Produse pentru copii
» Acasa » Dictionar roman-francez
Incearca noul TRANSLATOR ONLINE - GRATUIT

Dictionar roman-francez

Traducere din limba romana in limba franceza
Introduceti cuvantul :
Rezultate
  • Traducere lb. română ->lb. franceză
  • Explicații lb. română «c»
  • Cuvant cautat: «c»
    ca = qui: Cred că vei reuşi je crois que tu réussiras. car: Scoală-te, că e târziu leve-toi, car il est tard. (în expr.) Cu toate că bien que, quoique (urmate de un verb la conjunctiv). Numai că seulement.
    ca = adv. comme: Alb ca zăpada blanc comme la neige. que: E mai tânăr ca mine il est plus jeune que moi. en tant que: Ca pictor, îi plac mai ales culorile en tant que peintre, il aime surtout les couleurs. (în expr.) Ca şi ainsi que, de même que. conj. que: Cred că va sosi primul je crois qu'il arrivera le premier. (urmat de să) afin que, pour que (urmate de un verb la conjunctiv): Ţi-am dat cartea ca s-o citeşti je t'ai donné le livre afin que tu le lises. (în expr.) Ca şi cum (când) comme si.
    cabala = cabale s.f., intrigue s.f.
    cabana = chalet s.m.; refuge s.m.
    cabanier = gérant(-ante) d'un chalet.
    cabina = cabine s.f.
    cabinet = cabinet s.m., bureau (pl. -x) s.m.
    cablu = câble s.m.
    cabotin = cabotin(-ine) s.m.f.
    cabrioleta = cabriolet s.m.
    cacao = cacao s.m.
    caci = car.
    caciula = bonnet de fourrure s.m.
    caciuli = quémander vt., faire des courbettes vi.
    cacofonie = cacophonie s.f.
    cada = (de baie) baignoire s.f. (în industrie) cuve s.f.
    cadaveric = cadavérique.
    cadavru = cadavre s.m.
    cadea = vi. tomber: A căzut si şi-a rupt piciorul il est tombé et s'est fracturé la jambe. s'affaisser vr.: Ea îşi pierdu cunoştinţa şi căzu elle perdit la connaissance et s'affaissa. (în expr.) A cădea la un examen échouer а un examen, être collé. A cădea la învoială tomber d'accord. vr. unipers. convenir v. impers.: Se cade să-i mulţumeşti il convient que tu le remercies. (în expr.) Asta nu se cade cela ne se fait pas.
    cadelnita = encensoir s.m.
    cadenta = cadence s.f.
    cadentat = adj. cadencé(-ée), rythmé(-ée). adv. en cadence.
    cadere = chute s.f. (în expr.) Căderea nopţii la tombée de la nuit. Cădere de apă chute d'eau.
    cadou = cadeau s.m., don s.m., présent s.m. (cadou de Anul Nou) étrenne s.f. (folosit mai ales la pl.).
    cadra = cadrer, concorder, correspondre.
    cadran = cadran s.m.
    cadre = pl. cadres s.m. pl. personnel s.m.
    cadrilat = quadrillé(-ée), en carreaux.
    cadru = cadre s.m.: Cadrul unui tablou le cadre d'un tableau. (pervaz de uşă, fereastră) cadre s.m., châssis s.m.; embrasure s.f.
    cafea = café s.m.: Cafea prăjită café torréfié. Cafea măcinată café moulu. Cafea neagră café noir (turc). Cafea cu lapte café au lait.
    cafenea = café s.m.
    cafeniu = marron. adj. invar.
    cai = regretter se repentir.
    caiac = kayak s.m.
    caiet = cahier s.m.
    caimac = (de lapte) creme s.f. (de cafea) mousse s.f.
    câine = chien s.m. (în expr.) A tăia frunză la câini se tourner les pouces.
    câinos = haineux(-euse).
    cainta = regret s.m. repentir s.m.
    cais = abricotier s.m.
    caisa = abricot s.m.
    cal = cheval (pl. -aux) s.m. (cu determinări) Cal de călărie cheval de selle. Cal de tracţiune cheval de trait. Cal-putere cheval vapeur (prescurtat CV).
    calabalâc = bataclan s.m., attirail s.m.
    calapod = embauchoir s.m. (fig.) moule s.m., patron s.m., modele s.m.
    calare = а cheval. а califourchon.
    calaret = cavalier(-iere).
    calari = chevaucher. aller а cheval vi.
    calarie = équitation s.f.
