use).
    nedespărţit = inséparable.
    nedisciplinat = indiscipliné (-ée).
    nedrept = adj. injuste. (în expr.) Complement nedrept complément d'objet indirect. s.n. (în expr.) Pe nedrept injustement.
    nedreptate = injustice s.f.
    nedreptati = commettre une injustice (envers qqn.).
    nedumerire = (uimire) étonnement s.m. (nelămurire) incertitude s.f., embarras s.m.
    nedumerit = (surprins, mirat) étonné (-ée), surpris (-ise). (nelămurit) embarrassé (-ée), incertain (-aine).
    nefast = néfaste.
    nefavorabil = défavorable.
    nefericire = malheur s.m.
    nefericit = malheureux (-euse).
    nefiresc = (anormal) anormal (-ale; m.pl. -aux). (prefăcut, artificial) affecté (-ée), artificiel (-elle).
    negare = négation s.f.
    negatie = négation s.f.
    negativ = négatif (-ive). s.n. négatif s.m.
    neghina = ivraie s.f.
    neghiob = niais (-aise), nigaud (-aude).
    neghiobie = niaiserie s.f., bêtise s.f.
    neglija = négliger.
    neglijabil = négligeable.
    neglijent = négligent (-ente), indolent (-ente).
    neglijenta = négligence s.f.
    negocia = négocier.
    negociere = négociation s.f., pour-parlers s.m. pl.
    negreala = noirceur s.f.
    negresa = Noire s.f.
    negresit = sans faute, assurément, а coup sûr.
    negricios = noirâtre, noiraud (-aude).
    negura = (ceaţă groasă) brume s.f., brouillard épais s.m. (întuneric) obscurité s.f., ténebres s.f. pl.
    negustor = commerзant s.m., négociant s.m., marchand s.m.
    negustorie = négoce s.m., commerce s.m.
    nehotarâre = indécision s.f.
    nehotarât = indécis (-ise). (gram.) indéfini (-ie).
    neîmblânzit = (neînduplecat) inébranlable, impitoyable. (despre animale) non apprivoisé (-ée), sauvage.
    neîncetat = adj. incessant (-ante). adv. sans cesse, incessamment.
    neînchipuit = adj. inimaginable. adv. extrêmement.
    neîncredere = méfiance s.f., défiance s.f.
    neîncrezator = méfiant (-ante), défiant (-ante).
    neîndemânare = maladresse s.f.
    neîndemânatic = maladroit (-oite), malhabile.
    neîndoios = adj. indubitable, indiscutable. adv. indubitablement.
    neînduplecat = inébranlable, impitoyable.
    neîndurator = impitoyable.
    neînfrânt = invaincu (-ue).
    neînfricat = courageux (-euse), vaillant (-ante).
    neînsemnat = insignifiant (-ante).
    neînsufletit = inanimé (-ée).
    neîntârziat = immédiatement, tout de suite.
    neîntelegere = malentendu s.m. (discordie) mésentente s.f.
    neînteles = incompris (-ise). (în expr.) De neînţeles incompréhensible.
    neîntrecut = inégalable, sans égal.
    neîntrerupt = adj. ininterrompu (-ue), continu (-ue). adv. sans interruption, continuellement.
    neînvins = invaincu (-ue). (în expr.) De neînvins invincible.
    neispravit = adj. inachevé (-ée). adj., s.m.f. (despre oameni) incapable.
    nelamurire = incompréhension s.f. (în expr.) A avea o nelămurire ne pas comprendre qqch.
    nelamurit = confus (-use), vague. (în expr.) A fi nelămurit ne pas avoir compris qqch.
    nelegitim = illégitime.
    nelegiuire = infamie s.f., forfait s.m.,
    nelegiuit = infame.
    nelimitat = illimité (-ée).
    neliniste = inquiétude s.f.; agitation s.f.
    nelinisti = (s') inquiéter.
    nelinistit = inquiet (-éte); agité (-ée).
    nelipsit = assidu (-ue).
    nemaiauzit = inouï (-ïe).
    nemaiîntâlnit = unique, extraordinaire.
    nemaipomenit = adj. inouï (-ïe), fantastique, extraordinaire. adv. extrêmement, extraordinairement.
    nemaivazut = inouï (-ïe), extraordinaire.
    nemâncat = affamé (-ée). (în expr.) Pe nemâncate а jeun.
    nemângâiat = inconsolé (-ée).
    nemarginire = infini s.m.
    nemarginit = illimité (-ée), sans bornes.
    nemasurat = adj. démesuré (-ée), immense. adv. démesurément, immensément.
    nemernic = adj., s.m.f. infâme, misérable.
    nemijlocit = adj. direct (-ecte). adv. directement.
    nemilos = adj. impitoyable, implacable, cruel (-elle). adv. impitoyablement, implacablement, cruellement.
    nemiscat = immobile.
    nemotivat = immotivé (-ée).
    nemtesc = allemand (-ande).
    nemultumi = mécontenter, indisposer.
    nemultumire = mécontentement s.m.; ennui s.m.
    nemultumit = mécontent (-ente).
    nemurire = immortalité s.f.
    nemuritor = immortel (-elle).
    nenoroc = malchance s.f.
    nenoroci = rendre malheureux.
    nenorocire = malheur s.m.
    nenorocire = malheur s.m.
    nenumarat = innombrable.
    neobisnuit = (despre lucruri, acţiuni) insolite.
    neobosit = adj. (despre oameni) infatigable. (despre acţiuni) ininterrompu (-ue). adv. infatigablement.
    neobrazare = impudence s.f., effronterie s.f.
    neobrazat = impudent (-ente).
    neologism = néologisme s.m.
    neomenos = inhumain (-aine), méchant (-ante).
    neorânduiala = désordre s.m., confusion s.f.
    nepartinire = impartialité s.f.
    nepartinitor = impartial (-ale; m.pl. -aux).
    nepasare = indifférence s.f., insouciance s.f.
    nepasator = indifférent (-ente), insouciant (-ante).
    nepatruns = impénétrable. (tainic) mystérieux (-euse).
    nepieritor = impérissable.
    neplacere = désagrément s.m., ennui s.m.
    nepoata = (de unchi) niece s.f. (de bunic) petite-fille (pl. petites-filles) s.f.
    nepoftit = intrus (-use), importun (-une); indésirable.
    nepotism = népotisme s.m.
    nepotrivire = disparité s.f., dissemblance s.f.; incompatibilité s.f.
    nepotrivit = déplacé (-ée): Un gest nepotrivit un geste déplacé. incompatible: O atitudine nepotrivită une attitude incompatible. discordant (-ante): Caractere nepotrivite caracteres discordants.
    neprecupetit = inconditionné (-ée).
    nepretuit = inestimable.
    neprevazut = adj. imprévu (-ue). s.n. imprévu s.m.
    nepricepere = incompétence s.f.
    nepriceput = adj. (neîndemânatic) maladroit (-oite). s.m.f. incapable, incompétent (-ente).
    neprielnic = défavorable.
    neprietenesc = inamical (-ale; m.pl. -aux); hostile.
    neputincios = impuissant (-ante), incapable.
    neputinta = impuissance s.f.; incapacité s.f. (în expr.) Cu neputinţă impossible.
    nerabdare = impatience s.f. (în expr.) Cu nerăbdare impatiemment.
    nerabdator = impatient (-ente).
    nerecunoscator = ingrat (-ate).
    nerecunostinta = ingratitude s.f.
    neregula = (dezordine) désordre s.m. irrégularité s.f., illégalité s.f.
    neregulat = irrégulier (-iere).
    nerozie = bêtise s.f., sottise s.f.
    nerusinare = impudence s.f., effronterie s.f.
    nerusinat = impudent (-ente), effronté (-ée); indécent (-ente).
    nervos = nerveux (-euse), irrascible.
    nervozitate = nervosité s.f., irritation s.f.
    nervura = nervure s.f.
    nesabuit = insensé (-ée).
    nesansa = malchance s.f.
    nesarat = (fără, sare) non salé (-ée). (fără spirit) fade, insipide.
    nesatios = insatiable.
    neschimbat = inchangé (-ée).
    nesecat = intarissable.
    nesfârsit = infini (-ie), illimité (-ée).
    nesigur = indécis (-ise), incertain (-aine).
    nesiguranta = incertitude s.f.
    nesimtire = (leşin) évanouissement s.m. (lipsă de bun-simţ) goujaterie s.f., muflerie s.f. (în expr.) A cădea în nesimţire s'évanouir, perdre connaissance.
    nesimtit = malotru (-ue), goujat s.m. (în expr.) Pe nesimţite en tapinois.
    nesimtitor = (insensibil) insensible. (nepăsător) insouciant (-ante). (nesimţit) malotru (-ue).
    nesocoti = ne pas tenir compte (de qqch.). ignorer, mépriser (qqn.).
    nesocotit = (nechibzuit) irréfléchi (-ie), insensé (-ée).
    nesomn = insomnie s.f.
    nespus = adj. indicible. adv. extrêmement.
    nestapânit = fougueux (-euse), immodéré (-ée).
    nestatornic = inconstant (-ante), changeant (-ante).
    nestatornicie = inconstance s.f.
    nestavilit = impétueux (-euse).
    nestemata = (în expr.) Piatră nestemată pierre précieuse.
    nestiinta = ignorance s.f.
    nestingherit = en toute liberté, sans contrainte.
    nestins = inextinguible. (în expr.) Var nestins de la chaux vive.
    nestiut = ignoré (-ée), inconnu (-ue).
    nestramutat = inébranlable, ferme.
    nesuferit = insupportable.
    nesupunere = insoumission s.f.
    netagaduit = incontesté (-ée).
    netarmurit = illimité (-ée), immense.
    netezi = niveler, aplanir: A netezi un teren niveler un terrain. lisser: A-şi netezi rochia lisser sa robe.
    netrebnic = misérable, salaud (-aude).
    neutralitate = neutralité s.f.
    neutraliza = neutraliser.
    neutru = neutre.
    nevasta = femme s.f., épouse s.f.
    nevastuica = belette s.f.
    nevatamat = indemne. (în expr.) Viu si nevătămat sain et sauf.
    nevazut = invisible. (în expr.) A se face nevăzut disparaître.
    neverosimil = invraisemblable.
    nevertebrat = (zool.) invertébré (-ée).
    nevinovat = innocent(-ente). (fig.) candide.
    nevinovatie = innocence s.f. (fig.) candeur s.f.
    nevoias = indigent (-ente), pauvre.
    nevoie = (trebuinţă, necesitate) besoin s.m., nécessité s.f. (mizerie, sărăcie) gêne s.f., pauvreté s.f. (în expr.) La nevoie au besoin. Zornevoie а tout prix.
    nevralgie = névralgie s.f.
    nicaieri = nulle part.
    nichel = nickel s.m.
    nichela = nickeler.
    nichelare = nickelage s.m.
    nicicând = jamais.
    nicidecum = pas du tout.
    niciodata = jamais.
    nicovala = enclume s.f.
    nimeni = pron. nehot. personne.
    nimereala = (în expr.) La nimereală au hasard.
    nimeri = vt. toucher, atteindre: N-a nimerit ţinta il n'a pas touché la cible. trouver: L-am nimerit acasă je l'ai trouvé chez lui. vr., vi. (se) trouver: M-am nimerit acolo je me suis trouvé lа.
    nimica = (în expr.) E o nimica toată c'est un rien du tout.
    nimici = anéantir.
    nimicire = anéantissement s.m.
    nimicnicie = vanité s.f., néant s.m.
    ninsoare = chute de neige s.f.
    nisetru = esturgeon s.m.
    nisipos = sablonneux (-euse); sableux (-euse).
    nituitor = riveur s.m.
    nivela = niveler, aplanir.
    nivela = niveau d'eau s.m.
    noapte = nuit s.f. (în expr.) Peste noapte pendant la nuit. Cu noaptea în cap avant l'aube. La noapte cette nuit. Astă noapte la nuit derniere. Zi si noapte nuit et jour. La căderea nopţii а la tombée de la nuit. Noapte de noapte chaque nuit. Noapte bună! bonne nuit!
    nobilime = noblesse s.f.
    noblete = noblesse s.f., générosité s.f. (distincţie) distinction s.f.
    nocturn = nocturne.
    noduros = noueux (-euse).
    noiembrie = novembre s.m.
    nomenclatura = nomenclature s.f.
    nominal = nominal (-ale; m. pl. -aux).
    nominativ = (gram.) nominatif s.m., cas sujet s.m.
    nonsens = non-sens s.m. invar.
    noptiera = table de nuit s.f.
    nordic = nordique.
    normal = adj. normal (-ale; m. pl. -aux). adv. normalement.
    normaliza = normaliser.
    normalizare = normalisation s.f.
    normare = planification du travail s.f.
    normativ = normatif (-ive).
    noroios = boueux (-euse).
    norvegian = adj. norvégien (-ienne). s.m.f. (cu maj.).
    nostalgic = nostalgique.
    nostalgie = nostalgie s.f.
    nostim = (plin de haz) drôle. (plăcut) agréable, joli (-ie).
    nostru (noastra, nostri, noastre) = adj. pos. (sg.) notre; (pl.) nos. pron. pos. (sg.) le, la nôtre; (pl.) les nôtres.
    notariat = notariat s.m.
    notifica = notifier.
    notificare = notification s.f.
    notita = note s.f.; notice s.f.
    notiune = notion s.f.
    notorietate = notoriété s.f.
    notoriu = notoire.
    noualea = num. ord. le (la) neuvieme.
    nouasprezece = num. card. dix-neuf.
    nouazeci = num. card. quatre-vingt-dix.
    noutate = (lucru nou) nouveauté s.f. (veste) nouvelle s.f.
    novice = novice.
    nuanta = nuance s.f.
    nuclear = nucléaire.
    nucleu = noyau (pl. -x) s.m.
    nulitate = nullité s.f.
    numaidecât = tout de suite, immédiatement.
    numara = compter [kÝte].
    numaratoare = numération s. f., dénombrement s.m.
    numarator = (mat.) numérateur s.m.
    nu-ma-uita = myosotis s.m., ne m'oubliez pas s.m.
    numeral = (gram.) adjectif numéral.
    numerar = numéraire s.m. (în expr.) În numerar en especes.
    numeric = numérique.
    numeros = nombreux (-euse).
    numerota = numéroter.
    numire = nomination s.f.
    numitor = (mat.) dénominateur s.m.
    nutret = fourrage s.m.
    nutritie = nutrition s.f.
    nutritiv = nourrissant (-ante).
    nuvela = nouvelle s.f.
    nuvelist = auteur de nouvelles.
    oaches = brun (-une).
    oarecare = nehot. certain (-aine): Va rămâne un timp oarecare il restera un certain temps. quelcon-que: Un om oarecare un homme quelconque.
    oarecum = en quelque sorte, plus ou moins.
    oaspete = hôte s.m.f., invité (-ée). (la masă) convive s.m.f.
    obârsie = (origine) origine s.f. (familie, neam) souche s.f. (a unei ape curgătoare) source s.f.
    obelisc = obélisque s.m.
    obezitate = obésité s.f.
    obicei = habitude s.f.: Un obicei prost une mauvaise habitude. coutume s.f., tradition s.f.: După obicei selon la coutume. (la pl.) moeurs s.f. pl., traditions s.f. pl. (în expr.) De obicei d'habitude.
    obiect = objet s.m.
    obiecta = objecter.
    obiectie = objection s.f.
    obiectiv = adj. objectif (-ive). s.n. objectif s.m.
    obiectivitate = objectivité s.f.
    obisnui = (s')habituer.
    obisnuinta = habitude s.f.
    obisnuit = adj. habituel (-elle). (comun) commun (-une). adv. habituellement. s.m.f. habitué (-ée).
    obliga = vt., vr. (s')obliger.
    obligatie = obligation s.f.
    obligatoriu = obligatoire.
    oboseala = fatigue s.f.
    obositor = fatigant (-ante). (plictisitor) assommant (-ante).
    obraznic = adj. impertinent (-ente), insolent (-ente). adv. insolemment.
    obraznici = devenir impertinent.
    obraznicie = impertinence s.f., insolence s.f.
    obscen = obscene.
    obscur = obscur (-ure).
    obscurantism = obscurantisme s.m.
    obscuritate = obscurité s.f.
    obseda = obséder.
    obsedant = obsédant (-ante).
    observa = observer, remarquer.
    observare = observation s.f.
    observatie = (observare) observation s.f. (remarcă) remarque s.f. (mustrare) remontrance s.f.
    observator = s.m.f. observateur (-trice). s.n. observatoire s.m.
    obsesie = obsession s.f.
    obstacol = obstacle s.m. (fig.) difficulté s.f.
    obstesc = public (-ique); collectif (-ive).
    obtine = obtenir.
    obtinere = obtention s.f.
    ocazie = occasion s.f.
    ocazional = adj. occasionnel (-elle). adv. occasionnellement.
    occident = occident s.m.
    occidental = occidental (-ale; m. pl. -aux).
    ocheada = oeillade s.f., coup d'oeil s.m.
    ochean = longue-vue (pl. longues-vues) s.f.
    ochelari = pl. lunettes s.f. pl.
    ocolire = (înconjur) tour s.m. détour s.m.
    ocroti = protéger.
    ocrotire = protection s.f.
    ocrotitor = protecteur (-trice).
    octava = octave s.f.
    octogenar = octogénaire.
    octombrie = octobre s.m.
    ocular = oculaire adj., s.m.
    oculist = (med.) oculiste adj., s.m.
    ocupant = occupant (-ante).
    ocupatie = (îndeletnicire) occupation s.f., profession s.f. (luare în stăpânire, cucerire) occupation s.f.
    odihna = repos s.m.
    odihni = (se) reposer.
    odihnit = reposé (-ée).
    odihnitor = reposant (-ante).
    odinioara = jadis, autrefois.
    odisee = odyssée s.f.
    odrasla = rejeton s.m., progéniture s.f.
    ofensa = offense s.f.
    ofensa = vt. offenser. vr. se fâcher.
    ofensiv = offensif (-ive).
    ofensiva = offensive s.f.
    oferta = offre s.f.
    oficia = officier.
    oficial = adj. officiel (-elle). adv. officiellement.
    oficiu = office s.m., bureau (pl. -x) s.m. (în expr.) Din oficiu d'office. Oficiu poştal bureau de poste.
    ofiter = officier s.m.
    ofranda = offrande s.f.
    oglinda = miroir s.m., glace s.f.
    oglindi = (se) refléter.
    oglindire = réflexion s.f., reflet s.m.
    ograda = cour s.f., enclos s.m.
    olanda = toile de lin s.f.
    olandez = adj. hollandais (-aise). s.m.f. (cu maj.).
    olarie = poterie s.f.
    olarit = métier du potier s.m.
    oleaca = un peu, un brin.
    oligarhie = oligarchie s.f.
    olimpiada = olympiade s.f., Jeux olympiques s.m.pl.
    olimpic = olympique.
    omagia = rendre hommage.
    omagiu = hommage s.m.
    omenesc = humain (-aine).
    omeneste = humainement.
    omenie = bonté s.f., générosité s.f., humanité s.f.
    omenire = humanité s.f.
    omenos = humain (-aine), géné-reux (-euse).
    omisiune = omission s.f.
    omleta = omelette s.f.
    omogen = homogene.
    omogenitate = homogénéité s.f.
    omologa = homologuer.
    omologare = homologation s.f.
    omonim = homonyme s.m.
    ondula = onduler, se faire onduler: A -şi ondula părul se faire onduler les cheveux.
    ondulatie = ondulation s.f.
    onestitate = honnêteté s.f.
    onoare = honneur s.m.
    onomastic = (în expr.) Ziua onomastică a cuiva la fête de qqn.
    onorabil = adj. honorable. adv. honorablement.
    onorariu = honoraires s.m.pl.
    oparire = échaudage s.m.
    operatie = opération s.f.
    operativ = efficient (-ente), efficace; expéditif (-ive).
    opereta = (muz.) opérette s.f.
    opinie = opinion s.f., avis s.m.
    opinti = s'efforcer, s'arcbouter.
    oportun = opportun (-une).
    oportunism = opportunisme s.m.
    oportunist = opportuniste.
    opozitie = opposition s.f.
    opreliste = (interdicţie) interdiction s.f. (piedică, stavilă) obstacle s.m., difficulté s.f.
    oprima = opprimer.
    oprimare = oppression s.f.
    oprire = arrêt s.m. (staţionare) stationnement s.m.
    optica = optique s.f.
    optime = huitieme s.m.
    optimism = optimisme s.m.
    optimist = optimiste.
    optiune = option s.f.
    optsprezece = num. card. dix-huit.
    optulea = num. ord. huitieme (precedat de le, la): A opta zi le huitieme jour.
    optzeci = num. card. quatre-vingt(s).
    opulenta = opulence s.f.
    oracai = (despre broaşte) coasser.
    oracait = (de broaşte) coassement s.m.
    oracol = oracle s.m.
    orândui = (a pune în ordine) mettre en ordre, ranger.
    orânduire = régime s.m.: (ordine, aranjare) ordre s.m., arrangement s.m.
    orangutan = orang-outan (pl. orangs-outans) s.m.
    oranjada = orangeade s.f.
    orasean = citadin (-ine).
    orasenesc = urbain (-aine).
    orator = orateur s.m.
    orbecai = avancer а tâtons (а l'aveuglette).
    orbeste = (pe dibuite) а tâtons, а l'aveuglette. (nebuneşte) aveuglément.
    orbire = cécité s.f.
    orbita = orbite s.f.
    orbital = orbital (-ale; m. pl. -aux).
    orbitor = aveuglant (-ante), éblou-issant (-ante).
    orchestra = orchestre [rkεstr] s.m.
    ordinal = l. ordinal (-ale; m.pl. -aux). (în expr.) Numeral ordinal adjectif numéral ordinal.
    ordinar = (obişnuit, comun) ordinaire, habituel (-elle), commun (-une). (de calitate inferioară) de mauvaise qualité (grosolan) grossier (-iere), vulgaire.
    ordine = ordre s.m.: A pune în ordine mettre en ordre. (în expr.) La ordinea, zilei а l'ordre du jour. Ordine de zi ordre du jour.
    ordona = ordonner.
    ordonanta = (dispoziţie scrisă) ordonnance s.f.
    ordonat = (despre oameni) ordonné (-ée). (despre lucruri) en ordre, rangé (-ée).
    orezarie = riziere s.f.
    organic = organique.
    organism = organisme s.m.
    organiza = organiser.
    organizare = organisation s.f.
    organizatie = organisation s.f.
    organizator = organisateur (-trice).
    orgolios = orgueilleux (-euse), vaniteux (-euse).
    orgoliu = orgueil s.m., vanité s.f.
    orhidee = orchidée [rkide] s.f.
    oribil = adj. horrible, épouvantable. adv. horriblement.
    oricând = n'importe quand.
    oricare = pron. nehot. n'importe lequel (laquelle); n'importe qui. adj. nehot. n'importe quel (quelle), quel (quelle) que soit: Oricare ar fi situaţia quelle que soit la situation, n'importe quelle serait la situation.
    oricât = adv. n'importe combien, tant que: Poţi să iei oricât tu peux en prendre n'importe combien (tant que tu en veux). (în expr.) Oricât de puţin tant soit peu, si peu que ce soit. Oricât de mult n'importe combien. Oricât de quelque, si: Oricât de inteligent ar fi quelque (si) intelligent qu'il soit. pron. nehot., adj. nehot. quel que soit le nombre, si nombreux qu'ils soient, n'importe combien: Oricâţi ar veni quel que soit leur nombre, si nombreux qu'ils soient. tant que: Puteţi rămâne oricât (timp) doriţi vous pouvez rester tant que vous voudrez.
    oricine = pron. nehot. n'importe qui, qui que ce soit, quiconque.
    oricum = adv. n'importe comment: Oricum ar vorbi n'importe comment il parlerait. de toute faзon: Oricum, e mai bine să-i spui ade-vărul de toute faзon, il vaut mieux lui dire la vérité.
    orient = orient s.m.
    orienta = (s')orienter.
    oriental = adj. oriental (-ale; m.pl. -aux), d'orient. s.m.f. (cu maj.).
    orientare = orientation s.f.
    orientativ = (în expr.) Cu caracter orientativ а titre indicatif.
    orificiu = orifice s.m.
    original = adj. original (-ale; m.pl. -aux). s.n. original (pl. -aux) s.m.
    originalitate = originalité s.f.
    originar = originaire.
    origine = origine s.f.
    oriunde = n'importe oщ.
    orizont = horizon s.m.
    orizontal = adj. horizontal (-ale; m.pl. -aux). adv. horizontalement. s.f. (mat.) horizontale s.f.
    ornament = ornement s.m.
    ornamenta = décorer, orner.
    ornamental = ornemental (-ale; m.pl. -aux).
    ornamentatie = ornementation s.f.
    oroare = horreur s.f.
    oropsi = opprimer; persécuter.
    ortografic = orthographique.
    ortografie = orthographe s.f.
    osândi = condamner [kÝdane].
    osânza = saindoux s.m.
    osatura = ossature s.f. (schelet) charpente s.f.
    oscila = osciller. (fig.) hésiter.
    oscilatie = oscillation s.f. (fig.) hésitation s.f.
    oseminte = ossements s.m.pl.
    osmoza = osmose s.f.
    ospata = (se) régaler.
    ospatar = garзon s.m.
    ospatarie = (birt) gargote s.f., restaurant populaire. (han) auberge s.f., hôtellerie s.f.
    ospiciu = asile d'aliénés s.m.
    ospitalier = hospitalier (-iere).
    ospitalitate = hospitalité s.f.
    ostatic = otage s.m.
    osteneala = (oboseală) fatigue s.f. (strădanie) effort s.m., peine s.f. (în expr.) A-şi da osteneala se donner la peine.
    osteni = vi. être fatigué v. pasiv. vr. (a se obosi) se fatiguer. (a se strădui) se donner de la peine. vt. fatiguer, exténuer.
    ostenit = fatigué (-ée), las (lasse).
    ostentatie = ostentation s.f.
    ostentativ = adj. ostentatoire, ostensible. adv. ostensiblement.
    ostilitate = hostilité s.f.
    ostire = armée s.f.
    ostrov = île s.f., îlot s.m.
    otelar = fondeur s.m.
    otelarie = aciérie s.f.
    otrava = poison s.m.
    otravi = (s') empoisonner.
    otravire = empoisonnement s.m.
    otravitor = vénéneux (-euse).
    otreapa = (cârpă de şters) torchon s.m.
    ovatie = ovation s.f.
    ovationa = ovationner.
    oxidabil = oxydable.
    oxidare = oxydation s.f.
    oxigen = oxygene s.m.
    oxigena = oxygéner.
    oxigenare = oxygénation s.f.
    pacaleala = farce s.f., tour s.m. (în expr.) Păcăleală de aprilie poisson d'avril.
    pacali = (pentru a glumi) jouer un tour (а qqn.) (pentru a trage un folos) tromper, duper.
    pacatos = adj., s.m.f. (cu multe păcate) pécheur (pécheresse). (ticălos) scélérat (-ate); canaille s.f. (vrednic de milă) misérable, pauvre. adj. (de proastă calitate) misérable, de mauvaise qualité.
    pacatui = (a comite un păcat) pécher. (a greşi) commettre une faute.
    pachebot = paquebot s.m.
    pachet = paquet s.m.
    pacient = patient (-ente), ma-lade s.m.f.
    pacifist = pacifiste.
    pacoste = (nenorocire) malheur s.m. (belea) enuui s.m., tuile s.f.
    pactiza = pactiser.
    pacura = mazout s.m., fuel [fjul] s.m.
    paduche = pou (pl. -x) s.m.
    paduchios = pouilleux (-euse).
    padurar = garde-forestier (pl. gardes-forestiers) s.m.
    padure = forêt s.f., bois s.m.
    pagina = page s.f.
    pagina = (a numerota paginile) paginer.
    paguba = (pierdere) dommage s.m., préjudice s.m. (stricăciune) dégât s.m. (în expr.) Atâta pagubă! tant pis!
    pagubas = personne lésée s.f.; perdant (-ante).
    pagubi = vi. essuyer une perte, perdre. vt. endommager (qqn.), faire subir une perte (а qqn.), porter préjudice (а qqn.).
    paianjen = araignée s.f.
    paiata = (actor de circ) clown [klun] s.m.
    paienjenis = (pânză de păianjen) toile d'araignée. (desiş, reţea) lacis s.m.
    paieta = paillette s.f.
    paisprezece = num. card. quatorze.
    paisprezecelea = num. ord. quatorzieme (precedat de le, la).
    pajiste = (mică) pré s.m.; (mare) prairie s.f.
    pajura = (zool.) aigle impérial s.m. (stemă) armoiries s.f. pl.
    palarie = chapeau (pl. -x) s.m.: A-şi scoate pălăria enlever (ôter) son chapeau.
    palarier = chapelier s.m.
    palavra = baliverne s.f., sornette s.f.
    palavrageala = bavardage s.m,., papotage s.m.
    palavragi = bavarder, papoter, jaser.
    palavragiu = bavard s.m., hâbleur s.m.
    paleta = (de pictor) palette s.f. (de ping-pong) raquette s.f.
    paliditate = pâleur s.f.
    palmares = palmares s.m.
    palmier = palmier s.m.
    palmui = gifler, souffleter.
    paloare = pâleur s.f.
    pâlpâi = (despre flăcări) vaciller.
    pâlpâit = (de flacără) vacillement s.m.
    palpita = palpiter.
    palpitatie = palpitation s.f.
    paltin = faux platane s.m., sycomore s.m.
    palton = manteau (pl. -eaux) s.m., paletot s.m.
    pamânt = s.n. terre s.f.: A ara pământul labourer la terre. sol s.m.; Un pământ stâncos un sol pierreux. terre cuite s.f.: O oală de pământ un pot en terre cuite. (lut) argile s.f., glaise s.f. monde s.m.: A face înconjurul pământului faire le tour du monde. (în expr.) A fi cu picioarele pe pământ avoir la tête sur les épaules. A făgădui cerul si pământul promettre monts et merveilles.
    pamântean = (care trăieşte pe pământ) terrien (-ienne). (băştinaş) indigene.
    pamântesc = terrestre.
    pamântiu = terreux (-euse).
    pamatuf = (pentru bărbierit) blaireau (pl. x) s.m.
    pamflet = pamphlet s.m.
    pamfletar = pamphlétaire s.m.
    pancarta = pancarte s.f.
    pancreas = pancréas s.m.
    pândar = gardien s.m., garde s.m.
    pandispan = pain d'Espagne s.m.
    panegiric = panégyrique s.m.
    pângari = profaner.
    pângarire = profanation s.f.
    panglica = ruban s.m.
    panica = panique s.f.
    panoplie = panoplie s.f.
    panorama = (privelişte) panorama s.m. (spectacol în bâlciuri) barraque foraine s.f.
    panoramic = panoramique.
    pansament = pansement s.m.
    pansea = pensée s.f.
    pantalon = pantalon s.m.
    pântece = (abdomen) ventre s.m., abdomen [abdmen] s.m. (stomac) estomac s.m.
    pantera = panthere s.f.
    pantof = soulier s.m.
    papagal = perroquet s.m.; perruche s.f.
    papagaliceste = comme un perroquet.
    papa-lapte = blanc-bec (pl. blancs-becs) s.m., nouille s.f.
    papetarie = papeterie s.f.
    papura = jonc s.m.
    papusa = (jucărie) poupée s.f. marionnette s.f.: Teatru de păpuşi théâtre de marionnettes.
    parada = parade s.f.
    paradis = paradis s.m.
    paradox = paradoxe s.m.
    paradoxal = paradoxal (-ale; m. pl. -aux).
    parafa = parafe (paraphe) s.m.
    parafina = paraffine s.f.
    parafraza = paraphrase s.f.
    paragina = (teren necultivat) friche s.f. (dărâmătură) délabrement s.m.
    paragini = (despre clădiri) se délabrer, tomber en ruine vi.
    paragraf = paragraphe s.m.
    pârâitura = craquement s.m.
    paralel = adj. parallele. adv. parallelement.
    paralela = (linie paralelă) parallele s.f. (comparare) parallele s.m. (la pl., sport) barres paralleles s.f.
    paralelipiped = parallélépipede s.m.
    paralelism = parallélisme s.m.
    paralitic = paralytique
    paraliza = vt. paralyser. vi. être atteint de paralysie.
    paralizie = paralysie s.f.
    paranteza = parenthese s.f.
    parapet = parapet s.m.
    parasi = quitter, abandonner.
    parasire = abandon s.m. (în expr.) Lăsat în părăsire abandonné, а l'abandon.
    parasuta = parachuter.
    parasuta = parachute s.m.
    parasutist = parachutiste
    paratrasnet = paratonnerre s.m.
    paravan = paravent s.m.
    parazit = adj. parasite. s.m.pl. parasites s.m.pl.
    parbriz = parebrise s.m. invar.
    parcare = parking [parkiђ] s.m.
    parcela = parcelle s.f.
    parcela = diviser en parcelles.
    parchet = (pardoseală) parquet s.m.
    parcheta = parqueter.
    parcurge = parcourir.
    parcurs = parcours s.m., itinéraire s.m., trajet s.m. (în expr.) Pe parcurs en cours de route.
    pardesiu = pardessus s.m.
    pardoseala = plancher.
    pardosi = (cu scânduri) planchéier. (cu parchet) parqueter. (cu dale de piatră) daller.
    parere = opinion s.f., avis s.m.: După părerea mea а mon avis. (în expr.) A fi de părere être d'avis. Cu părere de rău а regret. A fi de aceeaşi părere être du même avis.
    parfum = parfum [parfoe˜] s.m.
    parfuma = (se) parfumer.
    parfumerie = parfumerie s.f.
    pârghie = levier s.m.
    pârgui = (despre fructe) commencer а mûrir vi.
    parinte = (tată) pere s.m. (la pl.) parents s.m. pl.
    parintesc = paternel (-elle).
    parinteste = paternellement.
    paritate = parité s.f.
    parizian = adj. parisien (-ienne). s.m.f. (cu maj.).
    pârjoala = l. (pe grătar) grillade s.f. (chiftea) boulette de viande s.f.
    pârjoli = incendier; mettre а feu et sang.
    parlament = parlement s.m.
    parlamentar = parlementaire adj., s.m,.
    pârleaz = échalier s.m.
    pârloaga = jachere s.f., terre en friche s.f.
    parodia = parodier.
    parodie = parodie s.f.
    parohie = paroisse s.f.
    parola = mot de passe s.m.
    parsiv = infâme, ignoble.
    partas = compagnon s.m., associé s.m.
    partener = partenaire s.m.f.
    parter = (al unei case) rez-de-chaussée s.m. invar. (la teatru) parterre s.m.
    partial = adj. partiel (-elle). adv. partiellement.
    participa = participer, prendre part.
    participant = participant (-ante).
    participare = participation s.f.
    participiu = participe s.m.
    particula = particule s.f.
    particular = (personal) personnel (-elle), particulier (-iere). (aparte) particulier (-iere), distintif(-ive).
    particularitate = particularité s.f.
    partid = parti s.m.: Membru de partid membre du parti.
    partida = partie s.f.: O partidă de şah une partie d'échecs. parti s.m.: El e o partidă bună pentru ea il est un bon parti pour elle.
    pârtie = piste s.f.
    partini = favoriser, avantager (qqn.).
    partinire = partialité s.f.
    partinitor = partial (-ale; m. pl. -aux).
    partitura = partition s.f.
    partizan = partisan (-ane).
    paruiala = (chelfăneală) raclée s.f. (încăierare) bagarre s.f.
    parveni = parvenir.
    parvenit = parvenu (-ue).
    pasager = passager (-ere), voyageur (-euse).
    pasaport = passeport s.m.
    pasare = oiseau s.m. (de curte) volaille s.f.
    pasarela = passerelle s.f.
    pasibil = passible.
    pasiona = (se) passionner.
    pasional = passionnel (-elle).
    pasionant = passionnant(-ante).
    pasionat = passionné (-ée).
    pasiune = passion s.f.
    pasivitate = passivité s.f.
    pasnic = paisible.
    pastaie = cosse s.f.
    pastârnac = panais s.m.
    pastila = tablette s.f., pastille s.f.
    pastisa = pastiche s.f.
    pastor = berger s.m.
    pastoral = pastoral (-ale; m. pl. -aux); champêtre, rustique.
    pastra = garder: Păstrează-mi un loc! garde-moi une place! conserver, garder: A păstra carne pentru a doua zi conserver de la viande pour le lendemain.
    pastrama = viande salée et fumée (ou séchée).
    pastrare = garde s.f.: A lăsa ceva în păstrare cuiva laisser qqch. en garde а qqn. conservation s.f.
    pastrav = truite s.f.
    pasuire = délai s.m.
    pasune = pâturage s.m.
    patanie = mésaventure s.f.
    patefon = phonographe s.m.
    patenta = breveter, patenter.
    patern = paternel (-elle).
    paternitate = paternité s.f.
    patetic = adj. pathétique. adv. pathétiquement.
    patetism = pathétisme s.m.
    patima = (pasiune) passion s.f. (în expr.) Cu patimă passionnément.
    patimas = adj. passionné (-ée). adv. passionnément.
    patimi = souffrir, pâtir.
    patina = (sport) patin s.m.
    patina = (sport) patiner.
    patinaj = patinage s.m.
    patinator = patineur (-euse).
    patiserie = pâtisserie s.f.
    patlagea = (roşie) tomate s.f. (vânătă) aubergine s.f.
    patogen = pathogene.
    patologic = pathologique.
    patrar = (sfert) quart s.m. (de lună) quartier s.m.
    patrat = carré (-ée) adj., s.m.
    patriarh = patriarche s.m.
    patriarhal = patriarcal (-ale; m.pl. -aux).
    patrie = patrie s.f.
    patrime = quart s.m.
    patrimoniu = patrimoine s.m.
    patriot = patriote s.m.f.
    patriotic = patriotique.
    patriotism = patriotisme s.m.
    patron = patron (-onne).
    patrona = patronner.
    patronaj = patronnage s.m.
    patrula = patrouille s.f.
    patrula = patrouiller.
    patrulater = quadrilatere s.m.
    patrulea = num. ord. quatrieme (precedat de le, la).
    patrunde = vi. (a trece prin) pénétrer. (despre idei) se répandre vr. vt. (a străpunge) percer. (a pricepe) saisir, comprendre. vr. (a se lăsa convins) se pénétrer.
    patrundere = (penetraţie, răzbatere) pénétration s.f. (pricepere, perspicacitate) perspicacité s.f., sagacité s.f.
    patrunjel = persil s.m.
    patrunzator = pénétrant (-ante).
    patruped = quadrupede s.m.
    patruzeci = num. card. quarante.
    patura = (de învelit) plaid s.m., couverture s.f. (strat) couche s.f.
    paturi = plier.
    paunita = paonne [pan] s.f.
    pavare = pavement s.m.
    pavilion = pavillon s.m.
    pavoaza = pavoiser.
    pavoazare = pavoisement s.m.
    paznic = gardien s.m., garde s.m.
    pecete = sceau (pl. -x) s.m., cachet s.m.
    pecetlui = sceller, cacheter.
    pecuniar = pécuniaire.
    pedagog = pédagogue.
    pedagogic = adj. pédagogique. adv. pédagogiquement.
    pedagogie = pédagogie s.f.
    pedala = pédale s.f.
    pedant = pédant(-ante).
    pedeapsa = (măsură disciplinară) punition s.f., châtiment s.m. (condamnare) peine s.f.: Pedeapsa cu moartea peine de mort, peine capitale.
    pedepsi = (disciplinar) punir, châtier. (a condamna) condamner [kÝdane].
    pehlivan = charlatan s.m., escroc s.m.
    peiorativ = péjoratif (-ive).
    peisaj = paysage s.m.
    pelerina = pelerine s.f.
    pelerinaj = pelerinage s.m.
    pelican = pélican s.m.
    pelicula = pellicule s.f.
    peltea = gelée (de fruits) s.f. (vorbărie) tartine s.f., verbiage s.m.
    peltic = (personne) qui zézaye.
    peluza = pelouse s.f.
    penaliza = pénaliser.
    penalizare = pénalisation s.f. (sport) penalty s.m.
    pendul = pendule s.m.
    pendula = pendule s.f.
    penibil = adj. pénible. adv. péniblement.
    penicilina = pénicilline s.f.
    peninsula = péninsule s.f., presqu'île s.f.
    penita = plume s.f.
    penitenciar = pénitencier s.m., prison s.f.
    penseta = pincette s.f.
    pensie = retraite s.f.: A ieşi la pensie prendre sa retraite. (sumă plătită unui pensionar) pension s.f., retrăite s.f.
    pension = pensionnat s.m.
    pensiona = vt. mettre а la retraite. vr. prendre sa retraite.
    pensionar = retraité (-ée).
    pensiune = pension s.f.: A lua pe cineva în pensiune prendre qqn. en pension.
    pensula = pinceau (pl. -x) s.m. (de bărbierit) blaireau (pl. -x) s.m.
    pentru = prep. pour. (în expr.) Pentru ce? pourquoi? Pentru ca afin que, pour que (urmate de subjonctiv). Pentru că parce que. Pentru puţin ! il n'y a pas de quoi !
    penultim = avant-dernier (-iere), pénultieme.
    penumbra = pénombre s.f.
    pénurie = pénurie s.f.
    pepene = (galben) melon s.m. (verde) pasteque s.m. (în expr.) A-şi ieşi din pepeni sortir de ses gonds.
    pepiniera = (bot.) pépiniere s.f.
    percepe = percevoir.
    percepere = perception s.f.
    perceptibil = perceptible.
    perceptie = perception s.f.
    perceptor = percepteur s.m.
    perchezitie = perquisition s.f.
    perchezitiona = perquisitionner.
    perciune = favori s.m.
    percutie = percussion s.f.
    perdaf = (în expr.) A trage cuiva un perdaf passer un savon а qqn.
    perdea = rideau (pl. -x) s.m.
    pereche = paire s.f.: O pereche de mănuşi une paire de gants. (grup de două persoane de sex opus) couple s.m.: O pereche fericită un couple heureux. (în expr.) Fără pereche sans pareil, hors pair.
    peregrinare = pérégrination s.f.
    perete = (de zidărie) mur s.m. paroi s.f.: Pereţii unei lăzi les parois d'une caisse. (perete despărţitor) cloison s.f. muraille s.f.: Peretele stâncos al falezei la muraille rocheuse de la falaise.
    perfect = adj. parfait (-aite). s.n. (gram.) parfait s.m., passé s.m. adv. parfaitement.
    perfecta = conclure: A perfecta un acord conclure un accord.
    perfectiona = (se) perfectionner.
    perfectionare = perfectionnement s.m.
    perfid = perfide.
    perfidie = perfidie s.f.
    perfora = perforer. (un tichet, bilet) poinзonner.
    perforator = perforateur s.m. (maşină de perforat stânci) perforatrice s.f. s.m.f. perforateur s.m.
    performanta = performance s.f.
    pergament = parchemin s.m.
    periclita = péricliter.
    pericol = péril s.m., danger s.m.
    periculos = périlleux (-euse), dangereux (-euse).
    periferic = périphérique.
    periferie = périphérie s.f.; banlieue s.f.
    perifraza = périphrase s.f.
    périma = vieillir vi., se démoder.
    perimetru = périmetre s.m.
    perinda = se succéder.
    perioada = période s.f., époque s.f.
    periodic = périodique adj., s.m.
    peripetie = péripétie s.f.
    permanent = adj. permanent (-en-te). s.n. ondulation permanente s.f., indéfrisable s.f.
    permanenta = permanence s.f.
    permeabil = perméable.
    permis = adj. permis (-ise), toléré (-ée). s.n. permis s.m.
    permisie = permission s.f.
    permite = (se) permettre.
    perpeli = (a se zvârcoli) s'agiter. (a se frământa) se tourmenter.
    perpendicular = perpendiculaire adj., s.f.
    perpetua = perpétuer.
    perpetuu = perpétuel (-elle).
    perplex = perplexe, interdit (-ite).
    persecuta = persécuter.
    persecutie = persécution s.f.
    persevera = persévérer.
    perseverent = persévérant (-ante).
    perseverenta = persévérance s.f.
    persifla = persifler.
    persista = persister.
    persistent = persistant (-ante).
    persistenta = persistance s.f.
    persoana = personne s.f.
    personaj = personnage s.m.
    personal = adj. personnel (-elle). (în expr.) Tren personal train omnibus. adv. personnellement. s.n. personnel s.m.
    personalitate = personnalité s.f.
    personifica = personnifier.
    personificare = personnification s.f.
    perspectiva = perspective s.f.
    perspicace = perspicace.
    perspicacitate = perspicacité s.f.
    perturba = perturber, troubler.
    peruca = perruque s.f.
    peruchier = perruquier s.m.
    pervaz = (de uşă, fereastră) chambranle s.m. (la pardoseli de lemn) plinthe s.f.
    pervers = pervers (-erse).
    perversitate = perversité s.f.
    perversiune = perversion s.f.
    perverti = (se) pervertir, (se) corrompre.
    pescar = pêcheur s.m.
    pescarie = (loc unde se vinde peşte) poissonnerie s.f.
    pescarus = mouette s.f.
    pescui = pêcher.
    pescuit = pêche s.f.
    pescuitor = pêcheur s.m.
    pesemne = а ce qu'il paraît, probablement.
    pesimism = pessimisme s.m.
    pesmet = (felie de pâine prăjită) biscotte s.f. (pisat) chapelure s.f.
    pestera = grotte s.f., caverne s.f.
    pestrit = bigarré (-ée), bariolé (-ée).
    petala = pétale s.m.
    petici = rapiécer.
    petrece = vt. passer: A petrece vacanţa la mare passer les vacances au bord de la mer. (a însoţi, a întovărăşi) accompagner. vi. s'amuser vr., se divertir vr. vr. se passer vr. impers.: Ce se petrece? que se passe-t-il?
    petrecere = partie de plaisir s.f., divertissement s.m.
    petrochimie = pétrochimie s.f.
    petrol = pétrole s.m.
    petrolier = (mar.) pétrolier s.m. adj. pétrolier (-iere).
    petrolifer = pétrolifere.
    pezevenchi = chenapan s.m., fripouille s.f.
    piatra = pierre s.f.: Bloc de piatră bloc de pierre. caillou (pl. -x) s.m., pierre s.f.: Copiii aruncau cu pietre în râu les enfants lanзaient des cailloux dans la riviere. (med.) calcul s.m. (cu determinări) Piatră de moară meule. Piatră de încercare pierre de touche. Piatră de var pierre а chaux. Piatră preţioasă pierre précieuse; (la pl.) pierreries. (grindină) grêle s.f.
    picant = (despre mâncăruri şi băuturi) piquant (-ante). (despre anecdote, glume) grivois (-oise).
    picatura = goutte s.f. (în expr.) Printre picături а temps perdu.
    picior = (gambă) jambe s.f. (laba piciorului) pied s.m. (în expr.) A sta picior peste picior rester les jambes croisées. A se pune pe picioare (după o boală) se remettre. A lua pe cineva peste picior se payer la tête de qqn.
    picioroange = échasses s.f.pl.
    picoti = sommeiller.
    pictor = peintre s.m.
    pictorita = peintresse s.f.
    pictura = (arta picturii) peinture s.f. (tablou) toile s.f., tableau (pl. -x) s.m.
    picura = s'égoutter vr., dégouliner. (despre ploaie) bruiner v. impers. vt. verser goutte а goutte.
    piedestal = piédestal(pl.-aux) s.m.
    piedica = (stavilă) entrave s.f., obstacle s.m., difficulté s.f. (în expr.) A pune cuiva piedică faire un croc-en-jambe а qqn.
    pieire = mort s.f.
    pielar = (tăbăcar) peaussier s.m.
    pielarie = (tăbăcărie) tannerie s.f., peausserie s.f. (marochinărie) maroquinerie s.f. bourrelerie s.f.
    pieptana = (se) peigner, (se) coiffer.
    pieptanatura = coiffure s.f.
    pieptene = peigne s.m.
    pieptis = adv. tout droit. adj. (abrupt) abrupte, qui monte en pente.
    pierde = vt. perdre, égarer: Mi-am pierdut stiloul j'ai perdu mon stylo. (în expr.) A pierde trenul manquer le train. A pierde pe cineva din ochi couver qqn. des yeux. vr. se perdre, s'égarer.
    pierdere = perte s.f.; dégât s.m.
    pierde-vara = badaud s.m., musard s.m.
    piersic = pêcher s.m.
    piersica = pêche s.f.
    pietate = piété s.f.
    pieton = piéton s.m., passant (-ante).
    pietrar = tailleur de pierre s.m.
    pietris = gravier s.m.
    pietros = (despre pământ) pier-reux (-euse) (despre locuri, drumuri) caillouteux (-euse).
    pietrui = paver.
    piezis = adj. oblique, de travers, de biais. adv. obliquement, de travers.
    piftie = aspic s.m., gelée s.f.
    piguli = picorer.
    pijama = pyjama s.m.
    pilitura = limaille s.f.
    pilota = piloter.
    pilotaj = pilotage s.m.
    pilula = pilule s.f.
    pinacoteca = pinacotheque s.f.
    pingea = semelle s.f.
    pingeli = ressemeler.
    ping-pong = ping-pong [piђpÝg] s.m., tennis de table s.m.
    pinten = éperon s.m. (în expr.) A da pinteni éperonner.
    piolet = (sport) piolet s.m.
    pionier = pionnier (-iere).
    pipait = tâtonnement s.m. (în expr.) Pe pipăite а tâtons. (simţ) toucher s.m.
    pipera = poivrer.
    piperat = poivré (-ée), piquant (-ante). (fig.) grivois (-oise).
    pipernicit = rabougri (-ie), ratatiné (-ée).
    pipeta = compte-goutte (pl. compte-gouttes) s.m., pipette s.f.
    pipota = gésier s.m.
    piramida = pyramide s.f.
    piraterie = piraterie s.f.
    pironi = immobiliser, fixer.
    pirpiriu = chétif (-ive), malingre.
    pirueta = pirouette s.f.
    pisalog = scie s.f., raseur (-euse).
    piscatura = (înţepătură) piqûre s.f. (ciupitură) pincement s.m.
    piscicol = piscicole.
    piscina = piscine s.f.
    piscot = biscotte s.f.
    pisica = chat s.m. (femelă) chatte s.f.
    pisicher = malin s.m., roublard s.m.
    pistol = pistolet s.m.; revolver s.m.
    piston = piston s.m.
    pistrui = taches de son (de rousseur) s.f.pl.
    pitigoi = mésange s.f.
    pitoresc = pittoresque.
    pitpalac = caille s.f.
    pitulice = fauvette s.f.
    piulita = (pentru pisat) mortier s.m. (de şurub) écrou s.m.
    piuneza = punaise s.f.
    pivnicer = sommelier s.m.
    pivnita = cave s.f.
    pizmas = envieux (-euse); rancunier (-iere).
    placaj = placage s.m.
    placarda = pancarte s.f.
    placea = aimer: Îi plac florile elle aime les fleurs. plaire: Acest individ nu-mi place cet individu ne me plaît pas. (în expr.) Îmi place să cred j'aime а croire.
    placere = plaisir s.m.
    placinta = galette s.f., pâtisserie s.f.
    placintarie = pâtisserie s.f.
    placut = agréable.
    plafon = plafond s.m.
    plagia = plagier.
    plamân = poumon s.m.
    planeta = planete s.f.
    planetar = planétaire.
    plângaret = pleurnicheur (-euse).
    plânge = vi. pleurer. vt. plaindre. vr. se plaindre, se lamenter.
    plângere = (reclamaţie) plainte s.f., réclamation s.f., pétition s.f.
    planifica = planifier.
    planificare = planification s.f.
    planor = planeur s.m.
    plansa = planche s.f.
    plânset = pleurs s.m.pl., larmes s.f.pl.
    planseta = planche а dessin s.f.
    planseu = plancher s.m.
    planta = plante s.f.
    planta = planter.
    plantatie = plantation s.f.
    planton = planton s.m.
    planturos = plantureux (-euse).
    planui = faire le projet de: Plănuieşte o călătorie il fait le projet d'un voyage. (a urzi) tramer.
    plapând = chétif (-ive), débile.
    plapuma = couverture s.f.
    plapumar = matelassier s.m.
    plasament = placement s.m.
    plasare = placement s.m.
    plasator = (în săli de spectacole) placeur s.m., ouvreuse s.f.
    plasmui = (a crea) créer. (a născoci) forger, inventer. (a falsifica) contrefaire.
    plasmuire = (creaţie) création s.f. (născocire) invention s.f. (falsificare) faux s.m.
    plastic = plastique.
    plastica = plastique s.f.
    plastografie = faux s.m.
    plasture = sparadrap s.m.
    platan = (bot.) platane s.m. s.n. (de balanţă) plateau (pl. -x) s.m.
    platforma = plate-forme (pl. plates-formes) s.f.
    platina = platine s.m.
    platitudine = platitude s.f., banalité s.f.
    platnic = payeur (-euse).
    platonic = platonique.
    platosa = cuirasse s.f.
    platou = plateau (pl. -x) s.m.
    plauzibil = vraisemblable, plausible.
    pleasca = aubaine s.f.
    pleava = (de cereale) balle s.f.
    plebiscit = plébiscite s.m.
    plecaciune = courbette s.f., révérence s.f.
    plecare = départ s.m.
    pledoarie = plaidoirie s.f., plaidoyer s.m.
    pleiada = pléiade s.f.
    plenar = plenier (-iere).
    plenara = réunion pléniere s.f., plénum [plenm] s.m.
    plenipotentiar = plénipotentiaire.
    pleoapa = paupiere s.f.
    pleonasm = pléonasme s.m.
    pleosti = vt. déformer, aplatir. vr. s'affaisser
    plescai = (despre oameni) clapper. (despre ape) clapoter.
    plesni = vi. éclater, crever: Balonul a plesnit le ballon a éclaté. Pneul a plesnit le pneu a crevé. se fendre: Farfuria a plesnit l'assiette s'est fendue. (a se rupe) casser: Coarda viorii a plesnit la corde du violon a cassé. vt. (a pălmui) gifler. (a biciui) cingler, fouetter.
    plesnitura = (lovitură) coup s.m. (de bici) claquement s.m. (crăpătură) fêlure s.f.
    plesuv = chauve.
    plicticos = ennuyeux (-euse), embêtant (-ante).
    plictiseala = ennui s.m.
    plictisi = (s')ennuyer, (s')embêter.
    plictisitor = ennuyeux (-euse), embêtant (-ante).
    plimba = (se) promener, (se) balader.
    plimbare = promenade s.f., balade s.f.
    plimbaret = flâneur (-euse).
    ploaie = pluie s.f.
    ploconi = faire des courbettes.
    ploconire = courbette s.f.
    ploios = pluvieux (-euse).
    plomba = (med.) plomber, obturer (une dent).
    plomba = obturation dentaire s.f.
    plosca = gourde s.f. (pentru bolnavi) urinal (pl. -aux) s.m.
    plosnita = punaise s.f.
    plugar = laboureur s.m.
    plumbui = plomber.
    plural = pluriel (-elle) adj., s.m.
    plusat = recouvert (-erte) de peluche. (despre ţesături) peluché (-ée), pelucheux (-euse).
    plusvaloare = plus-value s.f.
    plutas = batelier s.m.
    plutitor = flottant (-ante).
    pluton = peloton s.m.
    plutonier = adjudant s.m.
    pneumatic = pneumatique.
    pneumonie = pneumonie s.f.
    poarta = porte s.f. (sport) but s.m.
    pocinog = bévue s.f., tuile s.f.
    pocnet = détonation s.f.; coup s.m., claquement s.m.
    pocnitura = détonation s.f.; coup s.m., claquement s.m.
    podgorean = vigneron (-onne).
    podgorie = vignoble s.m., cru s.m.
    podidi = (în expr.) A-l podidi râsul éclater de rire. A-l podidi plânsul fondre en larmes.
    podoaba = (ornament) ornement s.m. (găteală) parure s.f. (bijuterie) bijou (pl. -x) s.m.
    poetic = adj. poétique. adv. poétiquement.
    poetiza = poétiser, idéaliser.
    poezie = poésie s.f.
    pofida = dépit s.m.: În pofida dificultăţilor en dépit des difficultés.
    pofticios = gourmand (-ande).
    poftim = interj. voici, voilа: Poftim cartea ! voici le livre ! (însoţit de un imperativ) s'il vous plaît; Poftim, luaţi loc! prenez place, s'il vous plaît. (ce?, cum?) pardon?
    poiana = clairiere s.f.
    poimâine = apres-demain.
    pojghita = (strat subţire) couche mince s.f. (crustă) croûte s.f.
    polariza = polariser.
    poleiala = (cu aur) dorure s.f. (cu argint) argentage s.m. (foaie subţire de staniol) papier d'étain s.m.
    polemic = polémique.
    polemica = polémique s.f.
    polemiza = polémiquer.
    policlinica = polyclinique s.f.
    poliglot = polyglotte.
    poligon = polygone s.m.
    poliloghie = verbiage s.m., tartine s.f.
    polinom = (mat.) polynôme s.m.
    polisilabic = polysyllabe.
    polita = (raft) rayon s.m. (etajeră) étagere s.f.
    politehnic = polytechnique.
    politete = politesse s.f.
    politic = politique.
    politica = politique s.f.
    politician = politicien s.m.
    politicos = adj. poli (-ie). adv. poliment.
    politie = police s.f.
    politienesc = policier (-ere).
    politist = adj. policier (-ere). s.m. agent de police.
    polivalent = polyvalent (-ente).
    poliza = polir.
    polizor = polissoir s.m.
    poloboc = (butoi) tonneau (pl. -x) s.m. (nivelă, de zidar) niveau а bulle s.m.
    polonez = adj. polonais (-aise). s.m.f. (cu maj.).
    polonic = louche s.f.
    poluare = pollution s.f.
    pomada = pommade s.f.
    pomana = aumône s.f.: A da de pomană faire l'aumône. (în expr.) De pomană a) pour rien; b) tres bon marché. (praznic după înmormântare) repas funéraire s.m.
    pomeni = vt. mentionner; signaler. parler vi.: Ea îl pomenea deseori elle parlait souvent de lui. vr. se trouver, se voir. (în expr.) Te pomeneşti că il se peut que. Ne-am pomenit cu ei ils sont arrivés inopinément.
    pomicultor = pomiculteur s.m.
    pomicultura = pomiculture s.f.
    pomina = (în expr.) De pomină inoubliable, mémorable. A ajunge de pomină devenir la risée de tous.
    pomisor = arbrisseau (pl -x) s.m.
    pompier = pompier s.m.
    pompos = pompeux (-euse), fastueux (-euse).
    ponderat = pondéré (-ée), modéré (-ée).
    ponderatie = pondération s.f., modération s.f.
    pondere = poids s.m.
    ponegri = diffamer, dénigrer.
    ponegrire = diffamation s.f., dénigrement s.m.