    calator = voyageur (-euse). (despre păsări) migrateur(-trice). s.m.f. voyageur(-euse). (pe vapor) passager(-ere).
    calatori = voyager.
    calatorie = voyage s.m.
    calau = bourreau (pl. -x) s.m.
    calauza = guide s.m.
    calauzi = guider. (a îndruma) diriger, conduire.
    calca = vi. marcher: Nu călca pe iarbă! ne marche pas sur le gazon. (în expr.) A călca în străchini mettre les pieds dans le plat. A călca strâmb faire un faux pas. A-şi călca pe inimă agir а contre-coeur. A călca în picioare fouler aux pieds. vt. franchir: A călca pragul casei franchir le seuil de la maison. écraser: Automobilul a călcat o pisică la voiture a écrasé un chat. (rufe) repasser. (în expr.) A călca o lege enfreindre une loi. A-şi călca cuvântul manquer а sa parole.
    calcâi = talon s.m.
    calcar = calcaire s.m.
    calcatorie = pressing [presiђ] s.m.
    calcul = (mat.), s.m. (med.) calcul s.m.
    calcula = calculer.
    calculator = calculateur (-trice). s.n. calculateur s.m., machine а calculer s.f.
    cald = chaud (chaude): E cald il fait chaud. Mi-e cald j'ai chaud. (fig.) chaleureux(-euse), affec-tueux(-euse): O primire caldă un accueil chaleureux.
    caldarâm = pavé s.m.
    caldarar = chaudronnier s.m.
    caldare = chaudron s.m. (de aburi) chaudiere s.f.
    caldura = chaleur s.f.
    calduros = chaud (-e): O haină călduroasă un vêtement chaud. (fig.) chaleureux (-euse): O primire călduroasă un accueil chaleureux.
    cale = voie s.f.: Căi de comunicaţie voies de communication. Cale ferată voie ferrée; chemin de fer. (drum) chemin s.m., route s.f. (stradă largă) avenue s.f. (în expr.) Din cale-afară excessivement. A ieşi cuiva în cale aller au-devant de qqn. A face cale întoarsă rebrousser chemin. A găsi cu cale trouver bon. A fi pe cale de a (să) être sur le point de. A pune la cale préparer, manigancer, ourdir.
    caleidoscop = kaléidoscope s.m.
    calendar = calendrier s.m.
    calendaristic = (în expr.) An calendaristic année civile. Plan de muncă calendaristic calendrier de travail.
    cali = (un metal) tremper vt., vr. (fig.) (s')aguerrir, (s')endurcir.
    calibru = calibre s.m.
    calic = (sărac) miséreux (-euse), miteux(-euse). (zgârcit) avare.
    calici = lésiner vi.
    calicie = (sărăcie) misere s.f. (zgârcenie) avarice s.f., lésine s.f., ladrerie s.f.
    califica = qualifier. vr. (sport) se qualifier. (în muncă) obtenir une qualification (professionnelle).
    calificare = qualification s.f.
    calificativ = qualificatif s.m.
    caligrafic = calligraphique.
    caligrafie = calligraphie s.f.
    calimara = encrier s.m.
    calitate = qualité s.f.
    calitativ = adj. qualitatif(-ive). adv. qualitativement, au point de vue qualitatif.
    calm = adj. calme, tranquille, paisible. s.m. calme s.m.: A-şi păstra calmul garder son calme. tranquillité s.f.
    calma = vr. (se) calmer, (s')apaiser.
    calmant = calmant(-ante) adj., s.m., sédatif(-ive) adj., s.m.
    calomnia = calomnier.
    calomniator = calomniateur (-trice). adj. calomnieux(-euse).
    calomnie = calomnie s.f.
    calorie = calorie s.f.
    calorifer = (instalaţie) chauffage central s.m., calorifere s.m. (radiator) radiateur s.m.
    câlti = étoupe s.f. sg., bourre s.f. sg.
    calugar = moine s.m.
    calugaresc = monacal (-ale; m. pl. -aux).
    calugari = (despre bărbaţi) pren-dre l'habit; (despre femei) prendre le voile.
    calugarie = vie monacale s.f.
    calugarita = religieuse s.f.
    calus = bâillon s.m. (la vioară) sillet s.m. (în expr.) A pune cuiva căluşul în gură bâillonner qqn.
    calvar = calvaire s.m.
    cam = environ, а peu pres, approximativement: Sunt cam doi ani de atunci il y a environ deux ans depuis. un peu, quelque peu: E cam trist il est un peu triste. assez: Camera e cam mică la piece est assez petite.