    pontaj = pointage s.m.
    poplin = popeline s.f.
    poposi = faire halte, s'arrêter un peu. (a trage undeva) descendre.
    popota = popote s.f.
    poprire = saisie s.f.
    popula = peupler.
    popular = populaire.
    popularitate = popularité s.f.
    populariza = populariser, vulgariser.
    popularizare = vulgarisation s.f.
    populatie = population s.f.
    porcar = porcher s.m.
    porcarie = (crescătorie de porci) porcherie s.f. (murdărie) saleté s.f. (vorbă indecentă) cochonnerie s.f., saloperie s.f.
    porcos = obscene, trivial (-ale), grossier (-iere).
    porecla = surnom s.m., sobriquet s.m.
    porecli = surnommer.
    pornire = (a unui vehicul) démarrage s.m., mise en marche s.f. (a unui motor) mise en mouvement s.f.
    porozitate = porosité s.f.
    portar = (la o instituţie) portier s.m. (la o casă) concierge s.m. (sport) gardien de but s.m.
    portativ = adj. portatif (-ive). s.n. (muz.) portée s.f.
    portavion = porte-avions s.m. invar.
    portbagaj = porte-bagages s.m. invar.
    portdrapel = porte-drapeau s.m. invar.
    portelan = porcelaine s.f.
    portie = portion s.f., ration s.f.
    portiera = portiere s.f.
    portita = portillon s.m.
    portmoneu = porte-monnaie s.m. invar.
    portocal = oranger s.m.
    portocala = orange s.f.
    portocaliu = orange adj. invar.
    portret = portrait s.m.
    porttigaret = porte-cigarette s.m. invar.
    portughez = adj. portugais (-aise). s.m.f. (cu maj.).
    porumb = maïs s.m.
    porumbel = pigeon s.m.
    porumbita = colombe s.f.
    porunca = ordre s.m.
    porunci = ordonner, commander.
    poruncitor = impératif (-ive), au-toritaire.
    poseda = posséder.
    posesie = possession s.f.
    posesiune = possession s.f.
    posesiv = possessif (-ive).
    posesor = possesseur s.m.
    poseta = sac (а main) s.m.
    posibil = possible.
    posibilitate = possibilité s.f.
    posomorât = (despre oameni) maussade, renfrogné (-ée). (despre vreme) sombre.
    posomorî = (despre oameni) se rembrunir, se renfrogner. (despre vreme) s'assombrir.
    postal = postal (-ale; m.pl. -aux).
    postament = (soclu) socle s.m., piédestal (pl. -aux) s.m.
    postas = postier s.m., facteur s.m.
    postav = drap s.m.
    postbelic = d'apres-guerre.
    posterior = postérieur (-eure).
    posteritate = postérité s.f.
    post-restant = poste restante s.f.
    postum = posthume.
    postura = posture s.f.
    potabila = f. (în expr.) Apă potabilă eau potable.
    potârniche = perdrix s.f.
    potcoava = fer а cheval s.m. (în expr.) A umbla după potcoave de cai morţi chercher midi а quatorze heures.
    potcovar = maréchal ferrant s.m.
    potcovi = ferrer (un cheval).
    poteca = sentier s.m.
    potential = potentiel s.m.
    potentiometru = potentiometre s.m.
    poticni = (despre oameni) buter, trébucher.
    potlogar = fripouille s.f., fripon s.m.
    potlogarie = friponnerie s.f.
    potoli = (s') apaiser, (se) cal-mer.
    potolit = paisible, calme, doux (douce).
    potpuriu = (muz.) pot-pourri (pl. pots-pourris) s.m.
    potriveala = (asemănare) ressemblance s.f. (coincidenţă) coïncidence s.f.
    potrivi = vt. ajuster: A potrivi o cheie ajuster une clé. assortir: A potrivi culorile assortir les couleurs. régler: A potrivi ceasul régler la montre. vr. s'assortir: Aceste culori nu se potrivesc ces couleurs ne s'assortissent pas.
    potrivit = assorti (-ie): O pereche potrivită un couple assorti. adéquat [adekwa] (-ate), approprié (-ée): O expresie potrivită une expression adéquate. opportun (-une). conforme: Potrivit dorinţei sale conforme а son désir. (de mijloc) moyen (-enne). (moderat) modéré (-ée).
    potrivnic = adj. hostile, contraire. adv. contrairement.
    povara = fardeau (pl. -x) s.m. (în expr.) Animal de povară bête de somme.
    povârnis = pente abrupte s.f.
    povatui = conseiller, guider.
    poveste = conte s.m. histoire s.f.: Povestea vieţii mele l'histoire de ma vie.
    povesti = raconter, conter, narrer.
    povestire = récit s.m., narration s.f.
    pozitie = position s.f.; situation s.f.
    pozitiv = positif (-ive).
    prabusi = vr. (despre construcţii) s'écrouler, s'effondrer. (despre galerii de mină, maluri de pământ) s'ébouler. (despre oameni) s'affaisser, s'écrouler. (a cădea de la înălţime) tomber vi. vt. abattre.
    prabusire = (dărâmare) écroulement s.m., effondrement s.m. (surpare de pământ) éboulement s.m. (cădere de la înălţime) chute s.f.
    prabusit = écroulé (-ée), effon-dré (-ée); affaissé (-ée). (fig.) déprimé (-ée), découragé (-ée).
    practic = pratique.
    practica = pratique s.f.; expérience s.f.: A pune în practică mettre en pratique.
    practica = exercer, pratiquer.
    prafuit = poussiéreux (-euse), couvert (-erte) de poussiere.
    prajina = perche s.f., gaule s.f.
    prajit = frit (-ite): Cartofi prăjiţi pommes de terre frites. (despre pâine) grillé (-ée), rôti (-ie). (despre cafea) torréfié (-ée). (în expr.) Răbdări prăjite des nefles.
    prajitura = gâteau (pl. -x) s.m., pâtisserie s.f.
    pramatie = crapule s.f., gredin s.m.
    prânzi = déjeuner, prendre le déjeuner.
    prapad = désastre s.m., ravage s.m.
    prapadi = vt. (a distruge, a nimici) ravager, dévaster. (a risipi) gaspiller. vr. (a muri) mourir vi. (în expr.) A se prăpădi de râs se tordre de rire. A se prăpădi după cineva être fou apres qqn. A se prăpădi după ceva en raffoler. A nu se prăpădi cu firea ne pas s'en faire.
    prapadit = (distrus) détruit (-ite), ravagé (-ée). (stricat, deteriorat) abîmé (-ée), détérioré (-ée). (despre oameni) épuisé (-ée), fourbu (-ue). (substantivat) un pauvre here.
    prapastie = abîme s.m., gouffre s.m., précipice s.m.
    prapastios = escarpé (-ée), abrupt (-upte). (despre oameni) pessimiste, défaitiste.
    prasila = (în expr.) De prăsilă de reproduction s.f.
    prasila = binage s.m.
    prasit = binage s.m.
    prasitoare = (maşină agricolă) bineuse s.f.
    prastie = fronde s.f., lance-pierres s.m. invar.
    pravali = vr. dévaler vi. dégringoler: Copilul sa prăvălit din capul scării l'enfant a dégringolé du haut de l'escalier. s'écrouler: Zidul s-a prăvălit le mur s'est écroulé. s'affaisser: El sa prăvălit la pământ il s'est affaissé par terre. vt. abattre: Furtuna a prăvălit copacii l'orage a abattu les arbres.
    pravalie = boutique s.f., petit magasin s.m.
    preajma = voisinage s.m. (în expr.) În preajmă aux environs. De prin preajma locului de ces parages. În preajma iernii а l'approche de l'hiver. A trăi în preajma cuiva vivre dans l'entourage de qqn.
    prealabil = adj. préalable. adv. préalablement.
    preamari = glorifier.
    preambul = préambule s.m.
    preaviz = préavis s.m.
    precar = précaire.
    precaut = prudent (-ente), précautionneux (-euse).
    precautie = précaution s.f.
    preceda = précéder.
    precedent = adj. précédent (-ente). s.m. précédent s.m.
    precept = précepte s.m.
    precipita = (se) précipiter.
    precipitat = adj. précipité (-ée). adv. précipitamment. s.n. précipité s.m..
    precipitatie = (atmosferică) précipitation s.f.
    precis = adj. précis (-ise), exact (-cte). adv. précisément, exactement.
    preciza = préciser.
    precizare = explication s.f., mise au point s.f.
    precizie = précision s.f., exactitude s.f.
    precoce = précoce.
    precocitate = précocité s.f.
    preconceput = préconзu (-ue): Idee preconcepută idée préconзue.
    preconiza = préconiser.
    precum = conj. comme: Precum urmează comme suit. Precum vezi comme vous voyez. ainsi que: Precum ai vrut-o ainsi que tu l'as voulu.
    precumpanitor = prépondérant (-ante), prédominant (-ante).
    precupet = marchand (-ande) des quatre saisons.
    precupeti = marchander. (în expr.) A nu-şi precupeţi eforturile ne pas épargner ses efforts.
    precursor = précurseur s.m.
    predare = (a unui obiect sau a unei scrisori) remise s.f. enseignement s.m.: Predarea limbii franceze l'enseignement de la langue franзaise. (capitulare) reddition s.f.
    predecesor = prédécesseur s.m.
    predestinat = prédestiné (-ée), voué (-ée).
    predica = prêcher.
    predica = sermon s.m. (fam.) laïus s.m.
    predicat = (gram.) verbe s.m., prédicat s.m.
    predilectie = prédilection s.f.
    predispozitie = aptitude s.f., penchant s.m., prédisposition s.f.
    predispune = prédisposer.
    predomina = prédominer, l'emporter.
    predominant = prédominant (-ante).
    prefabricat = adj. préfabriqué (-ée). s.n. élément préfabriqué s.m.
    prefacatorie = feinte s.f., dissimulation s.f.
    preface = vt. changer, transformer: Ploile prefăcuseră drumul într-o mocirlă, les pluies avaient changé le chemin en bourbier. (în basme) métamorphoser. vr. feindre, simuler.
    prefacere = changement s.m., transformation s.f.
    prefacut = (ipocrit) hypocrite, faux (fausse). (falsificat) falsifié (-ée), dénaturé (-ée).
    prefata = préface s.f.
    prefera = préférer.
    preferabil = préférable.
    preferinta = préférence s.f.
    pregati = (se) préparer.
    pregatire = préparation s.f.: Pregătirea unei lecţii la préparation d'une leзon. (la pl.) préparatifs s.m.pl. formation s.f.: Pregătirea unui tehnician la formation d'un technicien.
    pregatitor = préliminaire; préparatoire.
    preget = (în expr.) Fără preget sans répit.
    pregeta = hésiter.
    preîntâmpina = prévenir.
    preîntâmpinare = prévention s.f.
    preistorie = préhistoire s.f.
    prejos = (în expr.) Mai prejos de inférieur а, au-dessous de s.m.
    prejudecata = préjugé s.m.
    prejudicia = porter préjudice vi., préjudicier (cu prep. а).
    prejudiciu = préjudice s.m.
    prelata = bâche s.f.
    prelegere = leзon magistrale s.f., cours s.m.
    preliminar = préliminaire.
    prelinge = suinter vi., dégouliner vi.
    prelua = prendre; assumer.
    prelucra = oeuvrer, faзonner: A prelucra lemnul oeuvrer le bois. usiner: A prelucra un minereu usiner un minerai. interpréter, commenter, analyser: A prelucra textul unei hotărâri commenter le texte d'une décision.
    prelucrare = faзonnage s.m., faзonnement s.m.: Prelucrarea lemnului le faзonnage du bois. usinage s.m.: Prelucrarea unor piese l'usinage de certaines pieces. (a unui text, a unei măsuri) analyse s.f., interprétation s.f., commentaire s.m.
    preludiu = (muz.) prélude s.m.
    prelung = adj. (lunguieţ) allongé (-ée), oblong (-ongue). (prelungit) prolongé (-ée). adv. longuement.
    prelungi = (se) prolonger.
    prelungire = (în spaţiu) prolongement s.m. (în timp) prolongation s.f.
    prematur = prématuré (-ée).
    premedita = préméditer.
    premeditare = préméditation s.f.
    premergator = adj. antérieur (-eure). s.m.f. précurseur s.m.
    premia = décerner (accorder) un prix.
    premiant = éleve а qui on a décerné un prix.
    premiat = lauréat (-ate).
    premier = premier ministre.
    premiera = premiere s.f.
    premiere = distribution des prix s.f.
    premisa = prémisse s.f.
    premiu = prix: A obţine un premiu remporter un prix. (în expr.) A lua premiul întâi remporter le prix d'excellence.
    prenume = prénom s.m.
    preocupa = (se) préoccuper.
    preocupare = préoccupation s.f.
    prepara = (se) préparer.
    preparatie = (preparare) préparation s.f. (meditaţie) répétition s.f.
    preparative = pl. préparatifs s.m.pl.
    preparator = (grad universitar) préparateur (-trice). (meditator) répétiteur (-trice).
    prepelicar = braque s.m.
    prepelita = caille s.f.
    preponderent = prépondérant (-ante).
    preponderenta = prépondérance s.f.
    prepozitie = préposition s.f.
    presara = éparpiller, répandre: Au presărat paie în toată curtea ils ont éparpillé de la paille dans toute la cour. parsemer, joncher (folosite mai ales la part. trecut): Un cer presărat de stele un ciel parsemé d'étoiles. Alei presărate cu flori des allées jonchées de fleurs. sau-poudrer: A presăra zahăr pe o prăjitură saupoudrer un gâteau de sucre.
    preschimba = échanger: A preschimba o marfă cu o alta échanger une marchandise contre une autre. (a transforma) changer, transformer.
    prescrie = vt. (med.) prescrire, ordonner vr. se prescrire.
    prescriptie = prescription s.f.
    prescurta = abréger, résumer.
    prescurtare = abréviation s.f.
    presedinte = président (-ente).
    presedintie = présidence s.f.
    presentiment = pressentiment s.m.
    presimti = pressentir.
    presimtire = pressentiment s.m.
    presiune = pression s.f.
    presta = fournir, déployer: A presta o muncă fournir un travail. (în expr.) A presta jurământ prêter serment.
    prestanta = prestance s.f.
    prestare = (în expr.) Prestare de jurământ prestation de serment. Prestări de serviciu prestations.
    prestatie = prestation s.f.
    prestidigitator = prestidigitateur s.m.
    prestigiu = prestige s.m.
    presupune = supposer, présumer.
    presupunere = supposition s.f., hypothese s.f.
    presus = (în expr.) Mai presus de au-dessus de. Mai presus de toate par-dessus tout.
    pretendent = prétendent (-ente).
    pretentie = prétention s.f.
    pretentios = prétentieux (-euse). exigeant (-ante).
    pretext = prétexte s.m.
    pretexta = prétexter, alléguer.
    pretinde = vt. demander, revendiquer: Nu pretind nimic je ne demande rien. prétendre: Pretind să fiu ascultat je prétends être obéi. prétendre vi. (cu prep. а): A pretinde un titlu prétendre а un titre. vr. (se) prétendre vr.: Se pretinde filozof il se prétend philosophe. vt.
    pretios = précieux (-euse).
    pretui = vt. (a évalua) évaluer, estimer. (a aprecia) apprécier, estimer (qqn.). vi. valoir.
    pretuire = (evaluare) évaluation s.f., estimation s.f. (stimă, consideraţie) estime s.f., considération s.f.
    pretutindeni = partout.
    prevazator = prévoyant(-ante).
    prevedea = prévoir. (despre legi) prévoir, spécifier: Legea nu prevede aceasta la loi ne prévoit pas cela.
    prevedere = prévoyance s.f. prévision s.f.: Prevederile legii les prévisions de la loi.
    preveni = prévenir.
    prevenitor = prévenant (-ante), attentionné (-ée).
    preventiv = préventif (-ive).
    preventoriu = préventorium s.m.
    prevesti = prédire; présager, annoncer.
    prevestire = prévision s.f., présage s.m.
    prevestire = prévision s.f., présage s.m.
    previziune = prévision s.f.
    prezbit = (med.) presbyte.
    prezent = adj. présent (-ente). s.n. présent s.m.
    prezenta = (se) présenter.
    prezenta = présence s.f.
    prezentabil = présentable.
    prezentare = présentation s.f.
    prezicator = voyant (-ante).
    prezice = prédire.
    prezicere = prédiction s.f.
    prezida = présider.
    prezidiu = praesidium (présidium) [prezidjm] s.m.
    preziua = (în expr.) În preziua а la veille de.
    pribeag = errant (-ante); expatrié (-ée), exilé (-ée).
    pribeag = errant (-ante); expatrié (-ée), exilé (-ée).
    pribegi = (a rătăci din loc în loc) errer. (a trăi în exil) être exilé (expatrié) v. pasiv.
    pribegie = (rătăcire din loc în loc) errance s.f. (expatriere) expatriation s.f., exil s.m.
    pricepe = vt. comprendre, saisir. vr. s'entendre: Se pricepe bine la pictură il s'entend bien en peinture.
    pricepere = (înţelegere) compréhension s.f. (pregătire, iscusinţă) capacité s.f.; adresse s.f.
    priceput = capable, avisé (-ée), calé (-ée); habile.
    prichindel = nabot s.m.
    pricina = (cauză, motiv) cause s.f., raison s.f. (în expr.) Din pricină că parce que. Din pricina а cause de. A căuta pricină chercher noise.
    pricinui = causer, provoquer, produire.
    pricopsi = faire son magot, s'enrichir.
    pridvor = véranda s.f.
    prielnic = favorable; avantageux (-euse).
    prieten = ami (-ie).
    prietenesc = amical (-ale; m. pl. -aux).
    prieteneste = amicalement.
    prietenie = amitié s.f.
    prietenos = aimable, bienveillant (-ante).
    prigoana = persécution s.f., oppression s.f.
    prigoni = persécuter, opprimer.
    prilej = occasion s.f.: Cu prilejul а l'occasion de.
    prilejui = causer, occasionner.
    primar = primar s.m. maire s.m. primar adj. primaire: Şcoală primară école primaire. (în expr.) Medic primar médecin en chef. Văr primar cousin germain.
    primarie = mairie s.f.
    primavara = printemps s.m.
    primavaratic = printanier (-iere).
    primejdie = péril s.m., danger s.m.
    primejdios = périlleux (-euse), dangereux (-euse).
    primejdui = péricliter, mettre en danger.
    primeni = vr. changer de linge. vt. régénérer, renouveler, rafraîchir.
    primire = réception s.f.: Primirea unui colet la réception d'un colis. accueil s.m.: Primirea unei delegaţii l'accueil d'une délégation. audience s.f., réception s.f.: Zile de primire jours d'audience. (în expr.) A lua pe cineva în primire adresser des reproches а qqn.
    primitiv = primitif (-ive); rudimentaire.
    primitor = hospitalier (-ere), accueillant (-ante).
    primordial = primordial (-ale; m.pl. -aux).
    primus = réchaud а essence s.m.
    princiar = princier (-ere); somptueux (-euse).
    principal = adj. principal (-ale; m.pl. -aux). s.n. (cu art.) l'essentiel s.m.
    principat = principauté s.f.
    principe = prince s.m.
    principesa = princesse s.f.
    principiu = principe s.m.
    prinde = vt. attraper: A prinde autobuzul attraper l'autobus. prendre: A prinde în laţ prendre au lasso. saisir: A prinde momentul saisir l'occasion (le moment). arrêter, pincer, prendre: A prinde un hoţ arrêter un voleur. surprendre, attraper: L-am prins citindu-mi scrisorile je l'ai surpris en train de lire mes lettres. (în expr.) A prinde de veste avoir vent de qqch., apprendre. A prinde din urmă rejoindre, rattraper. A prinde putere reprendre ses forces. Această culoare o prinde bine cette couleur lui va bien. vr. s'accrocher. s'engager (cu prep. а), parier: S-a prins că va termina până mâine il s'est engagé а terminer demain. vr., vi. prendre vi.: Copacul a prins l'arbre a pris. commencer, se mettre а: Vântul a prins să bată le vent a commencé а souffler. (în expr.) A se prinde în horă entrer dans la ronde. Asta nu se mai prinde ! cela ne prend plus!
    prinos = offrande s.f.
    prinsoare = pari s.m., gageure s.f.
    printesa = princesse s.f.
    printre = prep. parmi: Printre ei parmi eux. а travers: Printre nori а travers les nuages. entre: Printre altele entre autres.
    prioritate = priorité s.f.
    pripasi = se réfugier, trouver asile.
    pripit = (grăbit) pressé (-ée). (despre mâncăruri) rissolé (-ée); cuit (-ite) а feu trop vif.
    pripon = piquet s.m.
    priponi = attacher (un animal) а un piquet.
    prisma = prisme s.m.
    prisos = surplus s.m. (în expr.) De prisos superflu, inutile, de trop.
    prisosi = être de trop, surabonder.
    prispa = véranda s.f.
    pritoci = soutirer.
    pritocire = soutirage s.m.
    privatiune = privation s.f.
    priveliste = vue s.f., paysage s.m.
    privighetoare = rossignol s.m.
    privilegiat = privilégié (-ée), favorisé (-ée).
    privilegiu = privilege s.m.
    privinta = (în expr.) Într-o privinţă а un certain point de vue. În această privinţă а cet égard. În privinţa en ce qui concerne.
    privire = regard s.m., coup d'oeil s.m. (în expr.) Cu privire la en ce qui concerne, concernant.
    privitor = adj. (în expr.) Privitor la relatif а, concernant. s.m.f. spectateur (-trice).
    prizonier = prisonnier (-ere).
    prizonier = prisonnier (-ere).
    proaspat = frais (fraîche): Aer proaspăt de l'air frais. (fig.) récent (-ente).
    probabil = adj. probable. adv. probablement.
    probabilitate = probabilité s.f.
    probitate = probité s.f., honnêteté s.f.
    problema = probleme s.m.
    problematic = problématique.
    proceda = procéder.
    procedeu = procédé s.m.
    procent = pourcentage s.m.; taux s.m.
    procentaj = pourcentage s.m.
    proces = processus s.m.: Un proces biologic un processus biologique. proces s.m.: A intenta un proces intenter un proces.
    procesiune = procession s.f.
    proclama = proclamer.
    proclamatie = proclamation s.f.
    procrea = procréer.
    procreare = procréation s.f.
    procura = procurer.
    procuratura = parquet s.m.
    procuror = procureur s.m.
    prodecan = vicedoyen s.m.
    prodigios = prodigieux (-euse).
    producator = productif (-ive). s.m.f. producteur (-trice).
    produce = (se) produire.
    productie = production s.f.
    productiv = productif (-ive); rentable.
    productivitate = productivité s.f.; rendement s.m.
    produs = produit s.m.
    proeminent = proéminent (-ente).
    profan = profane.
    profana = profaner.
    profanare = profanation s.f.
    profera = proférer.
    profesa = (a practica o profesiune) exercer (un métier). (a susţine public o convingere) professer.
    profesional = adj. professionnel (-elle). adv. professionnellement.
    profesionist = professionnel (-elle).
    profesiune = profession s.f.
    profesor = professeur s.m.
    profesoral = professoral (-ale; m.pl. -aux).
    profet = prophete s.m.
    profetie = prophétie s.f.
    profil = profil s.m.: Din profil de profil.
    profila = se profiler.
    profilactic = prophylactique.
    profilaxie = prophylaxie s.f.
    profit = profit s.m.
    profita = profiter.
    profitabil = profitable, avantageux (-euse).
    profitor = profiteur (-euse).
    profund = adj. profond (-onde). adv. profondément.
    profunzime = profondeur s.f.
    progenitura = progéniture s.f.
    program = programme s.m.; emploi du temps s.m.
    programa = programmer; planifier.
    programa = programme s.m.: Programă de bacalaureat programme de baccalauréat.
    programare = programmation s.f.; planification s.f.
    progres = progres s.m.
    progresa = progresser, avancer.
    progresie = progression s.f.
    progresist = progressiste.
    progresiv = adj. progressif (-ive). adv. progressivement.
    prohibitie = prohibition s.f.
    proiect = projet s.m.
    proiecta = projeter.
    proiectie = projection s.f.
    proiectil = projectile s.m.
    proiector = projecteur s.m.
    proletar = adj. prolétarien (-ienne). s.m.f. prolétaire.
    proletariat = prolétariat s.m.
    prolific = prolifique.
    prolix = prolixe.
    prolog = prologue s.m.
    promiscuitate = promiscuité s.f.
    promisiune = promesse s.f.
    promitator = prometteur (-euse).
    promite = promettre.
    promontoriu = promontoire s.m.
    promotie = promotion s.f.
    promova = promouvoir, avancer. (a trece clasa, un examen) déclarer un éleve reзu.
    promovare = (avansare) promotion s.f. (a unui elev sau student) le fait d'avoir été déclaré reзu. (sprijinire, dezvoltare) promotion s.f., développement s.m.
    promovat = (despre elevi, studenţi) reзu (-ue), admis (-ise).
    prompt = prompt (-pte).
    promptitudine = promptitude s.f.
    promulga = promulguer.
    promulgare = promulgation s.f.
    pronominal = (gram.) pronominal (-ale; m.pl. -aux).
    pronostic = pronostic s. m.
    pronume = (gram.) pronom s.m.
    pronunta = (se) prononcer.
    pronuntare = prononciation s.f.
    pronuntat = (despre trăsături) accusé (-ée), prononcé (-ée). (accentuat) accentué (-ée), marqué (-ée).
    pronuntie = prononciation s.f.
    propaga = (se) propager.
    propaganda = propagande s.f.
    propagandist = propagandiste s.m.f.
    propagare = propagation s.f.
    propagator = propagateur (-trice).
    propasi = progresser; prospérer.
    propasire = progres s.m.; prospérité s.f.
    propice = propice, favorable.
    proportie = proportion s.f.
    proportiona = proportionner.
    proportional = proportionnel (-elle).
    proportionalitate = proportionnalité s.f.
    propovadui = prêcher; propager.
    propozitie = (gram.) proposition s.f., phrase s.f.
    proprietar = propriétaire s.m.f.
    proprietate = propriété s.f.
    propriu = propre. (în expr.) Propriu-zis a) proprement dit; b) а proprement parler.
    proptea = étai s.m. (în expr.) A avea proptele être pistonné.
    propti = vt. étayer. vr. s'appuyer.
    propulsa = propulser.
    propulsie = propulsion s.f.
    propune = proposer; suggérer.
    propunere = proposition s.f., suggestion s.f.
    prorector = vicerecteur s.m.
    proroc = prophete s.m.
    proroci = prophétiser.
    proslavi = glorifier, combler de louanges.
    prosop = serviette s.f., essuiemains s.m. invar.
    prospect = prospectus s.m.
    prospecta = prospecter.
    prospectiune = prospection s.f.
    prosper = prospere.
    prospera = prospérer.
    prosperitate = prospérité s.f.
    prospetime = fraîcheur s.f.
    prostanac = niais (-aise), nigaud (-aude).
    prostesc = bête, stupide.
    prosteste = bêtement, stupidement.
    prosti = vr. (despre oameni) s'abêtir, s'abrutir. vt. (fam.) faire marcher, berner.
    prostie = bêtise s.f., sottise s.f.
    prostit = (uluit) hébété (-ée), ahuri (-ie). (îndobitocit) abruti (-ie), abêti (-ie).
    prostut = benêt adj. m., niais (-aise).
    protagonist = protagoniste s.m.
    protap = (de car) fleche (d'un char) s.f., timon s.m. (prăjină cu vârful despicat) gaule fourchue s.f.
    protapi = (fam.) se planter (devant qqn.).
    protectie = protection s.f.
    protector = protecteur (-tri-ce).
    protectorat = protectorat s.m.
    proteja = protéger.
    protejare = protection s.f.
    protest = protestation s.f.
    protesta = protester.
    proteza = prothese s.f.
    protipendada = hautevolée s.f.
    protocol = protocole s.m.
    protocolar = protocolaire.
    proton = proton s.m.
    protoplasma = protoplasma (protoplasme) s.m.
    prototip = prototype s.m..
    proveni = provenir, résulter.
    provenienta = provenance s.f.
    proverb = proverbe s.m.
    proverbial = proverbial (-ale; m.pl. -iaux).
    providenta = Providence s.f.
    providential = providentiel (-ielle).
    provincial = provincial (-ale; m.pl. -aux).
    provincie = province s.f.; contrée s.f., région s.f.
    provizie = provision s.f. (la pl.) provisions s.f.pl., vivres s.m.pl.
    provizoriu = adj. provisoire. adv. provisoirement.
    provoca = provoquer.
    provocare = provocation s.f., défi s.m.
    provocator = provocateur (-trice).
    prozaic = prosaïque, plat (plate).
    prozator = f. prosateur s.m.
    prudent = adj. prudent (-ente). adv. prudemment.
    prudenta = prudence s.f.
    prundis = gravillon s.m., gravier s.m.
    pseudonim = pseudonyme s.m.
    psihanaliza = psychanalyse [psika-naliz] s.f.
    psihiatrie = psychiatrie [psikjatri] s.f.
    psihiatru = psychiatre [psikjatr] s.m.
    psihic = psychique.
    psiholog = psychologue [psik-lg] s.m.
    psihologie = psychologie [psiklЏi) s.f.
    psihoza = psychose [psikz] s.f.
    public = adj. public (-ique). s.n. public s.m.
    publica = publier.
    publicare = publication s.f., parution s.f.
    publicatie = publication s.f.
    publicist = publiciste s.m.
    publicitate = publicité s.f.
    pucioasa = soufre s.m.
    pudoare = pudeur s.f.
    pudriera = poudrier s.m.
    pugilist = (sport) pugiliste s.m., boxeur s.m.
    puisor = (de găină) poussin s.m. (pernă mică) petit coussin s.m.
    pulberarie = poudrerie s.f.
    pulbere = (praf) poussiere s.f. (praf de puşcă) poudre (а canon) s.f.
    pulmonar = pulmonaire.
    pulover = pull-over s.m., pull s.m.
    pulpana = pan s.m., basque s.f.
    pulsatie = pulsation s.f.
    pulveriza = pulvériser.
    pulverizator = pulvérisateur s.m.
    pumnal = poignard s.m.
    punctaj = pointage s.m.
    punctual = adj. ponctuel (-elle), précis (-ise), exact (-cte). adv. ponctuellement, précisément, exactement.
    punctualitate = ponctualité s.f.
    punctuatie = ponctuation s.f.
    pungasi = voler, escroquer.
    pungasie = vol s.m., escroquerie s.f.
    pungasoaica = voleuse s.f., friponne s.f.
    pupatura = (fam.) baiser s.m., embrassade s.f.
    pupaza = huppe s.f.
    pupila = (anat.) pupille s.f.
    pupitru = pupitre s.m.
    purcea = jeune truie s.f.
    purcede = (despre acţiuni, stări) provenir.
    purcel = cochonnet s.m.
    purgativ = purge s.f.
    purgatoriu = purgatoire s.m.
    purica = vt., vr. (s') épucer. vt. (fam.) éplucher.
    purice = puce s.f.
    purifica = (se) purifier.
    purificare = purification s.f.
    puritan = puritain (-aine).
    puritate = pureté s.f.
    purpura = pourpre s.f.
    purpuriu = pourpré (-ée).
    pursânge = (despre cai) pursang. s.m. invar.
    purtare = (conduită) comportement s.m., conduite s.f. (în expr.) Haine de purtare vêtements de tous les jours. A-şi lua nasul la purtare devenir impertinent.
    purtator = porteur (-euse): Purtător de microbi porteur de microbes. (în expr.) Purtător de cuvânt porte-parole.
    pururi = toujours. (în expr.) De-a pururi éternellement.
    puscarias = bagnard s.m., forзat s.m.
    puscarie = prison s.f.
    pusculita = tirelire s.f.
    puslama = fripon (-onne), voyou (-oute).
    pustan = (fam.) gamin s.m.
    pustanca = (fam.) gamine s.f.
    pustii = dévaster, ravager.
    pustiire = dévastation s.f., ravage s.m.
    pustiitor = dévastateur (-trice).
    pustiu = adj. désert (-erte); vide. s.n. désert s.m.
    pustnic = ermite s.m.
    putere = force s.f.: Nu mai are puterea să meargă il n'a plus la force de marcher. puissance s.f.: A ridica un număr la puterea treia élever un nombre а la puissance trois. pouvoir s.m.: Puterea politică le pouvoir politique. (în expr.) În puterea nopţii en pleine nuit. Om în toată puterea homme en pleine vigueur. A fi la putere être au pouvoir. A fi în puteri être bien portant. Depline puteri pleins-pouvoirs. Din toate puterile de toutes ses forces. În toată puterea cuvântului dans le vrai sens du mot.
    puternic = (viguros) vigoureux (-euse). puissant (-ante): Motor puternic moteur puissant. (despre mirosuri) intense, pénétrant (-ante), fort (forte).
    putina = baril s.m.
    putinta = possibilité s.f. (în expr.) Peste putinţă impossible. A face tot ce-i stă în putinţă faire tout le possible.
    putoare = puanteur s.f.
    putred = pourri (-ie). (fig.) corrompu (-ue). (în expr.) Putred de bogat pourri d'argent.
    putrefactie = putréfaction s.f., décomposition s.f.
    putregai = pourriture s.f.
    putrezi = pourrir. (a lâncezi) moisir.
    puturos = puant (-ante). (despre oameni) flémard (-arde).
    puturosenie = puanteur s.f. (trândăvie) fainéantise s.f.
    puzderie = foule s.f., multitude s.f.
    rabdare = patience s.f.: A avea răbdare prendre patience. (în expr.) A pierde răbdarea s'impatienter, perdre patience. A scoate pe cineva din răbdări faire sortir qqn. de ses gonds.
    rabdator = endurant (-ante). (stăruitor) persévérant (-ante).
    rablagi = (despre lucruri) se détériorer, se détraquer. (despre oameni) devenir gâteux.
    rabota = raboter.
    raboteza = raboteuse s.f.
    rabufni = éclater. (despre lichide, vapori) jaillir.
    raceala = (frig) froid s.m. (fig.: nepăsare) froideur s.f., indifférence s.f. (med.) refroidissement s.m. (în expr.) Cu răceală froidement.
    racheta = fusée s.f. (sport) raquette s.f.
    rachita = (bot.) osier s.m.
    rachiu = eau-de-vie s.f.
    racila = (meteahnă) tare s.f.
    racitor = (cu gheaţă) glaciere s.f.
    racnet = rugissement s.m.
    racoare = fraîcheur s.f.: Răcoarea nopţii la fraîcheur de la nuit. (în expr.) E răcoare il fait frais.
    racord = raccord s.m.
    racorda = raccorder.
    racori = se rafraîchir: Vremea s-a răcorit le temps s'est rafraîchi. (fig.) se calmer.
    racoritor = adj. rafraîchissant (-ante): O briză răcoritoare une brise rafraîchissante. s.f.pl. rafraîchissements s.m.pl.
    racoros = frais (fraîche).
    radacina = racine s.f.
    radiatie = radiation s.f.
    radiator = radiateur s.m.
    radical = adj. radical (-ale; m.pl. -aux). adv. radicalement. s.m. (mat.) racine carrée s.f.
    radiera = gomme s.f.
    radioactiv = radioactif (-ive).
    radioactivitate = radioactivité s.f.
    radiodifuziune = radiodiffusion s.f.
    radiofonic = radiophonique.
    radiofonie = radiophonie s.f.
    radiografie = radiographie s.f., radio s.f.
    radiograma = radiogramme s.m.
    radiojurnal = journal (pl. -aux) parlé s.m.
    radiolog = radiologue s.m., radiologiste s.m.
    radiologie = radiologie s.f.
    radios = radieux (-euse).
    radioscopic = radioscopique.
    radioscopie = radioscopie s.f.
    radiotelegrafist = radio s.m.
    radioterapie = radiothérapie s.f.
    rafala = rafale s.f.
    rafina = (se) raffiner.
    rafinament = raffinement s.m.
    rafinare = raffinage s.m.
    rafinarie = raffinerie s.f.
    rafuiala = reglement de compte s.m.
    raguseala = enrouement s.m.
    ragusi = être enroué, s'enrouer vr.
    rahitic = rachitique.
    raliere = ralliement s.m.
    ramâne = rester, demeurer: A rămâne pe loc rester sur place. (în expr.) Rămâi cu bine! adieu! A rămâne pe gânduri être absorbé (préoccupé). A rămâne baltă tomber а l'eau. A rămas înţeles că il a été entendu que. Rămâne de văzut reste а voir. Ceasul a rămas în urmă la montre retarde.
    ramasag = pari s.m.
    ramasita = reste s.m., trace s.f., vestige s.m. (în expr.) Rămăşiţe pământeşti dépouille mortelle.
    rambleu = ramblai s.m.
    ramburs = remboursement s.m.
    rambursa = rembourser.
    ramifica = se ramifier.
    ramificare = ramification s.f.
    ramoli = se ramollir, devenir gâteux.
    ramolisment = ramollissement s.m.
    ramolit = ramolli (-ie), gâteux (-euse).
    ramura = branche s.f.
    rânced = rance.
    râncezi = devenir rance.
    ranchiuna = rancune s.f.
    randament = rendement s.m.
    rândas = valet de ferme (d'écurie) s.m.
    rândui = ranger, arranger, mettre en ordre.
    rândunica = hirondelle s.f.
    ranita = (militară) havre-sac s.m. (de turist) sac s.m.
    rânjet = (la oameni) rictus s.m., ricanement s.m.
    rântas = roux s.m.
    rapace = rapace, avide.
    rapacitate = rapacité s.f., avidité s.f.
    rapanos = galeux (-euse); crasseux (-euse).
    rapciuga = morve s.f.
    rapciugos = morveux (-euse).
    rapiditate = rapidité s.f.
    rapire = (de persoane) enlevement s.m., rapt s.m.
    rapita = colza s.m.
    rapitor = adj. (despre oameni) ravissant (-ante). (despre animale) rapace, de proie. s.m.f. ravisseur (-euse). s.f. pl. (zool.) rapaces s.m. pl.
    raport = rapport s.m., compte rendu [kÝtrÿdy] s.m. (relaţie) rapport s.m., relation s.f.
    raporta = vt. rapporter. vr. se reporter, se référer; se rapporter.
    raportor = (de măsurat unghiuri) rapporteur s.m.
    raposa = mourir, décéder.
    raposat = défunt (-unte), décédé (-ée), mort (morte).
    rapsodie = (muz.) rhapsodie s.f.
    rapune = (a omorî) tuer. (a învinge) vaincre.
    rarefia = vt., vr. (se) raréfier.
    rareori = rarement.
    raritate = rareté s.f.
    rasadi = repiquer.
    rasari = (despre aştri) se lever vr. (despre plante) pousser. (a se ivi) surgir, apparaître soudainement.
    rasarit = lever s.m.: Răsăritul soarelui le lever du soleil. (punct cardinal) est s.m.
    rascoala = révolte s.f.
    rascoli = (a scotoci) fouiller. mettre sens dessus dessous: A răscoli o casă mettre une maison sens dessus dessous. (fig.) bouleverser, troubler.
    rascolitor = bouleversant (-ante), troublant (-ante).
    rascopt = (despre alimente) trop cuit (-ite). (despre ouă) dur (dure). (despre fructe) trop mûr (mûre).
    rascroi = échancrer.
    rascroiala = échancrure s.f.
    rascruce = (de drumuri, străzi) carrefour s.m.
    rascula = vt. soulever, ameuter. vr. se révolter, se soulever.
    rasculat = insurgé s.m., rebelle s.m.
    rascumpara = racheter.
    rasfata = vt. gâter, choyer. vr. (a se alinta) minauder vi. (a se lăfăi) se prélasser.
    rasfira = (s')éparpiller, (se) disperser.
    rasfirare = éparpillement s.m., dispersion s.f.
    rasfoi = feuilleter.
    rasfrânge = vr. (despre lumină, imagini) se refléter, se réfléchir. (despre sunete) se répercuter. vt. (a reflecta) refléter. (a sufleca) retrousser.
    rasfrânt = (despre gulere) rabattu (-ue). (despre mâneci) retroussé (-ée).
    rasial = racial (-ale; m.pl. -iaux).
    rasina = résine s.f.
    rasinos = résineux (-euse). (substantivat, la pl.) résineux s.m.pl.
    rasism = racisme s.m.
    rasist = raciste s.m.f.
    râsnita = moulin а café s.m.
    raspândi = (se) répandre, (se) disperser; (se) propager.
    raspântie = carrefour s.m.
    raspar = (în expr.) În răspăr а rebrousse-poil. A lua pe cineva în răspăr se moquer de qqn.
    raspicat = adv. carrément,†sans équivoque: A vorbi răspicat parler carrément. adj. précis (-ise), net (nette).
    rasplata = récompense s.f.
    rasplati = récompenser.
    raspoimâine = dans trois jours.
    raspunde = (a da un răspuns) répondre; répliquer, riposter. (a da socoteală) rendre compte, répondre (de qqch.). (a fi responsabil) avoir la responsabilité, assumer la charge (de qqch).
    raspundere = responsabilité s.f. (în expr.) A trage la răspundere demander des comptes а qqn. Pe răspunderea mea je m'en porte garant.
    raspuns = réponse s.f., réplique s.f.; riposte s.f. (soluţie) solution s.f.
    raspunzator = responsable.
    rasputere = (în expr.) Din răsputeri de toutes ses forces.
    rastalmaci = dénaturer, fausser: A răstălmăci mărturia cuiva dénaturer le témoignage de qqn.
    rastalmacire = fausse interprétation s.f.
    rastel = râtelier s.m.
    rastigni = crucifier.
    rastignire = crucifiement s.m.; crucifixion s.f.
    rastimp = laps de temps s.m., intervalle s.m. (în expr.) Un răstimp pendant quelque temps. În răstimp pendant ce temps.
    rastit = adj. (despre voce, glas) rude, perзant (-ante). adv. durement, en criant.
    rasturna = vt. renverser (a doborî) abattre. (în expr.) A răsturna brazda creuser un sillon. A răsturnat toată casa il a mis toute la maison sens dessus dessous. vr. (despre vehicule) verser vi.
    rasturnare = renversement s.m.
    rasuci = retordre: A răsuci fire de bumbac retordre des fils de coton. tordre: A răsuci braţul cuiva tordre le bras а qqn. tourner: A răsuci cheia în broască tourner la clef dans la serrure.
    rasucit = (despre fire) tors (torse).
    rasufla = vi. (a respira) respirer. (a răsufla din greu) haleter, souffler, s'essouffler vr. (a sta să se odihnească) souffler, reprendre haleine: A lăsa calul să răsufle laisser souffler le cheval. fuir: Rezervorul răsuflă le réservoir fuit. vr. (despre vinuri) s'éventer.
    rasuflare = (respiraţie) respiration s.f. souffle s.m., haleine s.f.: A-şi ţine răsuflarea retenir son souffle.
    rasuflat = (despre vinuri) éventé (-ée).
    rasuflatoare = soupirail (pl. -aux) s.m.
    rasuna = résonner, retentir.
    rasunator = retentissant(-ante).
    rasunet = retentissement s.m.
    rataci = vr. s'égarer, se perdre. vi. errer: A rătăci pe drumuri errer sur les chemins. vt. égarer: Am rătăcit scrisoarea j'ai égaré la lettre.
    ratacire = fourvoiement s.m., égarement s.m. (a minţii) errement s.m., égarement s.m. (greşeală) erreur s.f.
    ratacitor = errant (-ante).
    ratifica = ratifier.
    ratificare = ratification s.f.
    rationa = vi (a gândi) raisonner. vt. (a raţionaliza) rationner.
    rational = adj. (cu judecată, cu măsură) raisonnable. (mat.) rationnel (-elle). adv. raisonnablement.
    rationalism = rationalisme s.m.
    rationaliza = rationaliser: A raţionaliza munca rationaliser le travail. rationner.
    rationalizare = (a muncii) rationalisation s.f. (a unor produse) rationnement s.m.
    rationament = raisonnement s.m.
    ratiune = raison s.f.
    raufacator = adj. malfaisant (-ante). s.m. malfaiteur s.m.
    rautacios = malicieux (-euse); méchant (-ante).
    rautate = méchanceté s.f.
    rauvoitor = malveillant (-ante).
    ravaseala = désordre s.m., pagaille s.f.
    ravasi = mettre sens dessus des-sous.
    ravasit = (în dezordine) en désordre. (tulburat) troublé (-ée).
    razatoare = (de ras legume) râpe s.f. (de şters noroiul) décrottoir s.m.
    razbatator = débrouillard (-arde).
    razbate = (a-şi face drum) se frayer un chemin, parvenir. (a străbate, a pătrunde) passer, pénétrer. (a răzbi) réussir.
    razbit = (de foame) affamé (-ée). (de oboseală) fourbu (-ue), éreinté (-ée). (de frig) transi (-ie).
    razboi = război s.n. guerre s.f. război s.n. (de ţesut) métier а tisser s.m. guerroyer vi.
    razboinic = guerrier s.m.
    razbuna = (se) venger.
    razbunare = vengeance s.f.
    razbunator = vindicatif (-ive).
    razgândi = se raviser.
    razlet = seul (seule): A rămas răzleţ il est resté seul. isolé (-ée), solitaire: Un copac răzleţ un arbre isolé. épars (éparse), disséminé (-ée): Case răzleţe des maisons éparses.
    razleti = s'écarter, s'éloigner. (a se împrăştia) se disperser, s'éparpiller.
    razvrati = (se) soulever.
    razvratire = soulevement s.m., re-volte s.f.
    razvratit = insurgé s.m., révolté s.m., rebelle s.m.
    reabilita = (se) réhabiliter.
    reabilitare = réhabilitation s.f.
    rea-credinta = mauvaise foi s.f.
    reactie = réaction s.f.
    reactiona = réagir; répliquer, riposter.
    reactionar = réactionnaire.
    reactiune = réaction s.f.
    reactor = réacteur s.m.
    readuce = ramener.
    realege = réélire.
    realegere = réélection s.f.
    realism = réalisme s.m.
    realitate = réalité s.f.
    realiza = (se) réaliser.
    realizabil = réalisable, possible.
    realizare = réalisation s.f.
    realmente = réellement.
    reaminti = (se) rappeler.
    reanima = ranimer.
    reanimare = ranimation s.f.
    reaparea = réapparaître, reparaître.
    reaparitie = réapparition s.f. (a unei publicaţii) nouvelle parution s.f.
    reavan = (despre sol) humide.
    rea-vointa = mauvaise volonté.
    reazem = (rezemătoare) appui s.m. (sprijin, ocrotire) soutien s.m., aide s.f.
    rebegit = transi (-ie) de froid.
    rebeliune = rébellion s.f., émeute s.f., sédition s.f.
    rebobina = rebobiner.
    recalcitrant = récalcitrant (-ante).
    recapata = recouvrer; récupérer.
    recapitula = récapituler.
    recapitulare = récapitulation s.f.; révision s.f.
    recapitulativ = récapitulatif (-ive).
    recasatori = se remarier.
    recâstiga = regagner.
    recensamânt = recensement s.m.
    recent = récent (-ente).
    recenza = faire le compte rendu (d'un ouvrage).
    recenzie = compte rendu [kÝtrÿdy] s.m.
    receptie = réception s.f.
    receptiona = (a lua în primire) réceptionner. capter: A recepţiona o emisiune, un mesaj capter une émission, un message.
    receptionare = réception s.f.
    receptiv = réceptif (-ive).
    receptivitate = réceptivité s.f.
    receptor = récepteur s.m. (de telefon) récepteur s.m., écouteur s.m., combiné s.m.
    rechema = rappeler.
    rechin = requin s.m.
    rechizite = (şcolare) fournitures scolaires s.f.pl.
    rechizitie = réquisition s.f.
    rechizitiona = réquisitionner.
    rechizitoriu = réquisitoire s.m.
    recidiva = récidive s.f.
    recidivist = récidiviste s.m.f.
    recipient = récipient s.m.
    recipisa = récépissé s.m., reзu s.m.
    reciproc = adj. réciproque. adv. réciproquement.
    reciprocitate = réciprocité s.f.
    recita = réciter.
    recital = récital (pl. -als) s.m.
    reciti = relire.
    recladi = rebâtir, reconstruire.
    reclama = réclame s.f.
    reclama = réclamer; revendiquer.
    reclamant = demandeur (-deresse), plaignant (-ante).
    reclamatie = réclamation s.f., plainte s.f.
    recolta = récolte s.f., moisson s.f.
    récolta = récolter: moissonner.
    recomanda = vt. recommander: A recomanda un produs recomman-der un produit. A recomanda un medic recommander un médecin. recommander, prescrire: A recomanda un tratament prescrire un traitement. présenter: Vă recomand pe fratele meu je vous présente mon frere. vr. (a se prezenta) se présenter.
    recomandabil = recommandable.
    recomandat = recommandé (-ée).
    recomandatie = recommandation s.f.
    recompensa = récompense s.f.
    recompensa = récompenser.
    reconcilia = (se) réconcilier.
    reconciliere = réconciliation s.f.
    reconditiona = restaurer, remettre а neuf.
    reconfirma = reconfirmer.
    reconforta = réconforter.
    reconfortant = réconfortant (-ante).
    reconstitui = reconstituer.
    reconstructie = reconstruction s.f.
    reconstrui = reconstruire.
    record = record s.m.
    recrea = se récréer, se détendre, se délasser.
    recreare = délassement s.m.
    recreatie = récréation s.f. (destindere) délassement s.m.
    recrudescenta = recrudescence s.f.
    recrut = recrue s.f., conscrit s.m.
    recruta = vt. recruter. vi. s'inscrire au bureau de recrutement.
    recrutare = recrutement s.m.
    rectifica = rectifier.
    rectificare = rectification s.f.
    rectificator = rectificateur s.m.
    rector = recteur s.m.
    rectorat = rectorat s.m.
    recuceri = reconquérir.
    reculege = se recueillir.
    reculegere = recueillement s.m.
    recunoaste = (se) reconnaître.
    recunoastere = reconnaissance s.f.
    recunoscator = reconnaissant (-ante).
    recunoscut = reconnu (-ue). (consacrat) consacré (-ée).
    recunostinta = reconnaissance s.f.
    recupera = récupérer.
    recuperabil = récupérable.
    recuperare = récupération s.f.
    recurge = recourir (cu prep. а), avoir recours а: A recurge la o stratagemă recourir а un stratageme.
    recurs = recours s.m.
    recuzita = accessoires s.m. pl.
    redacta = rédiger.
    redactare = rédaction s.f.
    redactie = rédaction s.f.
    redactor = rédacteur (-trice).
    redare = (restituire) restitution s.f. (fig.) expression s.f., reproduction s.f.
    redeschide = rouvrir.
    redeschidere = réouverture s.f.
    redestepta = (se) réveiller; (se) rallumer.
    redeveni = redevenir.
    redingota = redingote s.f.
    redobândi = regagner, recouvrer, récupérer.
    redresa = redresser.
    redresare = redressement s.m.
    redresor = redresseur s.m.
    reduce = (a micşora) réduire, diminuer. (a restrânge) restreindre, limiter.
    reducere = (micşorare) réduction s.f., diminution s.f. (restrângere) restriction s.f., limitation s.f. (în expr.) Reducerea preţurilor la baisse des prix.
    reedita = rééditer.
    reeditare = réédition s.f.
    reeduca = rééduquer.
    reeducare = rééducation s.f.
    reface = vt. refaire. (a redresa) redresser. vr. se régénérer. (după o boală) se rétablir, se remettre.
    referat = rapport s.m., compte rendu s.m.
    referi = (se) rapporter, (se) référer, (se) reporter.
    referinta = référence s.f.
    referitor = relatif (-ive). (în expr.) Referitor la concernant, relatif (relativement) а.
    reflecta = (se) réfléchir, (se) refléter. vi. (a gândi, a cugeta) réfléchir, méditer (cu prep. а).
    reflectare = réflexion s.f., reflet s.m.
    reflectie = (gândire, cugetare) réflexion s.f., pensée s.f. (reflexie) réflexion s.f.
    reflector = réflecteur s.m.
    reflex = adj. réflexe. s.n. reflet s.m.
    reflexie = réflexion s.f.
    reflexiv = (gram.) réflexif (-ive).
    reflux = reflux s.m.
    reforma = réforme s.f.
    reforma = réformer.
    reformator = réformateur (-trice).
    refracta = se réfracter.
    refractar = réfractaire.
    refractie = réfraction s.f.
    refren = refrain s.m.
    refrigerent = réfrigérant (-ante).
    refugia = se réfugier.
    refugiat = réfugié (-ée).
    refugiu = refuge s.m.
    refuza = refuser.
    regalist = royaliste.
    regalitate = royauté s.f.
    regasi = retrouver.
    regata = (sport) régate s.f.
    regenera = (se) régénérer.
    regenerare = régénération s.f.
    regenerator = régénérateur (-trice) adj., s.m.
    regeste = royalement.
    regiment = régiment s.m.
    regina = reine s.f.
    regional = régional (-ale; m.pl. -aux).
    registratura = bureau d'enregistrement s.m.
    registru = registre s.m.
    regiune = région s.f., contrée s.f.
    regiza = (a pune în scenă) mettre en scene. (a pune ceva. la cale) machiner (qqch.).
    regizor = metteur en scene s.m.
    reglabil = réglable.
    reglare = réglage s.m.
    reglementa = réglementer.
    reglementar = réglementaire.
    regres = régression s.f.
    regresiv = régressif (-ive).
    regret = regret s.m.
    regreta = regretter.
    regretabil = regrettable.
    regrupa = regrouper.
    regula = regle s.f.
    regulament = reglement s.m.
    regulamentar = réglementaire.
    regulat = adj. régulier (-iere), normal (-ale; m.pl. -aux). adv. régulierement, normalement.
    reiesi = ressortir, résulter.
    reîmpaduri = reboiser.
    reîmpadurire = reboisement s.m.
    reîmprospata = rafraîchir.
    reînarma = (se) réarmer.
    reînarmare = réarmement s.m.
    reîncadra = réintégrer.
    reîncepe = recommencer.
    reînnoi = (se) renouveler.
    reînnoire = renouvellement s.m.
    reînsufleti = ranimer.
    reintegra = réintégrer.
    reintegrare = réintégration s.f.
    reîntineri = rajeunir.
    reîntinerire = rajeunissement s.m.
    reîntoarce = revenir vi., retourner vi.
    reîntoarcere = retour s.m.
    reînverzi = reverdir.
    reînvia = vi. ressusciter, renaître. vt. ressusciter; réveiller.
    reînviere = résurrection s.f.; renouvellement s.m.
    relata = relater.
    relatare = relation s.f., exposé s.m., récit s.m.
    relatie = relation s.f., rapport s.m.
    relativ = adj. relatif (-ive). (în expr.) Relativ la concernant, relatif (relativement) а. adv. relativement.
    relativitate = relativité s.f.
    relaxa = se relaxer, se détendre.
    relaxare = relaxation s.f., décontraction s.f.
    releva = (se) relever.
    relicva = relique s.f.
    relief = relief s.m.
    reliefa = mettre en relief.
    religie = religion s.f.; culte s.m.
    religios = religieux (-euse).
    reluare = reprise s.f.
    remaia = remailler.
    remania = remanier.
    remaniere = remaniement s.m.
    remarca = vt. remarquer; observer. vr. se faire remarquer.
    remarcabil = remarquable.
    remedia = remédier vi. (cu prep. а), apporter un remede а.
    remediu = remede s.m.
    reminiscenta = réminiscence s.f.
    remite = remettre.
    remiza = remise s.f.
    remorca = remorque s.f.
    remorca = remorquer.
    remorcher = (mar.) remorqueur s.m.
    remunera = rémunérer.
    remuneratie = rémunération s.f.
    remuscare = remords s.m.; repentir s.m.
    renaste = renaître.
    renastere = renaissance s.f.
    renega = renier, abjurer.
    renegare = reniement s.m., abjuration s.f.
    renova = rénover, remettre а neuf.
    renovare = rénovation s.f.
    rentabil = rentable.
    rentabilitate = rentabilité s.f.
    rentier = rentier (-iere).
    renume = renom s.m., renommée s.f.
    renumit = renommé (-ée).
    renunta = renoncer.
    renuntare = renoncement s.m.
    reorganiza = réorganiser.
    reorganizare = réorganisation s.f.
    repara = réparer.
    reparatie = réparation s.f.
    repartitie = répartition s.f.
    repartiza = répartir; attribuer.
    repartizare = répartition s.f.; attribution s.f.
    repatria = (se) rapatrier.
    repatriere = rapatriement s.m.
    repaus = repos s.m.
    repede = adj. rapide, vif (-ive). adv. vite, rapidement.
    repera = repérer.
    repercusiune = répercussion s.f.
    repercuta = se répercuter; se propager.
    repeta = (se) répéter.
    repetare = répétition s.f.
    repetent = (despre elevi) redoublant (-ante), éleve qui redouble.
    repetitie = répétition s.f.
    repezeala = hâte s.f.: La repezeală а la hâte.
    repezi = vr. aller vite: Mă reped până la librărie je vais vite а la librairie. se ruer, foncer vi.: Se repeziră la noi ils se ruerent sur nous. vt. (a se răsti) rudoyer (qqn.).
    repeziciune = rapidité s.f., vitesse s.f.
    repezit = (grăbit) pressé (-ée). (mânios) emporté(-ée).
    replica = réplique s.f.
    replica = répliquer.
    repopula = repeupler.
    reportaj = reportage s.m.
    reporter = reporter s.m.
    represalii = représailles s.f.pl.
    represiune = répression s.f.
    represiv = répressif (-ive).
    reprezenta = représenter.
    reprezentant = représentant (-ante).
    reprezentatie = représentation s.f., spectacle s.m.
    reprezentativ = représentatif (-ive).
    reprima = réprimer.
    reprimare = répression s.f.
    repriza = (sport) (la fotbal) mi-temps s.f. (la box) reprise s.f.
    reproducator = reproducteur (-trice).
    reproduce = (se) reproduire.
    reproducere = reproduction s.f.
    repros = reproche s.m.
    reprosa = reprocher.
    reptila = reptile s.m.
    republica = république s.f.
    republican = républicain (-aine).
    repudia = répudier.
    répugna = répugner.
    repulsie = répulsion s.f.
    repurta = remporter.
    reputatie = réputation s.f.
    resedinta = résidence s.f.
    resemna = se résigner.
    resemnare = résignation s.f.
    resentiment = ressentiment s.m.
    resimti = (se) ressentir.
    resorbi = se résorber.
    resort = ressort s.m.: Asta nu e de resortul meu cela n'est pas de mon ressort.
    respect = respect s.m.
    respecta = respecter. observer: A respecta regulile de circulaţie observer le code de la route.
    respectabil = respectable.
    respectiv = adj. respectif (-ive). adv. respectivement.
    respectuos = respectueux (-euse).
    respingator = repoussant (-ante).
    respinge = repousser: A respinge un atac repousser une attaque. rejeter: A respinge o propunere rejeter une proposition. refuser: A respinge un candidat refuser un candidat.