    camara = office s.m.
    camarad = camarade, collegue s.m.f. ami(-ie).
    camaraderie = camaraderie s.f.
    camasa = chemise s.f.
    camata = usure s.f.
    camatar = usurier s.m.
    camatarie = usure s.f.
    camera = piece s.f.: Un aparta-ment cu trei camere un appartement а trois pieces. (cu determinări) Cameră de dormit chambre (а coucher). Cameră de baie salle de bains. Cameră de lucru cabinet de travail, bureau. Cameră mobilată chambre meublée, garnie. Cameră de cauciuc (pentru roţi, mingi de sport) chambre d'air.
    camila = chameau s.m.; chamelle s.f.
    camin = cheminée s.f. (casă părintească) foyer s.m. (cu determinări) Cămin cultural maison de la culture. Cămin studenţesc foyer d'étudiants. Cămin de zi garderie.
    camion = camion s.m., poids lourd s.m.
    camionagiu = camionneur s.m., routier s.m.
    camioneta = camionnette s.f., fourgonnette s.f.
    câmp = (şes) plaine s.f. (câmp cultivat) champ s.m.; Un câmp de trifoi un champ de trefle. (cu determinări) Câmp magnetic, electric champ magnétique, électrique. Câmp de bătălie champ de bataille. (în expr.) În plin câmp en plein champ. A bâte câmpii battre la campagne, divaguer. A-şi lua câmpii être au désespoir. Munca câmpului les travaux des champs. A fi în câmpul muncii avoir un emploi.
    campanie = campagne s.f.
    câmpenesc = champêtre.
    câmpie = plaine s.f.
    campion = champion(-ionne).
    campionat = championnat s.m.
    camufla = (se) camoufler, (se) dissimuler.
    camuflaj = camouflage s.m. (de noapte) black-out [blakawt] s.m., obscurcissement s.m.
    cana = (de apă) pot а eau s.m., broc s.m. (ceaşcă mare) grande tasse s.f.
    canal = canal (pl. -aux) s.m.
    canalie = canaille s.f.
    canaliza = canaliser.
    canalizare = canalisation s.f.
    canapea = canapé s.m.
    cancelarie = chancellerie s.f. (în expr.) Cancelaria profesorilor la salle des professeurs.
    cancer = (med.) cancer s.m.
    canceros = cancéreux(-euse).
    când = adv. quand: Când ai sosit? quand es-tu arrivé? (în expr.) Din când în când de temps en temps. Când... când tantôt... tantôt. conj. lorsque, quand: Când a intrat, m-am ridicat quand il est entré, je me suis levé. (în expr.) De când depuis que. De când lumea depuis toujours. Pe când pendant que, tandis que. Până când jusqu'a ce que. Ca şi când comme si.
    candela = veilleuse s.f.
    candelabru = candélabre s.m., grand chandelier s.m.
    candid = candide.
    candida = poser sa candidature.
    candidat = candidat(-ate).
    candidatura = candidature s.f.
    candoare = candeur s.f.
    cândva = (în trecut) autrefois, naguere. (în viitor) un jour, une fois.
    cânepa = chanvre s.m.
    cangrena = (med.) gangrene.
    cangur = kangourou s.m.
    canibal = cannibale s.m.
    canicula = canicule s.f.
    canicular = caniculaire.
    canin = canin(-ine). s.m. (dinte) canine s.f.
    canistra = jerrycan s.m.
    canoe = canoë [kane] s.m.
    canotaj = canotage s.m.
    cânt = chant s.m.
    cânta = (din gură) chanter. (la un instrument) jouer: A cânta la pian jouer du piano.
    cântar = balance s.f.
    cântareata = chanteuse s.f. (de operă) cantatrice s.f., chanteuse d'Opéra s.f.
    cântaret = chanteur s.m.
    cântari = peser. (în expr.) A cântari din ochi pe cineva toiser qqn.
    cântec = chanson s.f. (cu determinări) Cântec de leagăn ber-ceuse. Cântec bătrânesc ballade populaire. Cântec de dor complainte. Cântecul păsărilor le gazouillement des oiseaux.
    cantina = cantine s.f. (pentru studenţi) restaurant universitaire s.m.
    cantitate = quantité s.f.
    cantitativ = quantitatif(-ive).
    canto = bel canto s.m., chant s.m.
    canton = canton de voie ferrée s.m.
    cantona = cantonner.