    respira = respirer.
    respiratie = respiration s.f.; souffle s.m., haleine s.f.
    respirator = respiratoire.
    responsabil = responsable s.m.
    responsabilitate = responsabilité s.f., charge s.f.
    restabili = (se) rétablir.
    restabilire = rétablissement s.m.
    restant = restant(-ante).
    restanta = restant s.m., reste s.m.: Vă plătesc restanţa peste o lună je vous paierai le restant dans un mois.
    restaura = restaurer.
    restaurant = restaurant s.m.
    restauratie = restauration s.f.
    restitui = restituer.
    restituire = restitution s.f.
    restrânge = (se) restreindre, (se) limiter.
    restrictie = restriction s.f.
    restriste = calamité s.f., malheur s.m. (în expr.) De restrişte calamiteux (-euse).
    restructura = réorganiser.
    restructurare = réorganisation s.f.
    resursa = ressource s.f.
    reteta = (med.) ordonnance s.f., prescription s.f. récolte s.f.
    reteza = trancher; couper.
    reticenta = réticence s.f.
    retina = rétine s.f.
    retine = retenir.
    retinere = retenue s.f.
    retipari = réimprimer.
    retoric = oratoire.
    retorta = (de laborator) cornue s.f.
    retrage = (se) retirer.
    retragere = retrait s.m.; retraite s.f.
    retrai = revivre.
    retras = retiré(-ée); solitaire.
    retribui = rétribuer, rémunérer.
    retributie = rétribution s.f., rémunération s.f.
    retrimite = renvoyer.
    retroactiv = rétroactif (-ive).
    retroactivitate = rétroactivité s.f.
    retroceda = rétrocéder.
    retrograd = rétrograde.
    retrograda = rétrograder.
    retrogradare = rétrogradation s.f.
    retrospectiv = rétrospectif (-ive).
    retroversiune = theme s.m.; version s.f.
    retrovizor = rétroviseur s.n.
    retusa = retoucher.
    reumatism = rhumatisme s.m.
    reuniune = réunion s.f., assemblée s.f.
    reusita = réussite s.f., succes s.m.
    revansa = se revancher.
    revansa = revanche s.f.
    revarsa = (despre ape) déborder vi. (despre oameni) déferler vi. (despre lumină, căldură) se répandre.
    revarsare = (de ape) débordement s.m. (de oameni) déferlement s.m. (de lumină) irruption s.f.
    revarsat = (în expr.) Revărsatul zorilor la pointe du jour.
    revedea = (se) revoir.
    revedere = nouvelle rencontre s.f. (în expr.) La revedere! au revoir!
    revela = révéler, dévoiler.
    revelatie = révélation s.f.
    revelator = adj. révélateur (-trice). s.n. révélateur s.m.
    revelion = réveillon (du jour de l'An) s.m.
    revendica = revendiquer.
    revendicare = revendication s.f.
    reveni = revenir.
    revenire = retour s.m.
    reverenta = révérence s.f.
    reverentios = révérencieux (-euse), respectueux(-euse).
    reverie = rêverie s.f.
    revers = revers s.m.: Reversul medaliei le revers de la médaille.
    reversibil = réversible.
    revinde = revendre.
    revista = revue s.f.
    revizie = révision s.f.; contrôle s.m.
    revizui = réviser (reviser), revoir.
    revoca = révoquer.
    revocare = révocation s.f.
    revolta = révolte s.f., soulevement s.m.
    revolta = se révolter, se soulever, s'insurger.
    revoltator = revoltant(-ante).
    revolutie = révolution s.f.
    revolutiona = révolutionner.
    revolutionar = révolutionnaire.
    revolver = revolver s.m..
    rezema = s'appuyer.
    rezematoare = (spătar) dossier s.m. (pentru braţe) appuibras s.m. invar., accoudoir s.m.
    rezerva = réserve s.f.
    rezerva = réserver.
    rezervatie = réserve s.f.: Rezervaţie zoologică réserve zoologique.
    rezervor = réservoir s.m.
    reziduu = résidu s.m.
    rezilia = résilier.
    reziliere = résiliation s.f.
    rezista = résister.
    rezistent = résistant(-ante).
    rezistenta = résistance s.f.
    rezolutie = résolution s.f.
    rezolva = résoudre.
    rezolvare = solution s.f.
    rezonabil = raisonnable.
    rezonanta = résonance s.f.
    rezulta = résulter, s'ensuivre vr.
    rezultat = résultat s.m.
    rezuma = résumer.
    rezumat = résumé s.m.
    ricosa = ricocher.
    ricoseu = ricochet s.m.
    ridica = vt. lever: A ridica ancora lever l'ancre. soulever: A ridica o greutate soulever un fardeau. élever: A ridica un monument élever un monument. bâtir, construire: A ridica o casă bâtir une maison. (a culege de jos) ramasser. (în expr.) A ridica pe cineva în slava cerului élever qqn. aux nues. A ridica şedinţa lever la séance. vr. se lever: A se ridica de pe scaun se lever de son siege. s'élever, monter vi.: Temperatura s-a ridicat la température s'est élevée. se dresser: Ursul s-a ridicat în două picioare l'ours s'est dressé sur ses pattes de derriere. (a se ridica împotrivă, a sa révolta) se soulever. (în expr.) A se ridica în picioare se lever, se mettre debout.
    ridicare = lever s.m.: Ridicarea cortinei le lever du rideau. levée s.f.: Ridicarea şedinţei la levée de la séance. (a unei case) construction s.f. (a temperaturii) hausse s.f. (a salariilor) augmentation s.f. (redresare) relevement s.m., redressement s.m.
    ridicatura = (de teren) élévation de terrain s.f., monticule s.m.
    ridiche = radis s.m.
    ridicol = ridicule.
    ridiculiza = ridiculiser.
    rigiditate = rigidité s.f.
    rigoare = rigueur s.f., sévérité s.f.
    rigola = rigole s.f.
    riguros = adj. rigoureux(-euse). adv.rigoureusement.
    rigurozitate = sévérité s.f., dureté s.f.
    rindea = rabot s.m. (în expr.) A da la rindea raboter.
    rinichi = rein s.m. (comestibil) rognon s.m.
    rinocer = rhinocéros s.m.
    riposta = riposte s.f.
    riposta = riposter.
    riscant = risqué(-ée).
    risipa = gaspillage s.m. (fig.) profusion s.f.: O risipă de flori une profusion de fleurs.
    risipi = vt. (a împrăştia) éparpiller. gaspiller, dissiper: A-şi risipi banii gaspiller son argent. vr. se disperser: Norii s-au risipit les nuages se sont dispersés.
    risipitor = gaspilleur(-euse), prodigue.
    ritmic = rythmique.
    ritual = rituel s.m.
    rivalitate = rivalité s.f.
    rivalitate = rivalité s.f.
    rivalitate = rivalité s.f.
    rivaliza = rivaliser.
    riveran = riverain(-aine).
    robinet = robinet s.m.
    robust = robuste.
    rochie = robe s.f.
    roditor = fertile, fécond(-onde).
    rodnic = productif(-ive), rentable.
    rogojina = paillasson s.m.
    românca = Roumaine s.f.
    romancier = romancier (-iere).
    românesc = roumain(-aine).
    româneste = а la maniere des Roumains. (în expr.) A vorbi româneşte parler le roumain.
    romanic = roman (-ane): Limbi romanice langues romanes.
    romanita = (bot.) camomille s.f.
    romanta = (muz.) romance s.f.
    romantic = romantique.
    romantios = romanesque.
    romantism = romantisme s.m.
    rontai = (despre oameni) croquer, grignoter.
    roscat = (despre păr) roux (rousse). (care bate în roşu) rougeâtre.
    roscova = caroube s.f.
    roseata = rougeur s.f.
    rosiatic = rougeâtre.
    rostogoli = vt. rouler: A rostogoli un butoi rouler un tonneau. vr. (a se prăvăli) dégringoler vi. (a se da de-a dura) rouler.
    rotatie = rotation s.f.
    rotativ = rotatif(-ive).
    rotativa = rotative s.f.
    rotila = roulette s.f.
    rotire = rotation s.f.
    rotofei = dodu(-ue), potelé (-ée).
    rotonda = rotonde s.f.
    rotula = rotule s.f.
    rotund = rond(-onde).
    rotunji = arrondir.
    rotunjime = rondeur s.f.
    rozator = adj. rongeur(-euse). s.n. pl. rongeurs s.m.pl.
    rozmarin = romarin s.m.
    rubrica = rubrique s.f.
    rucsac = sac (d'alpiniste) s.m.
    rudenie = parenté s.f.
    rudimentar = rudimentaire.
    rufarie = lingerie s.f., linge s.m.
    rugaciune = priere s.f.
    rugaminte = priere s.f.
    rugina = rouille s.f.
    rugini = (se) rouiller vi., vr.
    rujeola = rougeole s.f.
    rulant = roulant(-ante).
    rulment = roulement s.m.
    rumega = ruminer.
    rumegator = ruminant (-ante). s.f.pl. ruminants s.m.pl.
    rumegus = sciure s.f.
    rumeni = (prin prăjire) roussir. dorer: A rumeni pâinea dorer le pain.
    rumoare = rumeur s.f.
    rupere = (în expr.) Rupere de nori pluie torrentielle. Cu rupere de inimă le coeur brisé.
    ruptura = (a unui cablu) rupture s.f. (a unei ţesături) déchirure s.f. (a unui braţ) fracture s.f.
    rusina = avoir honte, être confus (gêné).
    rusinat = honteux(-euse); confus(-use), gêné(-ée).
    rusine = honte s.f. (în expr.) A fi fără ruşine être sans vergogne. A-i plesni obrazul de ruşine mourir de honte. Să-ţi fie ruşine! tu devrais en avoir honte!
    rusinos = (sfios) timide. honteux(-euse). (pudic) pudique.
    rustic = rustique.
    rutina = routine s.f.
    rutinat = routiné(-ée).
    sablon = (tipar de croitorie) patron s.m. (formă de turnătorie) moule s.m. (fig.) cliché s.m.
    sabota = saboter.
    sabotaj = sabotage s.m.
    sabotor = saboteur(-euse).
    sacadat = saccadé(-ée).
    sacagiu = porteur d'eau s.m.
    sâcâi = tracasser, agacer.
    sâcâitor = tracassant (-ante), agaзant (-ante).
    ÅŸacal = chacal (pl. -als) s.m.
    sacâz = colophane s.f.
    sacoşă = sacoche s.f.
    sacrifica = sacrifier.
    sacrificiu = sacrifice s.m.
    sacrilegiu = sacrilege s.m.
    sacsie = pot а fleurs s.m.
    sadire = plantation s.f.
    sadism = sadisme s.m.
    saftea = (în expr.) A face saftea a) réaliser la premiere vente de la journée; b) étrenner une chose.
    sagalnic = badin(-ine), mutin(-ine).
    sageata = fleche s.f.
    sageta = (a produce o durere vie) élancer. (a străpunge cu privirea) darder, foudroyer.
    sahist = joueur(-euse) d'échecs.
    saisprezece = num. card. seize.
    saisprezecelea = num. ord. seizieme (precedat de le, la).
    saizeci = num. card. soixante.
    saizecilea = num. ord. soixantieme (precedat de le, la).
    salahor = manoeuvre s.m.
    salariat = salarié(-ée).
    salariu = (pentru muncitori) salaire s.m. (pentru funcţionari) traitement s. m., appointements s.m.pl., salaire s.m.
    salata = (bot.) laitue s.f. (culin.) salade s.f.
    salatiera = saladier s.m.
    salbatic = sauvage.
    salbatici = devenir sauvage.
    salbaticie = sauvagerie s.f. (în expr.) Cu sălbăticie sauvagement.
    salbaticiune = (animal sălbatic) fauve s.m. (loc sălbatic) endroit sauvage s.m.
    salcâm = acacia s.m.
    salcie = saule s.m. (în expr.) Salcie pletoasă (plângătoare) saule pleureur.
    salciu = saumâtre.
    salina = saline s.f.
    saliva = salive s.f.
    salopeta = bleu s.m., combinaison s.f., salopette s.f.
    saltaret = (despre mers) sautillant(-ante). (despre muzică, dans) allegre, vif(-ive).
    saltea = matelas s.m.
    saltimbanc = saltimbanque s.m.
    salubritate = salubrité s.f.
    salubru = salubre.
    salupa = chaloupe s.f.
    saluta = saluer.
    salutar = salutaire.
    salutare = salutation s.f. (formulă de salut) salut!
    salvare = sauvetage s.m.: Barcă de salvare canot de sauvetage. (serviciu medical de urgenţă) Police secours s.f. (ambulanţă) voiture d'ambulance s.f.
    salvator = adj. sauveur (salvatrice). s.m. sauveteur s.m., sauveur s.m.
    samânta = semence s.f., graine s.f., grain s.m. (la pl.) graines s.f. pl.: Seminţe de floarea-soarelui des graines de tournesol. (în expr.) De sămânţă de reproduction.
    samavolnic = abusif (-ive).
    samavolnicie = abus s.m.
    sâmbata = samedi s.m. (în expr.) A se duce pe apa sâmbetei s'en aller а vau-l'eau.
    sâmbure = (mare) noyau (pl. -x) s.m.; (mic) pépin s.m.
    samovar = samovar s.m.
    sampanie = champagne s.m.
    samsar = courtier s.m.
    sanatate = santé s.f.
    sanatoriu = sanatorium s.m., (fam.) sana s.m.
    sanatos = sain(-aine), bien portant(-ante). (în expr.) A fi sănătos tun être solide comme le Pont Neuf. Rămâi sănătos ! adieu ! Du-te sănătos ! bon voyage! A o lua la sănătoasa déguerpir, se sauver а toutes jambes.
    sanctiona = sanctionner.
    sanctiune = sanction s.f.
    sanctuar = sanctuaire s.m.
    sandala = sandale s.f.
    sandrama = masure s.f.
    sandvis = sandwich [sÿdwit∫] s.m.
    sângera = saigner.
    sângeros = (despre oameni) cruel (-elle), sanguinaire. (despre lupte) sanglant (-ante).
    sanguin = sanguin(-ine).
    sanitar = sanitaire.
    saniuta = luge s.f.
    santaj = chantage s.m.
    santaja = faire chanter (qqn.).
    santier = chantier s.m.
    santinela = sentinelle s.f.
    sapator = bêcheur(-euse).
    sapatura = (săpat) bêchage s.m. (la pl.) fouilles (archéologiques) s.f. pl.
    saptamâna = semaine s.f.
    saptamânal = hebdomadaire.
    saptelea = num. ord. septieme (precedat de le, la).
    saptesprezece = num. card. dix-sept.
    saptesprezecelea = num. ord. dix-septieme (precedat de le, la).
    saptezeci = num. card. soixante-dix.
    saptezecilea = num. ord. soixante-dixieme (precedat de le, la).
    sapuneala = (săpunit) savonnage s.m. (mustrare) remontrance s.f. (în expr.) A trage cuiva o săpuneală passer un savon а qqn.
    sapuni = vt. savonner. (a mustra) passer un savon (а qqn.). vr. se savonner.
    sapuniera = savonniere s.f.
    saracacios = misérable, piteux (-euse), pauvre.
    saraci = vi. devenir pauvre; s'appauvrir vr. vt. appauvrir; ruiner.
    saracie = pauvreté s.f., indigence s.f., misere s.f. (în expr.) Sărăcie lucie (neagră) misere noire.
    saracime = (cu art.) les pauvres s.m. pl., les miséreux s.m. pl.
    sarada = charade s.f.
    saramura = saumure s.f.
    sarbatoare = fête s.f.; jour férié s.m.
    sarbatoresc = solennel(-elle), de fête.
    sarbatoreste = solennellement.
    sarbatori = fêter; célébrer.
    sarbatorire = fête s.f.; célébration s.f.
    sarcasm = sarcasme s.m.
    sarcastic = sarcastique.
    sarcina = (povară) fardeau (pl. -eaux) s.m., charge s.f. (îndatorire, obligaţie) tâche s.f.; mission s.f. (graviditate) grossesse s.f. (în expr.) A pune ceva în sarcina cuiva rendre qqn. responsable de qqch.
    sarcofag = sarcophage s.m.
    sardea = sardine s.f.
    sareta = tilbury s.m.
    sârguincios = assidu (-ue), zélé (-ée), appliqué (-ée).
    saritor = serviable.
    saritura = saut s.m.: Săritură în lungime saut en longueur. bond s.m.: Leul se năpusti dintr-o săritură le lion s'élanзa d'un bond.
    sarlatan = charlatan s.m., escroc s.m.
    sarlatanie = escroquerie s.f., filoute-rie s.f.
    sarman = pauvre, malheureux (-euse).
    saruta = embrasser.
    sarutare = baiser s.m.
    sâsâit = (de gâşte, şerpi) sifflement s.n. (de om) zézaiement s.m.
    saselea = num. ord. sixieme (precedat de le, la).
    satean = villageois(-oise), campagnard (-arde).
    satelit = satellite s.m.
    satesc = du village; campagnard (-arde).
    satios = qui rassasie; nourrissant (-ante).
    satira = satire s.f.
    satiric = satirique.
    satiriza = satiriser, railler.
    satisfacator = satisfaisant [satis-fzÿ] (-ante).
    satisface = satisfaire.
    satisfactie = satisfaction s.f.
    satisfacut = satisfait(-aite).
    satura = vr. être rassasié (repu, gavé). (fig.) en avoir assez. vt. rassasier, gaver.
    sau (sa, sai, sale) = adj pos. son (sa, ses): Creionul său son crayon. а lui, а elle: E creionul său c'est son crayon а lui. pron. pos. le sien (la sienne, les siens, les siennes).
    savârsi = (a face, a înfăptui) faire, accomplir. (a comite) commettre.
    savoare = saveur s.f.
    savura = savourer.
    savuros = savoureux(-euse).
    saxofon = saxophone s.m.
    scabie = gale s.f.
    scabros = scabreux (-euse).
    scadea = vi. baisser, diminuer: Apele au scăzut les eaux ont baissé. vt. (mat.) faire une sous-traction. (a reduce) réduire, rabattre.
    scadent = échéant(-ante).
    scadenta = échéance s.f.
    scadere = baisse s.f., diminution s.f.: Scăderea preţurilor la baisse des prix. (mat.) soustraction s.f. (cusur) défaut s.m. (reducere) réduction s.f.
    scafandru = scaphandrier s.m. s.n. scaphandre s.m.
    scaiete = chardon s.m.
    scâlciat = (despre încălţăminte) éculé(-ée).
    scalda = (se) baigner.
    scamator = prestidigitateur s.m., illusionniste s.m.
    scamatorie = prestidigitation s.f., illusionnisme s.m.
    scamosa = (s')effilocher.
    scamosare = effilochage s.m.
    scâncet = vagissement s.m.
    scânci = (despre copii) vagir.
    scandal = scandale s.m. (gălăgie, tărăboi) tapage s.m.
    scandalagiu = tapageur s.m., querelleur s.m.
    scandaliza = (se) scandaliser, (se) révolter.
    scandalos = scandaleux(-euse).
    scândura = planche s.f.
    scânteia = étinceler, scintiller.
    scânteie = étincelle s.f.
    scânteiere = étincellement s.m., scintillement s.m.
    scânteietor = étincelant(-ante); brillant(-ante).
    scapara = étinceler, luire. (în expr.) A scăpăra din amnar battre le briquet. A-i scăpăra cuiva călcâiele courir а toutes jambes.
    scapare = (eliberare) délivrance s.f. (în expr.) Scăpare din vedere omission s.f., inadvertance s.f.
    scapata = (despre aştri) se coucher vr., décliner. (a sărăci) devenir pauvre, déchoir.
    scârba = dégoût s.m., répulsion s.f.
    scârbi = vr. être écoeuré v. pasiv. avoir de l'aversion. vt. dégoûter, écoeurer.
    scârbos = dégoûtant(-ante), écoeurant(-ante).
    scarmana = carder. (a certa zdravăn) houspiller (qqn.).
    scarmanatoare = carde s.f.
    scarmaneala = raclée s.f., rossée s.f.
    scarpina = se gratter.
    scârtâi = (despre mecanisme, uşi) grincer. (despre nisip, zăpadă) crisser.
    scaunel = tabouret s.m., escabeau (pl. -eaux) s.m.
    scelerat = scélérat(-ate).
    scenarist = scénariste.
    scenariu = scénario s.m.
    sceneta = saynete s.f.
    scenic = scénique.
    scenografie = scénographie s.f.
    scheci = sketch [skεt∫] s.m.
    schela = (pentru zidari) échafaudage s.m. (pentru exploatarea ţiţeiului) exploitation pétroliere.
    schelarie = (scheletul unei construcţii) charpente s.f. (totalitatea schelelor) les échafaudages s.m. pl.
    schelet = squelette s.m.
    schema = schéma s.m.
    schematic = schématique.
    schija = éclat d'obus s.m.
    schilod = estropié(-ée), infirme.
    schilodi = (s')estropier.
    schimb = échange s.m.: Schimb de apartamente échange d'appartements. change s.m.: Birou de schimb (monetar) bureau de change. (în expr.) Piesă de schimb piece de rechange. Schimb în natură troc. În schimb en échange. Schimb de noapte équipe de nuit.
    schimba = vt. échanger: Filatelişti care schimbă timbre philatélistes qui échangent des timbres. changer: A schimba bani changer de l'argent. vr. changer vi.: Vremea se schimbă le temps change. se changer: Ea s-a dus să se schimbe elle est allée se changer.
    schimbare = changement s.m.
    schimbator = inconstant (-ante), changeant(-ante). s.n. échangeur s.m.
    schimonoseala = grimace s.f., contorsion s.f.; simagrée s.f.
    schimonosi = déformer, défigurer. vr. faire des grimaces (des simagrées).
    schingiui = torturer.
    schingiuire = torture s.f.
    schiop = boiteux(-euse).
    schiopata = boiter. (fig.) clocher.
    schior = skieur(-euse).
    schita = ébauche s.f., esquisse s.f.
    schita = ébaucher, esquisser.
    scinda = scinder.
    sciziune = scission s.f.
    sclavagism = esclavagisme s.m.
    sclavie = esclavage s.m.
    scleroza = sclérose s.f.
    sclipi = briller, scintiller.
    sclipitor = brillant (-ante), scintillant (-ante).
    scoala = école s.f.
    scoarta = (de copac) écorce s.f. (terestră, cerebrală) écorce s.f. (covor) tapis roumain s.m.
    scoate = ôter, enlever: A-şi scoate pălăria ôter son chapeau. sortir: A-şi scoate batista sortir son mouchoir. extraire: A scoate o măsea extraire une dent. (în expr.) A scoate apă puiser de l'eau. A scoate un ţipăt pousser un cri. A scoate pe cineva din fire faire sortir qqn. de ses gonds. A scoate pe cineva din minţi tourner la tête а qqn. A scoate în evidenţă mettre en évidence. A scoate în vînzare mettre en vente. A o scoate la capăt en venir а bout. A scoate o carte faire paraître un livre. Fără a scoate o vorbă sans desserrer les dents.
    scobitoare = cure-dent (pl. cure-dents) s.m.
    scobitura = creux s.m., cavité s.f.
    scofâlcit = (despre oameni) décharné (-ée). (despre obiecte) déformé (-ée), bosselé (-ée).
    scoica = (partea comestibilă) coquillage s.m. (învelişul) coquille s.f.
    scolar = écolier s.m. adj. scolaire.
    scolarita = écoliere s.f.
    sconta = escompter.
    scorbura = creux s.m.
    scormoni = fouiller vt., vi., fureter vi. vt. gratter, creuser: A scormoni pământul gratter la terre. (fig.) attiser, troubler.
    scorni = (a plăsmui) inventer. (a crea) forger. (a ticlui) tramer, ourdir.
    scoroji = s'écailler.
    scorpie = (femeie rea) harpie s.f.
    scorpion = scorpion s.m.
    scortisoara = cannelle s.f.
    scortos = (tare) raide. (aspru) rugueux (-euse). (fig.) raide, distant (-ante).
    scotoci = fouiller, fureter vi.
    scrânciob = balanзoire s.f.
    scrânteala = (med.) luxation s.f., foulure s.f. (fam.) trouble mental s.m.
    scrânti = vt. se fouler: Şi-a scrântit piciorul il s'est foulé le pied. (în expr.) A o scrânti faire une gaffe. vr. (fam.) être timbré, perdre la raison.
    scrântit = (luxat) foulé (-ée), luxé (-ée). (ţicnit) timbré(-ée), toqué(-ée).
    scrântitura = luxation s.f., entorse s.f.
    scrâsnet = grincement des dents s.m.
    scrâsni = grincer des dents.
    screme = s'efforcer.
    scriere = (scris) écriture s.f. (operă literară, ştiinţifică) écrit s.m.
    scriitor = écrivain s.m.
    scrima = escrime s.f.
    scripete = poulie s.f.
    scripte = registres s.m.pl., documents s.m.pl., actes s. m.pl.
    scrisoare = lettre s.f.
    scroafa = truie s.f.
    scrobeala = empois s.m.
    scrobi = empeser.
    scrobit = empesage s.m. adj. (despre rufe) empesé (-ée). (despre oameni) raide, guindé(-ée).
    scrumbie = maquereau (pl. -eaux) s.m., hareng s.m.
    scrumiera = cendrier s.m.
    scrupul = scrupule s.m.
    scrupulos = scrupuleux (-euse), méticuleux (-euse).
    scruta = scruter.
    scrutator = scrutateur (-trice), perзant (-ante).
    scrutin = scrutin s.m.
    scufita = bonnet s.m. (în expr.) Scufiţa Roşie le Petit Chaperon Rouge.
    scufunda = (despre nave) couler vi. (despre pământ) s'affaisser. plonger vi.: Scafandru care se scufundă scaphandrier qui plonge. (fig.) se plonger: A se scufunda în lectura unei cărţi se plonger dans la lecture d'un livre. vt. couler: A scufunda o navă couler un navire. plonger, immerger.
    scufundare = (a unei nave) naufrage s.m. immersion s.f.: Scufundarea unui cablu în apă l'immersion d'un câble dans l'eau. (a unui teren) affaissement s.m.
    scuipa = cracher.
    scuipat = crachat s.m., salive s.f.
    scuipatoare = crachoir s.m.
    sculpta = sculpter [skylte].
    sculptor = sculpteur [skyltoer] s.m.
    sculptura = sculpture [skyltyr] s.f.
    sculptural = sculptural [skyltyral] (-ale; m.pl. -aux).
    scumpete = cherté s.f.
    scumpi = renchérir, hausser le prix. vr. (despre mărfuri) renchérir vi., enchérir vi. (despre oameni) lésiner vi.
    scumpire = renchérissement s.m.
    scurge = vr. s'écouler. vt. égoutter.
    scurgere = (dintr-o conductă, recipient) fuite s.f. (loc de scurgere) écoulement s.m..
    scurma = gratter la terre.
    scurta = vt. raccourcir: A scurta o fustă raccourcir une jupe. écourter: A scurta o vizită écourter une visite. abréger vi.: A scurta un text abréger un texte. vr. raccourcir vi.: Această fustă s-a scurtat la spălat cette jupe a raccourci au lavage.
    scurtcircuit = court-circuit (pl. courts-circuits) s.m.
    scurteica = jaquette fourrée s.f.
    scutec = lange s.m.
    scutier = écuyer s.m.
    scutura = vt. secouer: A scutura un măr secouer un pommier. A scutura un covor secouer un tapis. (a zdruncina) cahoter, secouer. vi. (a face curăţenie) nettoyer. vr. (a se despuia de frunze) se défeuiller. (a se debarasa de ceva) se défaire, se débarrasser (de qqch.).
    scuturat = (dereticare, curăţenie) nettoyage s.m.
    scuturatura = (zgâlţâire) secousse s.f. (zdruncinare) cahot s.m. (dereticare, curăţenie) nettoyage s.m.
    seaman = (aproapele cuiva) prochain s.m., semblable s.m. (în expr.) Fără seamăn sans pareil.
    searbad = fade, insipide.
    secara = seigle s.m.
    secare = assechement s.m.
    secatui = épuiser.
    secatura = vaurien s.m.
    secera = moissonner. (fig.) faucher.
    secera = faucille s.f.
    secerator = moissonneur (-euse). s.f. (maşina) moissonneuse: Secerătoare-legătoare moissonneuse-lieuse.
    seceris = moisson s.f.
    seceta = sécheresse s.f.
    secetos = sec (seche), de séche-resse.
    sechestra = séquestrer.
    sechestru = séquestre s.m., saisie s.f.
    secret = secret (-ete). s.n. secret s.m. (în expr.) în secret secretement.
    secretar = secrétaire s.m.f.
    secretariat = secrétariat s.m.
    secretie = sécrétion s.f.
    sectar = sectaire.
    sectie = section s.f. (în expr.) Secţie de miliţie commissariat de police.
    sectiune = section s.f.
    sector = secteur s.m. (într-un oraş) arrondissement s.m.
    secular = séculaire.
    secund = (mar.) officier en second s.m.
    secunda = seconde [sgÝd] s.f.
    secundar = secondaire [sgÝdεr]. s.n. (la ceas) trotteuse s.f.
    secure = hache s.f., cognée s.f.
    securitate = sécurité s.f.
    secventa = séquence s.f.
    sedentar = sédentaire.
    sedere = séjour s.m.
    sedila = cédille s.f.
    sediment = sédiment s.m.
    sedimentare = sédimentation s.f.
    sedinta = séance s.f., réunion s.f.
    seducator = séduisant(-ante). s.m. séducteur s.m.
    seduce = séduire.
    segment = segment s.m.
    segmenta = segmenter.
    seismic = séismique.
    select = sélect adj. invar., sélect (-ecte).
    selectie = sélection s.f., tri s.m.
    selectiona = sélectionner, trier.
    selectionare = sélection s.f.
    selectiv = sélectif (-ive).
    semafor = sémaphore s. m.
    semana = semăna vt. semer. (a însămânţa) ensemencer, emblaver. (în expr.) A semăna vrajbă semer la discorde. semăna vi. (se) ressembler vi., vr.: A semăna cu cineva ressembler а qqn.
    semanatoare = (maşină) semoir s.m.
    semanator = semeur (-euse).
    semanatura = semailles s.f.pl.; ensemencement s.m., semis s.m.
    semantic = sémantique.
    semestrial = semestriel (-ielle).
    semestru = semestre s.m.
    semetie = (mândrie) fierté s.f., orgueil s.m. (îndrăzneală) audace s.f., courage s.m.
    semicerc = demi-cercle (pl. demi-cercles) s.m.
    seminar = (în învăţământul superior) travaux pratiques s.m.pl., séminaire s.m. (şcoală pentru pregătirea preoţilor) séminaire s.m.
    semintie = nation s.f., peuple s.m.
    semiobscuritate = demi-jour.
    semiton = (muz.) demi-ton (pl. demi-tons) s.m.
    semnal = signal (pl. -aux) s.m.
    semnala = signaler.
    semnaliza = signaliser.
    semnalizare = signalisation s.f.
    semnalment = (mai ales la pl.) signalement s.m.
    semnare = signature s.f.
    semnatura = signature s.f.
    semnificatie = signification s.f.
    semnificativ = significatif (-ive).
    senator = sénateur s.m.
    senilitate = sénilité s.f.
    seninatate = (a cerului) clarté s.f., pureté s.f. (fig.) sérénité s.f., calme s.m.
    senior = (sport) senior. s.m. (nobil) seigneur s.m.
    sensibil = sensible.
    sensibilitate = sensibilité s.f.
    sententios = sentencieux (-euse).
    sentiment = sentiment s.m.
    sentimental = sentimental (-ale; m.pl. -aux).
    sentimentalism = sentimentalisme s.m.
    sentinta = sentence s.f., arrêt s.m.
    senzatie = sensation s.f.
    senzational = sensationnel (-elle).
    senzual = sensuel (-elle).
    senzualitate = sensualité s.f.
    sepala = (bot.) sépale s.m.
    separa = séparer; désunir; isoler.
    separare = séparation s.f.
    separat = adj. séparé (-ée). adv. séparément.
    septel = cheptel s.m.
    septembrie = septembre s.m.
    septicemie = septicémie s.f.
    septime = septieme s.m.
    serata = soirée s.f.
    serbare = fête s.f., festivité s.f.
    serbie = servage s.m.
    serenada = sérénade s.f.
    sergent = (grad în armată) sergent s.m. (în expr.) Sergent de poliţie agent de police.
    seringa = seringue s.f.
    serios = adj. sérieux (-euse). adv. sérieusement.
    seriozitate = sérieux s.m.
    serpentina = lacet s.m.: Drum în serpentină route en lacet. (de hârtie) serpentin s.m.
    serpui = serpenter.
    sertar = tiroir s.m.
    servanta = (slujnică) bonne s.f., femme de chambre s.f. (mobilă) servante s.f.
    servet = serviette s.f.
    servetel = serviette (en papier) s.f.
    serviabil = serviable, obligeant (-ante).
    serviciu = service s.m.: A face cuiva un serviciu rendre un service а qqn. Un serviciu de masă un service de table. emploi s.m.: A căuta un serviciu chercher un emploi. (în expr.) A fi în serviciul cuiva être au service de qqn.
    servieta = serviette s.f.
    servil = servile.
    servilism = servilisme s.m.
    servitor = domestique.
    servitute = servitude s.f.
    sesime = sixieme s.m.
    sesiune = session s.f.
    sesiza = saisir.
    sesizare = (încunoştinţare) réclamation s.f. (înţelegere) compréhension s.f.
    sevalet = chevalet s.m.
    severitate = sévérité s.f.
    sexagenar = sexagénaire adj., s.m.f.
    sexual = sexuel (-elle).
    sezatoare = veillée s.f.
    sezlong = transatlantique s.m., (fam.) transat s.m., chaise longue s.f.
    sezonier = saisonnier (-iere).
    sfârâi = grésiller. (în expr.) A-i sfârâi cuiva călcâiele courir а toutes jambes.
    sfarâma = (a sparge) casser. (a zdrobi) broyer, écraser. (în expr.) A sfărâma lanţurile robiei rompre les chaînes de l'esclavage. vr. (a se sparge) se casser. (în expr.) A-şi sfărâma mintea se creuser la tête.
    sfarâmatura = débris s.m.
    sfarâmicios = friable.
    sfârleaza = toupie s.f.
    sfârseala = faiblesse s.f., défaillance s.f.
    sfârsi = vt. finir, terminer, achever. vr. se terminer, prendre fin. (a muri) mourir vi.
    sfârsit = fin s.f.: Sfârsitul anului la fin de l'année. (în expr.) A duce la bun sfârşit mener а bonne fin. În sfârşit enfin. A-şi da sfârşitul mourir. A fi pe sfârşite tirer а sa fin. adj. (istovit) épuisé(-ée), éreinté(-ée).
    sfârtica = écarteler, déchiqueter.
    sfâsia = déchirer.
    sfâsietor = déchirant (-ante), а fendre le coeur.
    sfatui = (se) conseiller.
    sfatuitor = conseiller (-ere), conseilleur (-euse).
    sfecla = betterave s.f.
    sfecli = (în expr.) A o sfecli être dans de beaux draps.
    sferic = sphérique.
    sfesnic = chandelier s.m., bougeoir s.m.
    sfetnic = conseiller s.m.
    sfiala = timidité s.f., gêne s.f.
    sfichiui = cingler.
    sfidare = défi s.m.
    sfidator = qui défie.
    sfintenie = sainteté s.f. (în expr.) Cu sfinţenie tres scrupuleusement.
    sfinti = (o persoană) sacrer, consacrer. (un obiect) sanctifier.
    sfoara = ficelle s.f. (în expr.) A trage pe cineva pe sfoară carotter qqn. A trage sforile manigancer, machiner.
    sforai = (despre oameni) ronfler.
    sforaiala = ronflement s.m.
    sforar = (meseriaş) cordier s.m. (intrigant) intrigant (-ante).
    sforta = s'efforcer.
    sfortare = effort s.m.
    sfredel = vrille s.f., foret s.m.
    sfredeli = forer.
    sfriji = se rabougrir, se ratatiner.
    sfrijit = rabougri (-ie), ratatiné (-ée).
    sfrunta = défier, braver.
    sfruntare = défi s.m., bravade s.f.
    sicana = chicane s.f.
    sicana = chicaner.
    sicriu = cercueil s.m.
    siderurgie = sidérurgie s.f.
    siesta = sieste s.f.
    sifona = froisser, chiffonner.
    sifonier = armoire s.f.
    sigila = sceller, cacheter.
    sigiliu = sceau (pl. -eaux) s.m., cachet s.m.
    siguranta = sécurité s.f., sûreté s.f.: A fi în siguranţă être en sécurité. certitude s.f.: Am siguranţa că va reuşi j'ai la certitude qu'il réussira. (în expr.) Cu siguranţă a) avec assurance; b) а coup sûr. (cu determinări) Siguranţă electrică plombs s.m.pl.: S-a ars siguranţa les plombs ont sauté.
    sihastrie = ermitage s.m.
    sihastru = ermite s.m.
    silaba = syllabe s.f.
    silabisi = epeler.
    silitor = appliqué (-ée), assidu (-ue).
    silnic = (în expr.) Muncă silnică travaux forcés.
    silogism = syllogisme s.m.
    silueta = silhouette s.f. (în expr.) A face siluetă devenir svelte, avoir de la ligne.
    silvic = forestier (-iere).
    silvicultura = sylviculture s.f.
    simandicos = guindé (-ée), huppé (-ée).
    simbioza = symbiose s.f.
    simbol = symbole s.m.
    simbolic = symbolique.
    simbolism = symbolisme s.m.
    simboliza = symboliser.
    simetric = symétrique.
    simetrie = symétrie s.f.
    simfonic = symphonique.
    simfonie = symphonie s.f.
    similar = similaire.
    simpatic = sympathique.
    simpatie = sympathie s.f.
    simpatiza = sympathiser.
    simplifica = simplifier.
    simplificare = simplification s.f.
    simplist = simpliste.
    simplu = simple. adv. simplement.
    simpozion = symposium s.m.
    simptom = symptôme s.m.
    simptomatic = symptômatique.
    simtamânt = sentiment s.m.
    simtire = (sensibilitate) sensibilité s.f. (sentiment) sentiment s.m. (în expr). A-şi pierde simţirea s'évanouir. A-şi veni în simţire revenir а soi.
    simtitor = sensible.
    simula = simuler.
    simulare = simulation s.f.
    simultan = adj. simultané (-ée). adv. simultanément.
    simultaneitate = simultanéité s.f.
    sinagoga = synagogue s.f.
    sincer = adj. sincere. adv. sincerement.
    sinceritate = sincérité s.f., franchise s.f.
    sinchiseala = souci s.m., égard s.m.
    sinchisi = (în expr.) Nici nu se sinchiseşte il s'en moque. Nu te sin-chisi de asta ne t'en fais pas.
    sincopa = (med.) syncope s.f.
    sincron = synchrone.
    sincronic = synchronique.
    sincroniza = synchroniser.
    sindical = syndical (-ale; m.pl. -aux).
    sindicat = syndicat s.m.
    sindrila = bardeau (pl. -x) s.m.
    singular = singulier (-iere) adj., s.m.
    singur = seul (seule).
    singuratate = solitude s.f.
    singuratic = solitaire; retiré (-ée). isolé (-ée): O casă singuratică une maison isolée.
    sinistrat = sinistré (-ée).
    sinistru = sinistre.
    sinonim = synonyme adj., s.m.
    sinonimie = synonymie s.f.
    sinoptic = synoptique.
    sintactic = (gram.) syntaxique, syntactique.
    sintaxa = (gram.) syntaxe s.f.
    sintetic = synthétique.
    sintetiza = synthétiser.
    sinteza = synthese s.f.
    sinucide = se suicider.
    sinucidere = suicide s.m.
    sinucigas = suicidé (-ée).
    sinuos = sinueux (-euse).
    sinuozitate = sinuosité s.f.
    sirena = sirene s.f.
    siretenie = ruse s.f.; fourberie s.f.
    siropos = siropeux (-euse). (fig.) édulcoré (-ée).
    sistare = cessation s.f., interruption s.f.
    sistem = systeme s.m.
    sistematic = adj. systématique. adv. systématiquement.
    sistematiza = systématiser.
    sistematizare = systématisation s.f.
    sitronada = citronnade s.f.
    situatie = situation s.f.
    situatie = situation s.f.
    slabanog = (slab la trup) malingre, chétif (ive). (fără vlagă) faible; veule.
    slabiciune = (pierdere din greutate) maigreur s.f. (lipsă de forţă) faiblesse s.f. (fig.) faible s.m.
    slabire = amaigrissement s.m.
    slabut = maigrelet (-ette).
    slalom = (sport) slalom s.m
    slampat = débraillé(-ée).
    slanina = lard s.m.
    slefui = polir.
    slinos = crasseux (-euse).
    slugarnic = servile.
    slugarnicie = servilité s.f., servilisme s.m.
    slujba = emploi s.m., place s.f.: A găsit o slujbă bună il a trouvé une bonne place. service s.m.: A fi în slujba cuiva être au service de qqn. (religioasă) service divin s.m., office s.m., messe s.f.
    slujbas = employé (-ée), fonctionnaire.
    slutenie = laideur s.f.
    smaltui = émailler.
    smaltuit = émaillé (-ée).
    smântâna = creme s.f.
    smântâni = écrémer.
    smarald = émeraude s.f.
    smecher = (descurcăreţ) débrouillard(-arde). (şiret) rusé(-ée), finaud(-aude).
    smecherie = supercherie s.f., ruse s.f.
    smerenie = (atitudine umilă) humilité s.f. (evlavie) dévotion s.f.
    sminteala = folie s.f.
    sminti = perdre la raison, devenir fou.
    smintit = toqué (-ée), timbré (-ée).
    smiorcai = vi. (a trage aerul pe nas) renifler. vi., vr. (a scânci) pleurnicher.
    smirghel = papier d'émeri (de verre) s.m.
    smoala = poix s.f.
    smochin = figuier s.m.
    smochina = figue s.f.
    smoching = smoking (smkiђ] s.m.
    smucitura = mouvement brusque s.m., secousse s.f.
    smulge = (s')arracher.
    snapan = chenapan s.m.
    snitel = escalope panée s.f.
    snoava = anecdote s.f.
    snobism = snobisme s.m.
    snopeala = rossée s.f., raclée s.f.
    soacra = belle-mere (pl. belles-meres) s.f.
    soapta = chuchotement s.m., murmure s.m. (în expr.) A vorbi în şoaptă chuchoter; parler bas.
    soarece = souris s.f.
    soarta = destin s.m., sort s.m.
    sobolan = rat s.m..
    sobrietate = sobriété s.f.
    sociabil = sociable.
    sociabilitate = sociabilité s.f.
    social = social (-ale; m.pl. -aux).
    socialism = socialisme s.m.
    socialist = socialiste s.m.f., adj.
    socializa = socialiser.
    societate = société s.f.
    sociologic = sociologic adj. sociologique. sociologic s.f. sociologie s.f.
    socoteala = compte [kÝt] s.m.: A face o socoteală faire un compte. (în expr.) A da socoteală rendre compte. A cere socoteală cuiva demander des comptes а qqn. După toate socotelile tout compte fait. A râde pe socoteala cuiva rire aux dépens de qqn.
    socoti = vt. (a face socoteli) compter [kÝte), calculer. (a găsi de cuviinţă) estimer, considérer. vr. (a se considéra) se considérer, s'estimer. (a se răfui) régler un compte.
    socotit = (chibzuit) réfléchi (-ie), pondéré (-ée).
    sofism = sophisme s.m.
    solariu = solarium [slarjm] s.m.
    soldat = soldat s.m.
    soldatesc = soldatesque.
    solemn = adj. solennel (-elle). adv. solennellement.
    solemnitate = solennité s.f.
    solfegia = solfier.
    solfegiu = solfege s.m.
    solicita = solliciter.
    solicitant = solliciteur (-euse).
    solicitare = sollicitation s.f.
    solidar = solidaire.
    solidaritate = solidarité s.f.
    solidariza = se solidariser.
    solidifica = solidifier.
    solist = soliste.
    solitar = solitaire.
    solnita = saliere s.f.
    solstitiu = solstice s.m.
    solubil = soluble.
    solutie = solution s.f.
    solutiona = résoudre, solutionner.
    solutionare = solution s.f.; issue s.f.
    solvabil = solvable.
    solvabilitate = solvabilité s.f.
    somatie = sommation s.f.
    somiera = sommier s.m.
    somnambul = somnambule.
    somnifer = somnifere adj., s.m., soporifique adj., s.m.
    somnolent = somnolent (-ente).
    somnolenta = somnolence s.f.
    somnoros = somnolent (-ente); ensommeillé (-ée).
    somptuos = somptueux (-euse).
    somptuozitate = somptuosité s.f.
    sonata = (muz.) sonate s.f.
    sondaj = sondage s.m.
    sondor = sondeur s.m.
    sonerie = sonnette s.f., sonnerie s.f.
    sonoritate = sonorité s.f.
    sontâc = (în expr.) A merge şontâc marcher clopin-clopant.
    sopârla = lézard s.m.
    soprana = (muz.) soprano s.m.f.
    sopron = remise s.f. (fără uşă) appentis s.m.
    sorbitura = (înghiţitură) gorgée s.f. (duşcă) lampée s.f.
    soricel = souriceau (pl. -x) s.m.
    sorici = couenne s.f.
    sortiment = assortiment s.m., lot s.m., stock s.m.
    soseta = chaussette s.f.
    sosire = arrivée s.f.
    sotron = marelle s.f.: A juca şotron jouer а la marelle.
    sovaiala = hésitation s.f.
    sovaielnic = (despre mers) chancelant(-ante). (nehotărât) hésitant(-ante).
    sovaire = hésitation s.f.
    sovârf = (bot.) marjolaine sauvage s.f.
    sovietic = adj. soviétique. s.m.f. (cu maj.)
    sovinism = chauvinisme s.m.
    spaima = frayeur s.f., épouvante s.f.
    spalacit = (despre culori) passé (-ée), sans éclat. (despre lumină) pâle.
    spalat = lavage s.m. (în expr.) Spălatul rufelor lessive s.f., blan-chissage s.m. Maşină de spălat machine а laver. adj. lavé (-ée).
    spalatoreasa = blanchisseuse s.f.
    spalatorie = (încăpere) buanderie s.f. (chimică) teinturerie s.f. (întreprindere pentru spălatul rufelor) blanchisserie s.f., pressing s.m.
    spalier = espalier s.m.
    spanac = épinard s.m. (folosit mai ales la pl.).
    spaniol = adj. espagnol (-ole). s.m.f. (cu maj.).
    spânzura = vt. pendre. (a agăţa) suspendre; accrocher. vr. se pendre.
    spânzurare = pendaison s.f.
    spânzuratoare = gibet s.m., potence s.f.
    sparanghel = asperge s.f.
    spargator = s.n. (cu determinări) Spărgător de gheaţă brise-glace s.m. invar. Spărgător de nuci casse-noix s.m. invar. s.m.f. (hoţ) cambrioleur (-euse). (în expr.) Spărgător de grevă briseur de greve.
    sparge = vt. casser; briser: A sparge o farfurie casser une assiette. fendre: A sparge lemne fendre du bois. (în expr.) A sparge o uşă enfoncer une porte. A sparge cuiva urechile corner aux oreilles de qqn. vr. (se) casser vr., vi.: Ouăle s-au spart les oeufs se sont cassés. se briser. (despre gheaţă) rompre vi.
    spargere = (prin efracţie) cambriolage s.m., effraction s.f. bris s.m.: Spargerea gheţii le bris de la glace. (a unui cauciuc) crevaison s.f.
    spartura = (crăpătură) fente s.f. (deschizătură) breche s.f. (gaură) trou s.m. (ciob) éclat s.m., débris s.m.
    spatar = (de scaun) dossier s.m.
    spatar = (de scaun) dossier s.m.
    spatios = spacieux (-euse).
    spatiu = espace s.m.
    spatos = râblé (-ée), large d'épaules.
    spatula = spatule s.f.
    special = adj. spécial (-ale; m.pl. -aux). adv. spécialement. (în expr.) În spécial particulierement.
    specialist = spécialiste.
    specialitate = spécialité s.f.
    specializa = se spécialiser.
    specializare = spécialisation s.f.
    specie = espece s.f.; sorte s.f.
    specific = adj. spécifique, caractéristique. s.n. caractere particulier s.m.
    specifica = spécifier.
    specificare = spécification s.f., mention s.f.
    specimen = spécimen [spesimεn] s.m.
    spectacol = spectacle s.m.
    spectaculos = spectaculaire.
    spectator = spectateur(-trice).
    spectral = spectral (-ale; m.pl. -aux).
    spectroscopie = spectroscopie s.f.
    spectru = spectre s.m.
    specula = spéculer vi.: A specula naivitatea cuiva spéculer sur la naïveté de qqn.
    specula = spéculation s.f.
    speculant = mercanti s.m.
    speraclu = passe-partout s.m. invar.
    speranta = espoir s.m., espérance s.f.
    speria = (s')effrayer, (s') effaroucher.
    sperieti = (în expr.) A băga pe cineva în sperieţi remplir qqn. d'épouvante.
    sperietura = frayeur s.f., effroi.
    sperios = peureux (-euse).
    sperjur = parjure.
    speteaza = (de scaun) dossier s.m.
    spicher = speaker [spikoer]
    spicherita = speakerine [spikrin] s.f.
    spicui = glaner.
    spilcui = se bichonner.
    spinare = dos s.m.
    spinos = épineux (-euse).
    spinteca = éventrer. (a despica) fendre.
    spiona = espionner.
    spionaj = espionnage s.m.
    spirala = spirale s.f.
    spiridus = lutin s.m.
    spirit = esprit s.m.
    spiritual = spirituel (-elle).
    spirtiera = réchaud а alcool s.m.
    spital = hôpital (pl. -aux) s.m.
    spitaliza = hospitaliser.
    splendid = splendide.
    splendoare = splendeur s.f.
    splina = rate s.f.
    spoiala = (văruială) badigeonnage s.m. (fig.) vernis s.m., faux lustre s.m.
    spolia = spolier.
    spoliere = spoliation s.f.
    spongios = spongieux (-euse).
    spontan = adj. spontané (-ée). adv. spontanément.
    spontaneitate = spontanéité s.f.
    sporadic = adj. sporadique. adv. d'une maniere intermittente, sporadiquement.
    sporire = augmentation s.f., accroissement s.m.
    spornic = (despre o activitate) rentable, productif (-ive). (despre alimente) qui rassasie, nourrissant (-ante).
    sporovai = papoter, jaser.
    sportiv = sportif (-ive).
    spovedanie = confession s.f.; aveu s.m.
    spovedi = se confesser.
    sprânceana = sourcil s.m.
    sprijin = appui s.m., secours s.m.: A veni în sprijinul cuiva accorder son appui а qqn. soutien s.m.: El e sprijinul familiei il est le soutien de la famille.
    sprijini = vt. (a susţine) soutenir. (a rezema) appuyer. (a propti) étayer. (a ocroti) protéger, aider (qqn.). vr. s'appuyer: Se sprijină în baston il s'appuie sur sa canne. (în expr.) A se sprijini de un perete s'adosser а un mur. A se sprijini în coate s'accouder.
    sprinten = adj. agile, alerte. adv. agilement, lestement.
    sprinteneala = agilité s.f., souplesse s.f.
    spulbera = (s')éparpiller.
    spumega = (despre lichide) écumer. (despre apa mării) moutonner. (despre cai) baver. (în expr.) A spumega de furie écumer de rage.
    spumos = (înspumat) écumeux (-euse). (despre vin) mousseux (-euse).
    spurca = (a murdări) souiller. (a pângări) profaner.
    spurcaciune = immondice s.f. (trivialitate) trivialité s.f.
    stabil = stable.
    stabili = (s')établir.
    stabilitate = stabilité s.f.
    stabiliza = (se) stabiliser.
    stabilizare = stabilisation s.f.
    stacojiu = écarlate.
    stadion = stade s.m.
    stadiu = stade s.m., étape s.f., état s.m.
    stafeta = estafette s.f. (sport) course de relais s.f.
    stafida = raisin sec s.m.
    stafidi = se ratatiner.
    stafie = fantôme s.m., revenant s.m.
    stagiar = stagiaire.
    stagiu = stage s.m.
    stagiune = saison théâtrale s.f.
    stagna = stagner [stagne].
    stagnare = stagnation [stagnasjÝ] s.f.
    stalactita = stalactite s.f.
    stâlci = (a zdrobi) meurtrir, rouer de coups. (fig.) écorcher: A stâlci o limbă écorcher une langue.
    stamba = cotonnade s.f., calicot s.m.
    stampa = estampe s.f.
    stampila = cachet s.m., tampon s.m.; estampille s.f.
    stampila = apposer le cachet (le tampon); estampiller
    stânca = rocher s.m. (sub apă) écueil s.m., récif s.m.
    stâncos = rocheux (-euse).
    standard = standard s.m.
    standardiza = standardiser.
    stângaci = gaucher(-ere). (fig.) gauche.
    stângacie = gaucherie s.f., maladresse s.f.
    stângism = gauchisme s.m.
    stângist = gauchiste.
    staniol = papier d'étain s.m.
    stânjeneala = gêne s.f.; embarras s.m.
    stânjenel = iris s.m.
    stânjeni = gêner, déranger; incommoder.
    stanta = stance s.f.
    stapân = (proprietar) maître (maîtresse), propriétaire. patron (-onne), maître (maîtresse). (în expr.) A intra la stăpân s'engager comme domestique. A fi stăpân pe situaţie dominer une situation. A fi stăpân pe sine être maître de soi.
    stapâni = posséder. maîtriser: A stăpâni o limbă străină maîtriser une langue étrangere. gouverner: A stăpâni o ţară gouverner un pays. vr. se maîtriser, se dominer: El nu se stapâneşte il ne se maîtrise pas.
    stapânire = possession s.f.: A avea ceva în stăpânirea sa avoir qqch. en sa possession. domination s.f.; pouvoir s.m. maîtrise s.f.: Stăpânirea de sine la maîtrise de soi. (în expr.) A pune stăpânire pe s'emparer de.
    stapânitor = dominant (-ante).
    staret = prieur (-eure), supérieur (-eure).
    stârni = soulever: A stârni praful soulever la poussiere. provoquer. (a îndemna, a aţâţa) inciter. susciter: A stârni nemulţumiri susciter des mécontentements. vr. (a se dezlănţui) se déchaîner.
    stârpi = détruire: A stârpi omizile détruire les chenilles. extirper: A stârpi buruienile extirper les mauvaises herbes. (a extermina) exterminer.
    stârpitura = avorton s.m.
    starui = insister.
    staruinta = insistance s.f.
    staruitor = persévérant (-ante).
    statator = (despre ape) stagnant (-ante).
    static = statique.
    statie = arrêt s.m.; halte s.f.; station s.f.
    stationa = stationner.
    stationar = stationnaire.
    stationare = stationnement s.m.
    statistica = statistique s.f.
    statiune = station balnéaire (climatique) s.f.
    statornic = constant (-ante).
    statornici = vt. décider; fixer. vr. s'établir.
    statuie = statue s.f.
    statura = stature s.f., taille s.f.
    statut = statut s.m.
    stavila = (ecluză) écluse s.f. (barieră) entrave s.f.
    stavilar = écluse s.f.
    stavili = (a zăgăzui) endiguer. (a opri) entraver, freiner.
    stegar = porte-drapeau (pl. porte-drapeaux) s.m.
    stejar = chêne s.m.
    stenograf = sténographe.
    stenografia = sténographier.
    stenografic = sténographique.
    stenograma = sténogramme.
    stereotip = stéréotype adj., s.m.
    stergar = essuie-mains s.m. invar., serviette s.f.
    stergatoare = décrottoir s.m.
    stergator = (cârpă de şters) torchon s.m. (de parbriz) essuieglace s.m. invar.
    sterge = vt. essuyer: A şterge vesela essuyer la vaisselle. effacer: A şterge tabla effacer le tableau. rayer, biffer: A şterge un cuvânt rayer un mot. (a nimici) effacer, raser. (în expr.) A o şterge filer. vr. s'essuyer: A se şterge pe mâini s'essuyer les mains. (despre culori) déteindre vi., passer. (în expr.) A-şi şterge nasul se moucher.
    steril = stérile.
    sterilitate = stérilité s.f.
    steriliza = stériliser.
    sterpeli = chiper.
    sticla = verre s.m.: O farfurie de sticlă une assiette en verre. bou-teille s.f.: O sticlă de lapte une bouteille de lait.
    sticlar = verrier s.m.
    sticlarie = verrerie s.f.
    sticlete = chardonneret s.m.
    sticli = briller, scintiller.
    sticlos = (lucios) luisant (-ante). (despre ochi) vitreux (-euse).
    stigmatiza = stigmatiser.
    stiinta = science s.f.: Ştiinţele naturii les sciences naturelles. (învăţătură, erudiţie) savoir s.m., érudition s.f. (în expr.) Fără ştiinţa cuiva а l'insu de qqn.
    stiintific = adj. scientifique. adv. scientifiquement.
    stilat = stylé(-ée).
    stiliza = styliser.
    stilizare = stylisation s.f.
    stilou = stylo s.m.
    stimula = stimuler.
    stimulare = stimulation s.f.
    stimulent = stimulent s.m.
    stindard = étendard s.m.
    stingator = extincteur s.m.
    stinge = (s')éteindre.
    stingere = (a unui foc) extinction s.f. (în expr.) A suna stingerea sonner le couvre-feu.
    stingher = (singur) seul (seule), isolé (-ée). (desperecheat) dépa-reillé (-ée).
    stingheri = incommoder, déranger.
    stinghie = latte s.f.
    stipendia = stipendier.
    stipula = stipuler.
    stipulatie = stipulation s.f.
    stirbi = vt., vr. (s')ébrécher. vi. (fig.) diminuer, entamer.
    stiuca = brochet s.m.
    stiulete = épi de maïs s.m.
    stoarce = tordre, essorer: A stoarce rufe tordre du linge. presser: A stoarce o lămâie presser un citron. (în expr.) A stoarce bani extorquer de l'argent. A stoarce pe cineva de puteri éreinter qqn.
    stocaj = stockage s.m.
    stoicism = stoïcisme s.m.
    stomac = estomac s.m.
    stomacal = stomacal (-ale; m.pl. -aux).
    stomatolog = stomatologiste s.m.
    stomatologie = stomatologie s.f.
    strabate = vt. traverser: Bulevard care străbate oraşul boulevard qui traverse la ville. parcourir. vi. parvenir. percer: Lumina soarelui străbătea printre nori la lumiere du soleil perзait а travers les nuages. (a răzbate) se frayer un chemin.
    strabun = (strămoş) aïeul (pl. aïeux) s.m., ancêtre s.m. adj. (strămoşesc) ancestral (-ale; m. pl. -aux). (străvechi) ancien (-ien-ne).
    strabunic = arriere-grand-pere (pl. arriere-grands-peres) s.m.
    strabunica = arriere-grand-mere (pl. arriere-grand-meres) s.f.
    strachina = écuelle s.f. (în expr.) A călca în străchini mettre les pieds dans le plat.
    strada = rue s.f.
    stradanie = effort s.m., peine s.f.
    stradela = ruelle s.f.
    stradui = s'efforcer, se donner de la peine.
    straduta = ruelle s.f.
    strafulgerare = lueur s.f.; éclair s.m.
    strafund = tréfonds s.m.
    strain = étranger (-ere)
    strainatate = étranger s.m.
    straja = garde s.f., surveillance s.f. (în expr.) A face de strajă monter la garde.
    strajer = garde s.f.
    strajui = vt. garder, surveiller. vi. veiller (cu prep. а), monter la garde.
    straluci = briller.
    stralucire = éclat s.m. (fig.) magnificence s.f., grandeur s.f.
    stralucit = brillant(-ante).
    stralucitor = étincelant (-ante). (fig.) éclatant (-ante), resplendissant (-ante).
    strâmb = adj. tors (torse), tordu (-ue): Picioare strâmbe des jambes torses. de travers: A avea nasul strâmb avoir le nez de travers. adv. de travers. A se uita strâmb regarder de travers. (în expr.) A călca strâmb faire un faux pas.
    strâmba = vt. tordre, courber; déformer. vr. faire des grimaces. grimacer vi.: A se strâmba de durere grimacer de douleur.
    strâmbatura = grimace s.f.
    stramos = aïeul (-eule; m.pl. aïeux) s.m.f.; ancêtre s.m.
    stramosesc = ancestral (-ale; m.pl. -aux).
    strâmt = etroit(-oite): Stradă strâmtă rue étroite. étriqué(-ée): Un palton strâmt un paletot étriqué.
    strâmta = (se) rétrécir.
    strâmtoare = (defileu) défilé s.m., gorge s.f. (mor.) détroit s.m. (în expr.) A fi la strâmtoare être dans l'embarras.
    strâmtora = resserrer ses dépenses.
    strâmtorat = dépourvu (-ue) d'argent, gêné (-ée).
    stramuta = vt. transférer: A strămuta un deţinut transférer un prisonnier. vr. changer d'adresse (d'activité).
    strand = plage s.f.
    stranepoata = arriere-petite-fille (pl. arriere-petites-filles) s.f.
    stranepot = arriere-petit-fils (pl. arriere-petits-fils) s.m.
    strângator = économe.
    strânge = vt. serrer: A strânge un nod serrer un noeud. A strânge cuiva mâna serrer la main а qqn. resserrer: A strânge legăturile de prietenie resserrer les liens d'amitié (a împături) plier. amasser: A strânge provizii amasser des provisions. (în expr.) A strânge în braţe étreindre, embrasser A strânge de pe jos ramasser. A strânge pe cineva cu uşa contraindre qqn. A strânge masa desservir. A strânge de gât étrangler. vr. (a se aduna) se réunir, se rassembler. (a se contracta) se contracter.
    strângere = (cu determinări) Strângere de mână poignée de main. Strângere de inimă serrement de coeur. Strângerea grânelor la moisson, la récolte.
    strangula = (s')étrangler.
    strangulare = étranglement s.m., strangulation s.f.
    straniu = adj. étrange. adv. étrangement.
    strâns = adj. serré(-ée), resserré (-ée): Un nod strâns un noeud serré. (îngrămădit) entassé (-ée). (împăturit) plié(-ée). (înghesuit) serré(-ée), pressé(-ée). (despre bani) épargné (-ée). (în expr.) A fi strâns la pungă être regardant. Strâns cu uşa contraint et forcé. réuni (-ie), uni (-ie). adv. fortement, solidement: A lega strâns lier solidement. étroitement: Probleme strâns legate problemes étroitement unis. s.n. (adunarea recoltei; cules) moisson s.f., cueillette s.f.
    stranut = éternuement s.m.
    stranuta = éternuer.
    strapontina = strapontin s.m.
    strapunge = percer, transpercer.
    strasnic = adj. (extraordinar) extraordinaire, formidable. (cumplit) terrible, violent (ente). adv. énormément, extraordinairement.
    strasnicie = (severitate) rigueur s.f., sévérité s.f. (forţă) force s.f. (în expr.) Cu străşnicie formellement; rigoureusement.
    stratagema = stratageme s.m.
    strateg = stratege s.m.
    strategic = stratégique.
    strategie = stratégie s.f.
    stratifica = stratifier.
    stratificare = stratification s.f.
    stravechi = (foarte vechi) tres vieux (vieille), tres ancien (-ienne). (în expr.) Vremuri străvechi temps immémoriaux.
    straveziu = transparent (-ente).
    streang = corde s.f.
    streasina = (prelungire a acoperişului) auvent s.m. (jgheab la marginea acoperişului) gouttiere s.f.
    strecura = vt. passer: A strecura ceaiul passer le thé. glisser: A strecura o vorbă glisser un mot. vr. se glisser, se faufiler, se couler.
    strecuratoare = passoire s.f.
    strengar = polisson s.m., gamin s.m.
    strengarie = polissonnerie s.f., gaminerie s.f.
    strengarita = polissonne s.f., gamine s.f.
    streptomicina = streptomicine s.f.
    strica = vt. (a deteriora) détériorer, gâter, abîmer. (a corupe) corrompre, pervertir. vr. (a se deteriora) se dérégler, se détraquer. (despre alimente) s'altérer. se détraquer: A-şi strica stomacul se détraquer l'estomac.
    stricaciune = (pagubă) dégât s.m. (depravare) corruption s.f.
    stricat = (deteriorat) détraqué (-ée), détérioré(-ée), gâté(-ée), abîmé(-ée). (alterat) altéré(-ée). (corupt) corrompu (-ue), perverti(-ie), dépravé (-ée).
    strict = adj. strict (stricte). adv. strictement.
    strictete = rigueur s.f., sévérité s.f.
    strident = strident(-ente).
    stridenta = stridence s.f.
    stridie = huître s.f.
    striga = vi. (a scoate ţipete) pousser des cris. crier: A striga după cineva crier apres qqn. (în expr.) A striga la cineva tancer qqn. vt. héler, appeler.
    strigat = cri s.m.
    strigoi = revenant s.m., fantôme s.m.
    strivi = écraser.
    strivitor = écrasant (-ante).
    strofa = strophe s.f.
    stropi = arroser: A stropi grădina arroser le jardin. éclabousser: O maşină a stropit trecătorii une voiture a éclaboussé les passants. (a uda uşor) asperger.
    stropitoare = (de mână) arrosoir s.m. (pentru stropitul străzilor) arroseuse s.f.
    structura = structure s.f.
    structural = structural(-ale; m.pl. -aux).
    strugure = raisin s.m.
    struna = (muz.) corde s.f. (în expr.) A merge strună aller comme sur des roulettes.
    strung = tour s.m.
    strunga = parc а moutons s.m.
    strungar = tourneur s.m.
    struni = tenir en bride.
    strunji = tourner, faзonner au tour.
    student = étudiant(-ante).
    studentesc = estudiantin(-ine).
    studia = étudier.
    studio = (atelier) studio s.m. (mobilă) cosy s.m.
    studios = studieux(-euse), appliqué(-ée).
    studiu = étude s.f.
    stufaris = (bot.) roseliere s.f. (desiş) hallier s.m.
    stufis = buisson s.m.
    stufos = touffu (-ue).
    stupar = apiculteur s.m.
    stuparie = rucher s.m.
    stuparit = apiculture s.f.
    stupefactie = stupéfaction s.f.
    stupid = stupide.
    stupiditate = stupidité s.f.
    stupina = rucher s.m.
    stupoare = stupeur s.f.
    subalimenta = sous-alimenter.
    subalimentatie = sous-alimentation s.f.
    subaltern = subalterne.
    subaprecia = sous-estimer.
    subconstient = subconscient s.m.
    subestima = sous-estimer.
    subiect = sujet s.m.
    subiectiv = adj. subjectif (-ive). adv. subjectivement,
    subiectivism = subjectivisme s.m.
    subiectivitate = subjectivité s.f.
    subînteles = adj. sous-entendu (-ue). s.n. sous-entendu s.m.
    subjuga = soumettre, subjuguer.
    subjugare = sujétion s.f., soumission s.f.
    sublim = sublime.
    sublinia = souligner.
    subliniere = soulignement s.m.
    sublocotenent = sous-lieutenant s.m.
    submarin = adj. sous-marin (-ine). s.n. sous-marin s.m.
    subofiter = sous-officier s.m.
    subordine = (în expr.) În subordine subordonné.
    subordona = subordonner.
    subordonare = subordination s.f.
    subred = (despre oameni) débile, frêle. (despre case) peu solide; délabré(-ée). (despre sănătate) délicat(-ate).
    subrezi = (despre fiinţe) devenir faible vi., s'affaiblir. (despre construcţii) devenir peu résistant(-ante).
    subscrie = souscrire.
    subscriptie = souscription s.f.
    subsemnat = soussigné(-ée).
    subsidiar = subsidiaire.
    subsol = sous-sol s.m.
    substanta = substance s.f.
    substantial = substantiel (-ielle).
    substantiv = (gram.) substantif s.m., nom s.m.
    substitui = (se) substituer.
    substituire = substitution s.f.
    substitutie = substitution s.f.
    subsuoara = aisselle s.f.
    subteran = souterrain(-aine).
    subterfugiu = subterfuge s.m.
    subtia = (s')amincir: A subţia o grindă amincir une poutre. vt. (a dilua) diluer.
    subtiere = amincissement s.m.
    subtil = adj. subtile. adv. subtilement.
    subtilitate = subtilité s.f.
    subtire = mince: Stofă subţire étoffe mince. (zvelt) élancé(-ée), svelte. (despre îmbrăcăminte) léger (-ere). (despre ploaie) fin (fine). (distins, rafinat) fin(-ine), délicat(-ate).
    subtitlu = sous-titre s.m.
    suburban = suburbain(-aine), de banlieue.
    suburbie = faubourg s.m.
    subventie = subvention s.f.
    subventiona = subventionner.
    subversiv = subversif(-ive).
    succeda = (se) succéder.
    succes = succes s.m.
    succesiune = succession s.f.
    succesiv = adj. successif(-ive). adv. successivement.
    succesor = successeur s.m.
    succint = succinct(-incte).
    sucomba = succomber.
    suculent = succulent(-ente).
    sucursala = succursale s.f.
    sudoare = sueur s.f.
    suedez = adj. suédois(-oise). s.m.f. (cu maj.).
    suferi = vi. souffrir: A suferi de reumatism souffrir de rhumatismes. vt. souffrir, supporter: Nu poate suferi fasolea il ne peut pas souffrir les haricots. subir: A suferit o înfrângere il a subi une défaite.
    suferind = souffrant(-ante).
    suferinta = souffrance s.f.
    suficient = adj. suffisant(-ante). adv. suffisamment.
    suflare = souffle s.m.: A stinge câteva lumânări dintr-o suflare éteindre quelques bougies d'un seul souffle. (aerul respirat) haleine s.f.
    suflatori = pl. (muz.) instruments а vent.
    sufleca = retrousser.
    sufleor = souffleur s.m.
    suflet = âme s.f. coeur s.m.: A avea suflet bun avoir bon coeur. (în expr.) A-şi da sufletul rendre l'âme.
    sufletesc = affectif(-ive).
    sufleteste = affectivement.
    sufoca = suffoquer vi., étouffer vi.
    sufocant = suffocant(-ante), étouf-fant (-ante).
    sufocare = suffocation s.f., étouf-fement s.m.
    sufragiu = suffrage s.m.
    sugaci (sugar) = nourrisson s.m.
    sugativa = buvard s.m.
    sugera = suggérer.
    sugestie = suggestion s.f.
    sugestiona = (se) suggestionner.
    sugestiv = suggestif(-ive).
    sughit = hoquet s.m.
    sughita = avoir le hoquet.
    sugruma = étrangler.
    sugrumare = strangulation s.f.
    suiera = siffler.
    suieratura = sifflement s.m.
    sulita = (lance) lance s.f. (sport) javelot s.m.
    sumbru = sombre.
    sumedenie = foule s.f., tas s.m., grand nombre s.m.
    supapa = soupape s.f.
    supara = vt. fâcher: Mi-e teamă să-l supăr j'ai peur de le fâcher. (a mâhni) affliger, chagriner. gê-ner, déranger: Vă supără fumul? est-ce que la fumée vous gêne? vr. se fâcher: M-am supărat pe el je me suis fâché contre lui. s'irriter.
    suparacios = susceptible. irascible.
    suparare = (neplăcere) ennui s.m., désagrément s.m. (necaz) chagrin s.m. brouille s.f.: Supărarea lor durează încă leur brouille dure encore.
    suparat = (necăjit) fâché (-ée). (mâhnit) affligé(-ée), chagriné (-ée). (înfuriat) irrité(-ée), énervé(-ée).
    suparator = fâcheux(-euse), ennuyeux(-euse).
    superb = superbe, magnifique.
    superficial = adj. superficiel (-elle). adv. superficiellement.
    superficialitate = superficialité s.f.
    superfluu = superflu(-ue).
    superior = supérieur(-eure).
    superioritate = superiorité s.f.
    superlativ = (gram.) superlatif (-ive).
    supersonic = supersonique.
    superstitie = superstition s.f.
    superstitios = superstitieux (-euse).
    suplete = souplesse s.f.
    supliciu = supplice s.m.
    supliment = supplément s.m.
    suplimentar = supplémentaire.
    suplini = suppléer.
    suplinitor = suppléant(-ante), remplaзant(-ante).
    suport = support s.m.
    suporta = supporter, endurer.
    suportabil = supportable.
    supozitie = supposition s.f.
    supraalimenta = suralimenter.
    supraalimentare = suralimentation s.f.
    suprafata = surface s.f.; superficie s.f.
    supranatural = surnaturel (-elle).
    supranumerar = surnuméraire.
    supranumi = surnommer.
    supraomenesc = surhumain (-aine).
    suprapopulat = surpeuplé (-ée).
    supraproductie = surproduction s.f.
    suprapune = superposer.
    suprapunere = superposition s.f.
    suprastructura = superstructure s.f.
    supraveghea = surveiller.
    supraveghere = surveillance s.f.
    supraveghetor = surveillant (-ante).
    supravietui = survivre.
    supravietuire = survie s.f.
    supravietuitor = survivant (-ante).
    suprem = suprême.
    suprematie = suprématie s.f.
    suprima = supprimer.
    suprimare = suppression s.f.
    supune = (se) soumettre.
    supunere = soumission s.f.
    surâde = sourire.
    surcea = copeau (pl. -x) s.m.
    surdina = sourdine s.f.
    surdomut = sourd-muet (sourde-muette).
    surescita = surexciter.
    surghiuni = exiler, banir.
    surmena = (se) surmener.
    surmenaj = surmenage s.m.
    surpare = écroulement s.m., effondrement s.m.
    surplus = surplus s.m., excédent s.m.
    surprinde = surprendre.
    surprindere = surprise s.f., étonnement s.m. (în expr.) Prin surprindere au dépourvu, а l'improviste.
    surprinzator = surprenant (-ante).
    surpriza = surprise s.f.
    surubelnita = tournevis s.m. invar.
    surveni = survenir.
    surzenie = surdité s.f.
    susceptibil = susceptible.
    susceptibilitate = susceptibilité s.f.
    suscita = susciter.
    susoti = chuchoter, murmurer.
    suspect = suspect(-cte).
    suspecta = suspecter.
    suspenda = (a atârna) pendre, suspendre. (a amâna) suspendre. (a întrerupe) interrompre.
    suspendare = (amânare) suspension s.f. (revocare) révocation s.f.
    suspensie = suspension s.f.
    suspin = soupir s.m.
    suspina = soupirer.
    sus-pus = haut-placé(-ée).
    sustine = soutenir.
    sustrage = (se) soustraire.
    sustragere = soustraction s.f.
    sutalea = num. ord. le (la) centieme.
    sutien = soutien-gorge s.m.
    sutime = centieme s.m.
    suveica = navette s.f.
    suveran = souverain (-aine).
    suveranitate = souveraineté s.f.
    suvita = (cu determinări) Şuviţă de păr meche s.f. Şuviţă de apă filet d'eau s.m. Şuviţă de lumină rayon de lumiere s.m.
    svaiter = (sorte de) gruyere s.m.
    tabacar = tanneur s.m.
    tabacarie = tannerie s.f.
    tabachera = tabatiere s.f.; porte-cigarettes s.m. invar.
    tabaci = tanner.
    tabacire = tannage s.m.
    tabara = (loc întărit) camp s.m. (în expr.) Tabără de pionieri camp de vacances. (bivuac) campement s.m., bivouac s.m.
    tabarî = fondre, foncer, se ruer vr. (toate urmate de prep. sur).
    tabiet = habitude s.f., manie s.f.
    tableta = (pastilă) comprimé s.m., cachet s.m. tablette s.f.: Tabletă de ciocolată tablette de chocolat.
    tablie = panneau (pl. -x) s.m.
    tablita = (de şcoală) ardoise s.f. plaquette s.f.
    tablou = (pictură, gravură) tableau (pl. -x) s.m., toile s.f. (în expr.) A rămâne tablou rester bouche-bée. Tablou de comandă tableau de commande.
    taburet = tabouret s.m., escabeau (pl. -x)s.m.
    tacere = silence s.m.
    tachina = taquiner.
    tachinarie = taquinerie s.f.
    taciturn = taciturne.
    taciune = (cărbune aprins) tison s.m. (boală a unor cereale) nielle s.f., charbon s.m.
    taclale = pl. (în expr.) A sta la taclale tailler des bavettes.
    tactica = tactique s.f.
    tacticos = calme, compassé (-ée).
    tactil = tactile.
    tâfnos = (îngâmfat) orgueil-leux(-euse). (arţăgos) irascible. (arogant) arrogant (-ante).
    tagadui = nier, contester.
    tagaduiala = contestation s.f., négation s.f.
    taiere = coupe s.f.: Tăiere a unei păduri coupe d'une forêt. abattage s.m.: Tăierea vitelor l'abattage des bestiaux.
    taietor = (cu determinări) Tăietor de lemne coupeur de bois, bûcheron. Tăietor de piatră tailleur de pierres.
    taietura = coupure s.f.
    taifas = bavardage s.m. (în expr.) A sta la taifas tailler une bavette.
    taifun = typhon s.m.
    tainic = adj. (misterios) mysté-rieux(-euse). (secret) secret(-ete), caché(-ée). adv. secretement, en cachette.
    tainui = receler, cacher; taire.
    tainuitor = receleur(-euse).
    taitei = nouilles s.f. pl.
    talanga = sonnaille s.f.
    talent = talent s.m.
    talentat = qui a du talent, doué(-ée).
    tâlhar = bandit s.m., brigand.
    tâlharie = banditisme s.m., brigandage s.m.
    talisman = talisman s.m., amulette s.f.
    talmaci = (a traduce) traduire. (a lămuri) expliquer. (a interpreta) interpréter.
    talmes-balmes = pêle-mêle adj., s.m. invar.; méli-mélo s.m. invar.
    talpasita = (în expr.) A-şi lua tălpăşiţa décamper, ficher le camp.
    talpui = ressemeler.
    tamadui = guérir vt., vi.
    tamâie = encens s.m.
    tamâios = (despre struguri, vin) muscat adj. m.
    tambal = tympanon s.m.
    tambalau = boucan s.m., vacarme s.m.
    tamburina = tambourin s.m.
    tam-nisam = inopinément, а l'improviste.
    tâmpenie = bêtise s.f., imbécillité s.f.
    tâmpit = idiot (-ote), stupide.
    tâmpla = tempe s.f.
    tâmplar = menuisier s.m.
    tâmplarie = menuiserie s.f.
    tampon = tampon s.m.
    tampona = (se) tamponner, (se) heurter.
    tanchist = tankiste s.m.
    tandara = éclat s.m.: A se face ţăndări voler en éclats. (în expr.) A-i sări cuiva ţandăra prendre la mouche.
    tandrete = tendresse s.f.
    tandru = tendre, affectueux (-euse).
    tangent = tangent (-ente).
    tangenta = (mat.) tangente s.f.
    tangenta = tangence s.f.
    tangential = adj. tangentiel (-ielle). adv. tangentiellement.
    tangibil = tangible.
    tangou = tango s.m.
    tângui = se lamenter, se plaindre.
    tânjala = (în expr.) A se lăsa pe tânjală s'abandonner а la paresse.
    tântar = moustique s.f.
    tantos = (semeţ) altier (-iere), fier (-iere). (arogant) rogue, arrogant (-ante).
    tapeta = tapisser (un mur).
    tapisa = capitonner: A tapisa un scaun capitonner une chaise. (a tapeta) tapisser.
    tapiserie = tapisserie s.f.
    tapiter = tapissier s.m.
    taraba = éventaire s.m., étalage s.m.
    taraboi = boucan s.m., vacarme s.m.; chambard s.m.
    taragana = traîner en longueur, tergiverser, lambiner.
    taraganare = tergiversation s.f.
    târâie-brâu = vaurien s.m.
    tarâna = poussiere s.f.
    taranesc = rustique, paysan (-anne).
    taranime = paysannerie s.f.
    tarâte = pl. son s.m.
    târâtor = rampant (-ante).
    tarbaca = (în expr.) A da pe cineva în tărbacă bafouer, railler qqn.
    târcol = (în expr.) A da târcoale tourner autour, rôder.
    tardiv = tardif(-ive).
    târgovet = citadin (-ine).
    târgui = vt. acheter, faire des emplettes. vr. marchander.
    tarhon = estragon s.m.
    târnacop = pioche s.f., pic s.m.
    tartina = (cu unt) tartine s.f. (cu alte alimente) canapé s.m.: Tartină cu şuncă canapé au jambon.
    târziu = adj. tardif (-ive): Fructe târzii fruits tardifs. adv. tard: A se scula târziu se lever tard. (în expr.) Mai curând sau mai târziu tôt ou tard. Cel mai târziu au plus tard. Într-un târziu sur le tard.
    tâtâna = gond s.m.
    tatona = tâtonner, sonder.
    tatonare = tâtonnement s.m.
    tatuaj = tatouage s.m.
    tau (ta, tai, tale) = adj. pos. ton (ta, tes): Cartea ta ton livre. а toi: E cartea ta c'est ton livre а toi. pron. pos. le tien (la tienne, les tiens, les tiennes): E stiloul meu, nu, e al tău c'est mon stylo а moi, ce n'est pas le tien. а toi: Această maşină e a ta? est-ce que cette voiture est а toi?
    tavaleala = (trânteală) rossée s.f., raclée s.f. (în expr.) A ţine la tăvăleală a) (despre oameni) être dur а la peine; b) (despre lucruri) être durable.
    tavali = vt. rouler. vr. se rouler, se vautrer. (în expr.) A se tăvăli de râs se tordre de rire.
    tavalug = rouleau (pl. -x) s.m.
    taverna = taverne s.f.
    taverna = taverne s.f.
    taxator = receveur (-euse).
    teafar = sain et sauf (saine et sauve), indemne.
    teapan = raide.
    teatral = adj. théâtral(-ale; m. pl. -aux). adv. théâtralement.
    teatru = théâtre s.m.
    tehnic = technique.
    tehnica = technique s.f.
    tehnician = technicien (-ienne).
    tejghea = comptoir [kÝtwar] s.m.
    teleferic = téléphérique s.m.
    telefon = téléphone s.m. (în expr.) A da un telefon donner un coup de téléphone. Carte de telefon annuaire s.m.
    telefona = téléphoner.
    telefonic = téléphonique.
    telefonist = standardiste s.m.f.
    teleghida = téléguider.
    telegraf = télégraphe s.m.
    telegrafia = télégraphier.
    telegrama = télégramme s.m.
    telemea = fromage saumuré s.m.
    telepatie = télépathie s.f.
    telescop = télescope s.m.
    televiziune = télévision s.f., télé s.f.
    televizor = téléviseur s.m., télévision s.f., télé s.f.
    telina = (bot.) céleri s.m.
    tematic = thématique.
    temator = craintif(-ive).
    tembel = (nepăsător) lambin(-ine). (tâmpit) idiot (-ote).
    temeinic = adj. solide, sérieux (-euse): Motive temeinice de solides raisons. adv. sérieusement: Lucrează temeinic il travaille sérieusement.
    temelie = fondements s.m. pl., fondation s.f.
    temerar = téméraire, hardi(-ie).
    temnicer = geôlier s.m.
    temnita = prison s.f.
    tempera = tempérer, modérer.
    temperament = tempérament s.m.
    temperat = tempéré (-ée), modéré (-ée).
    temperatura = température s.f. (febră) fievre s.f.
    templu = temple s.m.
    temporar = adj. temporaire. adv. temporairement.
    tenace = tenace.
    tenacitate = ténacité s.f.
    tencui = crépir.
    tencuiala = crépi s.m.
    tencuit = crépissage s.m.
    tendentios = tendancieux (-euse).
    tendinta = tendance s.f.
    tendon = tendon s.m.
    tensiune = tension s.f.
    tentatie = tentation s.f.
    tentativa = tentative s.f.
    teologie = théologie s.f.
    teorema = théoreme s.m.
    teoretic = adj. théorique. adv. théoriquement.
    teoretician = théoricien s.m.
    teorie = théorie s.f.
    teracota = terre cuite s.f. (smălţuită) faïence s.f.
    terasa = terrasse s.f.
    terebentina = térébenthine s.f.
    terestru = terrestre.
    terfeli = (a murdări) souiller, salir. (a înjosi) outrager, souiller.
    tergiversa = tergiverser.
    tergiversare = tergiversation s.f.
    teribil = adj. terrible. adv. terriblement.
    teritorial = territorial (-ale; m.pl. -aux).
    teritoriu = territoire s.m.
    termal = thermal (-ale; m.pl. -aux).
    termen = terme s.m.: împrumut pe termen scurt emprunt а court terme. délai s.m.: în termen de două zile dans un délai de deux jours. s.m. (cuvânt) terme s.m., mot s.m. (mat.) terme s.m. (în expr.) A fi în termeni buni cu cineva être en bons termes avec qqn.
    termic = thermique.
    termina = vt. terminer, finir, achever. (în expr.) A o termina cu cineva rompre avec qqn. vr. se terminer, s'achever, prendre fin. (în expr.) S-a terminat cu el s'en est fait de lui.
    terminat = (în expr.) A fi pe terminate être pres de prendre fin (de se terminer).
    terminatie = terminaison s.f.
    terminologie = terminologie s.f.
    termocentrala = centrale thermique s.f.
    termoficare = chauffage urbain (collectif) s.m.
    termometru = thermometre s.m.
    termonuclear = thermonucléaire.
    termos = thermos s.m.
    teroare = terreur s.f.
    teroriza = terroriser.
    tertiar = tertiaire.
    tertip = subterfuge s.m., artifice s.m.
    tesala = étrille s.f.
    tesala = étriller.
    tesator = tisserand (-ande); tisseur (-euse).
    tesatorie = atelier (usine) de tissage.
    tesatura = tissu s.m.: Ţesătură de mătase tissu de soie.
    tescovina = marc s.m.
    tescui = pressurer.
    testament = testament s.m.
    tetanos = tétanos s.m.
    tevarie = tuyauterie s.f.
    textil = textile.
    textile = tissus s.m.pl.
    textual = adj. textuel (-elle). adv. textuellement.
    tezaur = trésor s.m.
    ticalos = canaille s.f., crapule s.f.
    ticalosie = vilenie s.f., ignominie s.f.
    tichet = ticket s.m.
    tichie = bonnet s.m.
    ticlui = (a născoci) forger, forger de toutes pieces.
    ticneala = (sminteală) folie s.f. (manie) marotte s.f., manie s.f.
    ticnit = toqué (-ée), timbré (-ée).
    ticsit = (de oameni) bondé (-ée): Un autobuz ticsit un autobus bondé. (de lucruri) bourré (-ée).
    tigaie = poêle [pwal] s.f.
    tigara = cigarette s.f. (de foi) cigare s.m.
    tighel = piqûre s.f., point de piqûre s.m.: Un tighel la maşină une piqûre а la machine.
    tihnit = calme, paisible.
    timbra = (un act) timbrer. (o scrisoare) affranchir.
    timbru = (fiscal) timbre s.m. (poştal) timbre-poste (pl. timbres-poste) s.m., timbre s.m. (al unui sunet) timbre s.m.
    timiditate = timidité s.f.
    timonier = timonier s.m.
    timorat = timoré (-ée).
    timpan = (la ureche) tympan s.m.
    timpuriu = (despre fructe, legume) précoce. (prematur) prématuré (-ée). (în expr.) De timpuriu de bonne heure.
    tinerel = adj. jeunet (-ette). s.m.f. jeune homme s.m., jeune fille s.f.
    tineresc = jeune.
    tineret = jeunesse s.f., jeunes s.m.pl.
    tinerete = jeunesse s.f.
    tinichea = ferblanc s.m.
    tinichigerie = ferblanterie s.f.
    tinichigiu = ferblantier s.m.
    tintas = bon tireur s.m.
    tintui = clouer.
    tinuta = (a corpului) tenue s.f., maintien s.m. (comportare) comportement s.m., attitude s.f. (vestimentară) tenue s.f.
    tipari = imprimer.
    tiparire = impression s.f.
    tiparitura = publication s.f.
    tipator = (despre glas, culori) criard (-arde).
    tipenie = (în expr. neg.) Nu era ţipenie de om il n'y avait pas un chat.
    tipicar = tatillon (-onne).
    tipograf = imprimeur s.m., typographe s.m.
    tipografic = d'imprimerie, typographique.
    tipografie = imprimerie s.f., typographie s.f.
    tiptil = doucement; furtivement, en tapinois.
    tiranie = tyrannie s.f.
    tiraniza = tyranniser.
    tirbuson = tire-bouchon (pl. tire-bouchons) s.m.
    titanic = titanesque (titanique).
    titirez = toupie s.f.
    titular = titulaire.
    toaleta = toilette s.f.: A-şi face toaleta faire sa toilette. (rochie elegantă) toilette s.f. (closet) cabinet de toilette s.m., toilettes s.f.pl. (mobilă) toilette s.f.
    toamna = automne [otn] s.m. (în expr.) Astă toamnă l'automne dernier. La toamnă l'automne prochain. De cu toamnă des l'automne. De toamnă d'automne, automnal (-ale; m.pl. -aux).
    toarce = vt. filer: A toarce lână filer de la laine. vt. (despre pisici) ronronner.
    toarta = anse s.f.: Toarta unei ceşti l'anse d'une tasse. (verigă) anneau (pl. -x) s.m.
    toasta = porter un toast.
    tobogan = tobogan s.m.
    tobosar = tambour s.m.
    tocana = ragoût s.m.
    tocator = (cuţit sau maşină de tocat) hachoir s.m. (placă de lemn) tranchoir s.m.
    tocatura = (de carne) hachis s.m.
    tocila = machine а aiguiser s.f.
    tocilar = (ascuţitor) rémouleur s.m. (în limbajul şcolarilor) piocheur (-euse) s.m., bûcheur (-euse) s.m.
    tocilarie = atelier du rémouleur s.m.
    tocmai = juste: Tocmai ce trebuie juste ce qu'il faut. justement, exactement, précisément: E tocmai ceea ce nu trebuia să faci c'est justement ce qu'il ne fallait pas faire. tout а fait: Maşina nu era tocmai nouă la voiture n'était pas tout а fait neuve. (sens inclus în trecutul apropiat): Tocmai plecase il venait de partir. (în expr.) Tocmai când au moment oщ. Nu tocmai pas tout а fait. Tocmai bine tout juste. Tocmai peste (un an, o lună etc.) ce n'est que dans (une année, un mois).
    tocmeala = marchandage s.m.
    tolani = se prélasser.
    tolera = tolérer.
    toleranta = tolérance s.f.
    tombola = tombola s.f.
    tonalitate = tonalité s.f.
    topaiala = sautillement s.m. (fig.) danse s.f.
    topire = fonte s.f.: Topirea zăpezilor la fonte des neiges. (a plantelor textile) rouissage s.m.
    topitor = fondeur s.m.
    topitorie = fonderie s.f.
    topografie = topographie s.f.
    toporas = (bot.) violette s.f.
    torace = thorax s.m.
    torcator = fileur (-euse).
    torent = torrent s.m.
    torential = torrentiel (-ielle).
    toropeala = torpeur s.f., alanguis-sement s.m.
    toropi = alanguir; engourdir.
    torpila = torpiller.
    torpila = torpille s.f.
    torpilor = (mar.) torpilleur s.m.
    tortura = torturer.
    tortura = torture s.f.
    totalitar = totalitaire.
    totalitate = totalité s.f.
    totaliza = totaliser.
    totdeauna = toujours.
    totodata = en même temps.
    totuna = (în expr.) Mi-e totuna cela m'est égal.
    totusi = pourtant, toutefois, ce-pendant.
    tovaras = camarade s.m.f. compagnon s.m.: Tovarăş de drum compagnon de voyage. (asociat) associé (-ée).
    tovarasie = (relaţia dintre tovarăşi) camaraderie s.f. compagnie s.f.: A ţine cuiva tovărăşie tenir compagnie а qqn. (asociaţie) association s.f.
    toxicitate = toxicité s.f.
    toxina = toxine s.f.
    trabuc = cigare s.m.
    tractiune = traction s.f. (în expr.) Cal de tracţiune cheval de trait.
    tractor = tracteur s.m.
    tractorist = tractoriste s.m.f.
    tradare = trahison s.f.
    tradator = traître (traîtresse).
    traditie = tradition s.f.
    traditional = adj. traditionnel (-elle). adv. traditionnellement.
    traducator = traducteur (-trice); interprete s.m.f.
    traduce = (se) traduire.
    traducere = traduction s.f.
    trafic = trafic s.m.
    traficant = trafiquant (-ante), trafiqueur (-euse).
    tragaci = gâchette s.f.
    tragator = tireur (-euse).
    tragedian = tragédien (-ienne).
    tragedie = tragédie s.f.
    tragere = tirage s.m.: Tragere la sorţi tirage au sort. (cu arme de foc) tir s.m.
    tragic = tragique.
    traiectorie = trajectoire s.f.
    trainic = durable, solide.
    trainicie = durabilité s.f., solidité s.f.
    traista = besace s.f.
    trâmbita = clairon s.m., trompette s.f.
    trâmbita = claironner.
    trambulina = tremplin s.m.
    tramvai = tramway [tramwε] s.m., tram s.m.
    trancaneala = bavardage s.m.
    trancani = bavarder.
    trandafir = (arbust) rosier s. m. (floare) rose s.f.
    trandafiriu = rose.
    trândav = oisif (-ive), fainéant (-ante), paresseux(-euse).
    trândavi = fainéanter, paresser.
    trândavie = fainéantise s.f., paresse s.f.
    transa = tranche s.f.
    transatlantic = transatlantique s.m.
    transborda = transborder.
    transbordare = transbordement s.m.
    transcendent = transcendant (-ante).
    transcendental = transcendantal (-ale; m.pl. -aux).
    transcrie = transcrire.
    transcriere = transcription s.f.
    transee = tranchée s.f.
    transfer = transfert s.m.; Transfer de proprietate transfert de propriété. (a unei persoane) transferement s.m., mutation s.f.
    transfera = vt. transférer, muter. vr. se faire transférer.
    transferare = transfert s.m.; transferement s.m.; mutation s.f.
    transfigura = transfigurer.
    transfigurare = transfiguration s.f.
    transforma = (se) transformer.
    transformare = transformation s.f.
    transformator = transformateur s.m.
    transfuzie = (med.) transfusion s.f.
    transistor = transistor s.m.
    translatie = translation s.f.
    translator = interprete s.m.f.
    translucid = translucide.
    transmisibil = transmissible.
    transmisie = émission s.f.; transmission s.f.
    transmite = transmettre.
    transparent = transparent (-ente).
    transparenta = transparence s.f.
    transpira = transpirer
    transpiratie = transpiration s.f.
    transplanta = transplanter.
    transport = transport s.m.
    transporta = transporter.
    transpune = transposer.
    transversal = adj. transversal (-ale; m.pl. -aux). adv. transversalement.
    trânta = lutte corps а corps s.f. (încăierare) rixe s.f.
    trânti = vt. jeter, flanquer. claquer: A trânti o uşă claquer une porte. coller, recaler: A trânti un candidat coller un candidat. renverser. (a doborî) terrasser. vt. se laisser tomber, se jeter.
    trântor = faux-bourdon (pl. faux-bourdons) s.m. (fig.) fainéant s.m.
    tranzactie = transaction s.f.
    tranzit = transit s.m.
    tranzitie = transition s.f.
    tranzitiv = (gram.) transitif (-ive).
    trapez = trapeze s.m.
    trasatura = trait s.m.
    trasnaie = lubie s.f.: frasque s.f.
    trasneala = folie s.f., toquade s.f.
    trasnet = foudre s.f.
    trasnit = s.m.f. toqué (-ée), écervelé (-ée). adj. (despre idei, proiecte) bizarre, extravagant (-ante).
    trasura = voiture а cheval s.f.
    tratament = (med.) traitement s.m.
    tratat = traité s.m.
    tratative = négociations s.f. pl., pourparlers s.m.pl.
    traversa = traverse s.f.
    traversa = traverser.
    traversare = traversée s.f.; passage s.m.
    travesti = (se) travestir, (se) déguiser.
    treaba = affaire s.f.: A avea treabă cu cineva avoir affaire а qqn. (în expr.) A avea treabă avoir а faire, être occupé. A se apuca de treabă se mettre а la besogne. A-şi vedea de treabă vaquer а ses occupations. A se afla in treabă faire la mouche du coche. Un om de treabă un brave homme.
    treacat = (în expr.) În treacăt en passant.
    treapta = (de scară) marche s.f.; échelon s.m. (grad) degré s.m., niveau s.m. (rang) rang s.m.
    trebui = vi. avoir besoin, falloir v. impers.: Îmi trebuie o carte j'ai besoin d'un livre; il me faut un livre. v.impers. falloir v.impers. (urmat de conjunctiv), devoir vt. (urmat de infinitiv): Trebuie să plecăm il faut que nous partions; nous devons partir. (în expr.) Cum trebuie comme il convient, comme il faut. Aşa-ţi trebuie! tu ne l'as pas volé! Atâta i-a trebuit! il n'attendait que cela !
    trecatoare = col s.m., défilé s.m., pas s.m.
    trecator = passager (ere), temporaire. s.m.f. passant (-ante), piéton s.m.
    trecere = passage s.m.: Trecerea munţilor le passage des montagnes. (în expr.) În trecere de passage. Trecere de nivel passage а niveau. Om cu trecere personne influente. A avea trecere avoir de l'influence.
    trecut = adj. passé(-ée), dernier (-iere): Săptămâna trecută la se-maine passée. (gram.) passé(-ée). (îmbatrânit) vieilli(-ie). (ofilit) fané (-ée). (despre fructe) passé (-ée). s.n. passé s.m. (în expr.) În trecut jadis, autrefois.
    trefla = (la jocul de cărţi) trefle s.m.
    treiera = battre les céréales.
    treierat = battage des céréales s.m.
    treieratoare = batteuse s.f.
    treilea = num. ord. troisieme (precedat de le, la).
    treime = tiers s.m.
    treisprezece = num. card. treize.
    treisprezecelea = num. ord. treizieme (precedat de le, la).
    treizeci = num. card. trente.
    treizecilea = num. ord. trentieme (precedat de le, la).
    tremur = tremblement s.m.; frémissement s.m.
    tremura = trembler; frémir, frissonner.
    trenci = imperméable s.m.
    trepadus = sauteruisseau s.m.; homme servile.
    trepida = trépider.
    trepidant = trépidant (-ante).
    trepidatie = trépidation s.f.
    treptat = adj. graduel (-elle). adv. graduellement.
    tresari = tressaillir, sursauter; bondir.
    tresarire = tressaillement s.m., sursaut s.m.
    trestie = roseau (pl. -x) s.m. (în expr.) Trestie-de-zahăr canne а sucre.
    tribuna = tribune s.f.
    tribunal = tribunal (pl. -aux) s.m.
    tribut = tribut s.m.
    tributar = tributaire.
    tricolor = tricolore adj., s.m.
    tricota = tricoter.
    tricotaj = tricotage s.m.
    tricou = tricot s.m.
    trifoi = trefle s.m.
    trigonometrie = trigonométrie s.f.
    trimestrial = trimestriel (-ielle).
    trimestru = trimestre s.m.
    trimis = envoyé s.m., délégué s.m.
    trimite = envoyer, expédier.
    trimitere = (prin poştă) envoi s.m., expédition s.f. (în expr.) Trimitere în judecată poursuite judiciaire.
    tripla = tripler.
    triplu = triple.
    triptic = triptyque s.m.
    tristete = tristesse s.f.
    triumf = triomphe s.m.
    triumfa = triompher.
    triumfal = triomphal (-ale; m. pl. -aux).
    triumfator = adj. triomphant (-ante). s.m.f. triomphateur (-trice).
    triunghi = triangle s.m.
    triunghiular = triangulaire.
    trivial = adj. trivial (-ale; m.pl. -aux). adv. trivialement.
    trivialitate = trivialité s.f.
    troaca = (pentru vite) baquet s.m., auge s.f.
    trofeu = trophée s.m.
    troian = (de zăpadă) congere s.f.
    troleibus = trolleybus s.m.
    trompa = trompe s.f.
    trompeta = trompette s.f.
    tropai = (despre oameni) trépigner. (despre cai) piaffer.
    tropait = (de oameni) trépignement s.m. (de cai) piaffement s.m..
    tropic = tropique s.m.
    tropical = tropical (-ale; m. pl. -aux).
    trosni = (despre mobilă) craquer. (despre focul de lemne) crépiter. (despre bici) claquer.
    trosnitura = craquement s.m.
    trotuar = trottoir s.m.
    trubadur = troubadour s.m.
    trufanda = primeur s.m.
    trufas = orgueilleux (-euse).
    trufie = orgueil s.m.
    trunchi = (de copac) tronc s.m. (buştean) souche s.f. (al corpului omenesc) tronc s.m.
    trunchia = tronquer, retrancher.
    tuberculos = tuberculeux (-euse).
    tubular = tubulaire.
    tuguia = vr. se terminer en points. vt. (în expr.) A-şi ţuguia buzele faire la moue.
    tuguiat = en pointe, pointu (-ue).
    tulbura = (se) troubler.
    tulburator = troublant (-ante).
    tulbure = trouble. (fig.) confus (-use).
    tulpan = (basma) fichu s.m.
    tulpina = (de copac) tronc s.m. (de plantă, erbacee) tige s.f.
    tumoare = tumeur s.f.
    tumult = tumulte s.m., vacarme s.m.; agitation s.f.
    tumultuos = orageux(-euse), agité (-ée), tumultueux (-euse).
    tunica = tunique s.f.
    turatie = rotation s.f., giration s.f.
    turban = turban s.m.
    turbare = rage s.f.
    turbina = turbine s.f.
    turboreactor = turboréacteur s.m.
    turbulent = turbulent, (-ente).
    turela = tourelle s.f.
    turism = tourisme s.m.
    turist = touriste.
    turistic = touristique.
    turnare = coulage s.m.: Turnarea unei statui coulage d'une statue. tournage s.m.: Turnarea unui film le tournage d'un film.
    turnator = fondeur s.m. (fig.) mouchard (-arde).
    turnatorie = fonderie s.f.
    turneu = tournée s.f.
    tusiera = tampon encreur s.m.
    tutela = tutelle s.f.
    tutelar = tutélaire.
    tutore = tuteur (-trice).
    tutungerie = bureau (débit) de tabac s.m.
    tutungiu = débitant de tabac s.m.
    ucenic = apprenti s.m. (discipol) disciple s.m.
    ucenicie = apprentissage s.m.
    ucidere = meurtre s.m.
    ucigas = assassin (-ine), meurtrier (-iere).
    ucigator = meurtrier(-iere).
    uimire = étonnement s.m.
    uimitor = étonnant (-ante).
    uitare = oubli s.m.
    uitatura = regard s.m.; coup d'oeil s.m.
    uleios = huileux (-euse).
    ulterior = ultérieur (-eure).
    ultimatum = ultimatum [yltima-tm] s.m.
    ultragia = outrager.
    ultraj = outrage s.m.
    ultrascurta = f. (despre raze, unde) ultracourte.
    ultrasunet = ultra-son (ultrason) s.m.
    ultraviolet = ultraviolet (ette).
    uluitor = éblouissant (-ante), extraordinaire.
    umanism = humanisme s.m.
    umanist = humaniste adj., s.m.
    umanitar = humanitaire.
    umanitarism = humanitarisme s.m.
    umanitate = humanité s.f.
    umaniza = (s') humaniser.
    umblat = (despre drumuri) fréquenté (-ée). (despre oameni) qui a beaucoup voyagé.
    umblet = (umblare) marche s.f. (fel de a umbla) démarche s.f.
    umbrar = tonnelle s.f.
    umbrela = (de ploaie) parapluie s.m. (de soare) ombrelle s.f.
    umeras = (pentru haine) cintre s.m.
    umezeala = humidité s.f.
    umflatura = (med.) enflure s.f., inflammation s.f.
    umiditate = humidité s.f.
    umilinta = humilité s.f.
    umilire = humiliation s.f.
    umplutura = (culin.) farce s.f. (de pamânt) remblai s.m.
    un (o) = art. nehot. un, une (pl. des).
    unanim = unanime.
    unanimitate = unanimité s.f.
    undita = ligne s.f.
    unealta = outil s.m.
    unelti = ourdir, machiner, manigancer.
    uneltire = machination s.f., manoeuvre s.f., manigance s.f.
    uneori = parfois.
    ungere = graissage s.m.
    ungher = (colţ) coin s.m. (loc retras) recoin s.m.
    unghie = ongle s.m.
    unguresc = hongrois (-oise).
    unifica = (s')unifier.
    unificare = unification s.f.
    uniform = adj. uniforme. adv. uniformément.
    uniforma = uniforme s.m.
    uniformiza = (s')uniformiser.
    unilateral = unilatéral (-ale; m.pl. -aux).
    unison = (muz.) unisson s.m.
    unitar = unitaire.
    unitate = unité s.f.
    univers = univers s.m.
    universal = adj. universel (-elle). adv. universellement.
    universitar = universitaire. d'Université: Profesor universitar professeur d'Université.
    universitate = Université s.f.
    unsoare = graisse s.f., huile s.f.
    unsprezece = num. card. onze.
    unsprezecelea = num. ord. onzieme (precedat de le, la).
    unsuros = poisseux (-euse).
    untdelemn = huile s.f.
    untură = graisse s.f. (de porc, topită) saindoux s.m.
    unu (un), una (o) = num. card.,s.m.f. un (une): Unu şi cu unu fac doi un et un font deux. (în expr.) Tot unul si unul triés sur le volet. Până la unul jusqu'au dernier. Eu unul quant а moi.
    unul (una, unii, unele) = pron. nehot. l'un (l'une, les uns, les unes): Unul din fraţii lui l'un de ses freres. (în expr.) Unii si alţii les uns et les autres. Unul pe altul l'un l'autre. Unii pe alţii les uns les autres.
    urâcios = maussade, désagréable.
    uragan = ouragan s.m.
    uraniu = uranium s.m.
    urâţenie = laideur s.f.
    urâţi = enlaidir vi.
    urcare = montée s.f. (de preţuri) hausse s.f. (de salarii) majoration s.f.
    urcior = cruche s.f.
    urcuÅŸ = pente s.f.
    ureche = oreille s.f. (în expr.) A fi numai urechi être tout oreilles. A sparge urechile casser les oreilles.
    urgent = adj. urgent (-ente). adv. d'urgence.
    urgenţă = urgence s.f.
    urgisi = exécrer, opprimer.
    uriaş = s.m.f. géant (-ante). adj. gigantesque.
    urmare = suite s.f.; conséquence s.f.
    urmări = poursuivre: A urmări pe cineva poursuivre qqn. suivre: A urmări şirul unor idei suivre le fil des idées.
    urmărire = poursuite s.f.
    urmator = suivant (-ante).
    ursita = sort s.m.
    ursoaica = ourse s.f.
    urzeala = trame s.f.
    urzica = ortie s.f.
    uscaciune = sécheresse s.f.
    uscare = séchage s.m.; dessechement s.m.
    uscativ = maigre, sec (seche).
    uscatorie = (de rufe) séchoir s.m. (de produse alimentare) sécherie s.f.
    ustura = piquer; brûler.
    usturator = cuisant (-ante). (fig.) blessant (-ante).
    usturoi = ail [aj] s.m.
    usuratic = frivole.
    usurinta = facilité s.f. (nesocotinţă) légereté s.f. (în expr.) Cu uşurinţă avec aisance, facilement.
    utilaj = outillage s.m., équipement s.m.
    utiliza = utiliser.
    utilizare = utilisation s f.
    utopic = utopique.
    utopie = utopie s.f.
    uvertura = (muz.) ouverture s.f.
    uzurpa = usurper.
    vacant = vacant (-ante).
    vacanta = (şcolară) vacances s.f.pl. (concediu) vacance s.f., congé s.m.
    vacarm = vacarme s.m.
    vaccin = vaccin s.m.
    vaccina = vacciner.
    vaccinare = vaccination s.f.
    vagabond = s.m.f. vagabond (-onde). adj. errant (-ante).
    vagabonda = vagabonder.
    vagabondaj = vagabondage s.m.
    vagauna = ravin s.m. (fig.) gîte s.f., taniere s.f.
    vagonet = wagonnet s.m.
    vaicareala = lamentation s.f.
    vaicari = se lamenter.
    vajnic = énergique, ferme, résolu (-ue).
    valabil = valable.
    valabilitate = validité s.f.
    vâlcea = vallon s.m.
    valida = valider.
    validitate = validité s.f.
    valiza = valise s.f.
    valoare = valeur s.f.
    valora = valoir.
    valorifica = mettre en valeur.
    valorificare = mise en valeur s.f.
    valoros = (despre lucruri) précieux (-euse). (despre oameni) de mérite.
    vâltoare = remous s.m.
    valuta = devises s.f.pl.
    vâlvoi = invar. (despre păr) ébouriffé (-ée).
    vânataie = bleu s.m., meurtrissure s.f.
    vânatoare = chasse s.f.: Vânatoare de iepuri chasse aux lievres.
    vânator = chasseur s.m.
    vanilie = vanille s.f.
    vanitate = vanité s.f.
    vanitos = vaniteux (-euse).
    vânjos = vigoureux (-euse), robuste.
    vântura = vanner: A vântura grâu, vanner du blé.
    vânzare = vente s.f.
    vânzator = vendeur (-euse).
    vapaie = (pară de foc) flambée s.f. (arşiţă) fournaise s.f. (fig.) éclat s.m.
    vapori = vapeur s.f.
    vaporiza = vaporiser.
    vaporos = vaporeux (-euse).
    vargat = rayé (-ée).
    variabil = variable.
    variatie = variation s.f.
    varietate = variété s.f.
    varsare = (a unui râu, fluviu.) embouchure s.f. (în expr.) Vărsare de sânge carnage s.m.
    varsat = (med.) petite vérole s.f., variole s.f. (în expr.) Ciupit de vărsat variole (-ée).
    vârsta = âge s.m. (în expr.) Un om în vârstă un homme âgé. De-o vârstă cu du même âge que.
    vârtej = (bulboană) remous s.m. (de vânt) tourbillon s.m.
    vasarie = vaisselle s.f.
    vâscos = visqueux (-euse).
    vaselina = vaseline s.f.
    vatama = (a dăuna sănătăţii) nuire а la santé. (a aduce stricăciuni) endommager.
    vatamator = nuisible, nocif (-ive).
    vazduh = air s.m., airs s.m.pl.; ciel s.m.
    vechime = (în muncă) ancienneté s.f. (în expr.) În vechime dans les temps anciens.
    vechitura = vieillerie s.f. (haină uzată) nippe s.f., friperie s.f.
    vecinatate = voisinage s.f.
    vedenie = vision s.f., hallucination s.f.
    vedere = vue s.f: A pierde vederea perdre la vue. (ilustrată) carte (postale) s.f. (privelişte) vue s.f., paysage s.m. (în expr.) A pune în vedere faire savoir, în vederea en vue de.
    vedeta = vedette s.f.
    vegetal = adj. végétal (-ale; m.pl. -aux). s.f. végétal (pl. -aux) s.m.
    vegetatie = végétation s.f.
    veghea = veiller.
    vehement = véhément (-ente).
    vehicul = véhicule s.m.
    vehicula = véhiculer.
    veleitate = velléité s.f.
    venera = vénérer.
    venerabil = vénérable.
    veneratie = vénération s.f.
    veninos = (despre plante) vénéneux(-euse). (despre şerpi) venimeux (-euse).
    venire = arrivée s.f.
    ventila = ventiler.
    ventilator = ventilateur s.m.
    ventuza = ventouse s.f.
    veranda = véranda s.f.
    verbal = verbal (-ale; m.pl. -aux).
    verdeata = verdure s.f., végétation s.f.
    verdict = verdict s.m.
    vergea = baguette s.f.; barre s.f., tringle s.f.
    veridic = véridique.
    verifica = vérifier.
    verificare = vérification s.f.
    veriga = anneau (pl. -x) s.m., chaînon s.m.
    verigheta = alliance s.f.
    veritabil = véritable.
    vernisaj = vernissage s.m.
    verosimil = vraisemblable.
    versant = versant s.m.
    versat = versé (-ée).
    versificator = versificateur s.m.
    versiune = version s.f.
    vertebra = vertebre s.f.
    vertical = adj. vertical (-ale; m. pl. -aux). adv. verticalement.
    vertiginos = vertigineux (-euse).
    verzui = verdâtre.
    vesela = vaisselle s.f.
    veselie = gaieté s.f., joie s.f.
    vesnic = adj. éternel (-elle). adv. éternellement.
    vesnicie = éternité s.f.
    vested = fané (-ée).
    vesteji = se faner.
    vestiar = (garderobă) vestiaire s.m. (vestibul) vestibule s.m.
    vestibul = vestibule s.m.
    vestimentar = vestimentaire.
    vestit = renommé (-ée).
    veston = veste s.f., veston s.m.
    veteran = vétéran s.m.
    veterinar = vétérinaire adj., s.m.f.
    veverita = écureuil s.m.
    viaduct = viaduc s.m.
    vibratie = vibration s.f.
    vicepresedinte = viceprésident (-ente).
    vicios = vicieux (-euse).
    viclean = rusé(ée); fourbe, perfide;
    viclenie = ruse s.f., fourberie s.f.; perfidie s.f.
    victima = victime s.f.
    victorie = victoire s.f.
    victorios = victorieux (-euse).
    vierme = ver s.m. (în compuse) Vierme-de-mătase ver а soie.
    viespar = guêpier s.m.
    viespe = (zool.) guêpe s.f.
    vietate = être vivant s.m.
    vietnamez = vietnamien (-ien-ne). s.m.f. (cu maj.).
    viezure = blaireau (pl. -x) s.m.
    vifornita = tempête de neige s.f.
    vigilent = vigilant (-ante).
    vigilenta = vigilance s.f.
    vigoare = vigueur s.f., vitalitaté s.f. (în expr.) În vigoare en vigueur.
    viguros = adj. vigoureux (-euse). adv. vigoureusement.
    viitor = adj. prochain (-aine): Săptămâna viitoare la semaine prochaine. futur (-ure): Generaţiile viitoare les générations futures. s.n. avenir s.m.: Proiecte de viitor projets d'avenir. (gram.) futur s.m. (în expr.) În viitor а l'avenir.
    vijelie = orage s.m.
    vileag = (în expr.) A da în vileag divulguer, rendre public.
    vilegiatura = villégiature s.f.
    vilegiaturist = vacancier (-iere), estivant (-ante).
    vindeca = guérir vt., vi.
    vindecare = guérison s.f.
    vindicativ = vindicatif (-ive).
    vineri = vendredi s.m.
    vinicol = vinicole.
    vinificatie = vinification s.f.
    vinovat = coupable adj., s.m.f.
    vinovatie = culpabilité s.f.
    vioara = violon s.m.
    vioiciune = vivacité s.f.
    violent = adj. violent (-ente). adv. violemment.
    violenta = violence s.f.
    violet = violet (-ette).
    violeta = violette s.f.
    violoncel = violoncelle s.m.
    violoncelist = violoncelliste s.m.f.
    violonist = violoniste s.m.f.
    viorea = violette s.f.
    vipera = (zool. şi fig.) vipere s.f.
    virament = virement s.m.
    virgula = virgule s.f.
    viroaga = ravin s.m.
    viroza = virose s.f.
    virtuos = adj. vertueux (-euse). s.m.f. (muz.) virtuose s.m.f.
    virtuozitate = (muz.) virtuosité s.f.
    virtute = vertu s.f.
    virulent = virulent (-ente).
    virulenta = virulence s.f.
    visare = rêverie s.f.
    visator = rêveur (-euse).
    viscol = tempête de neige s.f.
    viscoli = faire une tempête de neige v. impers.: Viscoleşte il fait (il y a) une tempête de neige.
    visina = griotte s.f.
    visinata = liqueur de griottes s.f., cherry [∫eri] s.m.
    vistierie = trésorerie s.f.
    vitalitate = vitalité s.f.
    viteaz = vaillant (-ante), brave.
    vitejesc = héroïque.
    vitejeste = vaillamment, héroïquement.
    vitejie = vaillance s.f., bravoure s.f.
    viteza = vitesse s.f.
    viticol = viticole.
    viticultor = viticulteur s.m.
    viticultura = viticulture s.f.
    vitraliu = vitrail (pl. -aux) s.m.
    vitreg = (în expr.) Mamă vitregă belle-mere (pl. belles-meres) s.f. Tată vitreg beau-pere (pl. beaux-peres) s.m. Frate vitreg demi-frere (pl. demi-freres) s.m. Soră vitregă demi-soeur (pl. demi-soeurs) s.f.
    vitrina = vitrine s.f.
    vizavi = vis-а-vis.
    vizibil = adj. visible. adv. visiblement.
    vizibilitate = visibilité s.f.
    vizionar = visionnaire adj., s.m.f.
    vizita = visite s.f.
    vizita = visiter; rendre visite.
    vizitator = visiteur (-euse).
    vizitiu = cocher s.m.
    viziune = vision s.f.
    vizual = visuel (-elle).
    vizuina = taniere s.f. (ascunzătoare) repaire s.m.
    vlagui = épuiser, vanner.
    vlajgan = gaillard s.m.
    vlastar = (lăstar) pousse s.f., rejet s.m. (descendent) descendant s.m., rejeton s.m.
    vocabular = vocabulaire s.m.
    vocala = voyelle s.f.
    vocalic = vocalique.
    vocatie = vocation s.f.
    vocifera = vociférer.
    voiaja = voyager.
    voiajor = (în expr.) Voiajor comercial comm