    cantonament = cantonnement s.m.
    cantoneta = chansonnette s.f.
    cantonier = cantonnier s.m.
    cap = (pl. capete) s.n. tête s.f.: Mă doare capul j'ai mal а la tête. bout s.m.: De la un cap la altul d'un bout а l'autre. Cap la cap bout а bout. (în expr.) Din cap pâna în picioare des pieds а la tête. Cu noaptea în cap des l'aube. În ruptul capului jamais de la vie. A-şi pierde capul perdre la tête. A-şi bate capul se casser la tête. A-şi lua lumea în cap s'en aller а tous les vents. A-şi face de cap faire les quatre cents coup. (pl. capi) s.m. chef s.m., dirigeant s.m. (pl. capuri) s.n. cap s.m., promontoire s.m.
    capabil = capable.
    capac = couvercle s.m.
    capac = couvercle s.m.
    capastru = licou s.m.
    capat = bout s.m.: La capătul străzii au bout de la rue. (în expr.) A pune capăt mettre fin. A o scoate la capăt mener qqch. а bonne fin.
    capata = obtenir, recevoir: A căpătat o notă bună il a obtenu une bonne note. (a dobândi) acquérir.
    capatâi = chevet s.m.: Carte de căpătâi livre de chevet. (în expr.) A fi fără căpătâi n'avoir ni feu ni lieu.
    câpatâna = (de animal tăiat) tête s.f. (de om mort) crâne s.m. (cu determinări) Căpăţână de usturoi tête d'ail.
    capatânos = têtu(-ue), obstiné(-ée).
    capatui = établir, pourvoir d'un emploi. vr. faire son magot, s'établir.
    capcana = (pentru animale şi oameni) piege s.m. (pentru oameni) guet-apens (pl. guets-apens) s.m. (pentru şoareci) souriciere s.f.
    capcaun = ogre s.m.
    capetenie = commandant s.m., chef s.m.
    capia = (despre ovine, bovine) avoir le tournis. (despre oameni) s'emporter vr.; être cinglé v. pasiv. vt. embêter (qqn).
    capilar = capillaire adj., s.m.
    capita = meule s.f.: Căpiţă de fân meule de foin.
    capital = capital (pl. -aux) s.m. adj. capital(-ale; m.pl. -aux).
    capitala = capitale s.f. (de judeţ) chef-lieu (pl. chefs-lieux) s.m.
    capitalism = capitalisme s.m.
    capitalist = capitaliste s.m.f., adj.
    capitan = capitaine s.m. (căpetenie) commandant s.m., chef s.m.
    capitel = chapiteau (pl. -eaux) s.m.
    capitol = chapitre s.m.
    capitonat = capitonné(-ée).
    capitula = capituler.
    capitulare = capitulation s.f.
    capodopera = chef-d'oeuvre (pl. chefs-d'oeuvre) s.m.
    caporal = caporal (pl. -aux) s.m.
    capot = peignoir s.m., robe de chambre s.f.
    capota = capoter.
    capota = capote s.f.
    capra = chevre s.f. (în compuse) Capră-neagră chamois s.m. (sport) cheval de bois. (în expr.) A împăca şi capra şi varza ménager la chevre et le chou.
    capricios = capricieux(-euse).
    capriciu = caprice s.m.
    caprioara = biche s.f. (în expr.) Piele de căprioară peau de daim.
    caprior = (zool.) chevreuil s.m. (bârnă) chevron s.m.
    caprita = (zool.) chevrette s.f.
    caprui = marron adj. invar.
    capsa = (la îmbrăcăminte) bouton-pression (pl. boutons-pression) s.m., pression s.f. (la arme de foc) détonateur s.m., amorce s.f.
    capsula = capsule s.f.
    capsuna = (bot.) fraise s.f.
    capta = capter.
    captare = captage s.m.
    captiv = captif(-ive).
    captiva = captiver.
    captivant = captivant(-ante).
    captivitate = captivité s.f.
    captura = capture s.f.
    captura = capturer.
    captuseala = (la haine) doublure s.f. (la obiecte, construcţii) revêtement s.m.
    captusi = (o haină) doubler. (un obiect) revêtir.
    car = char s.m.: Car cu boi char а boeufs. Car de asalt char d'assaut. (în compuse) Carul-mare (mic) la Grande (Petite) Ourse. car s.m. (în expr.) Mâncat de carii vermoulu.
    cara = charrier, transporter.
    carabus = hanneton s.m.
    caracatita = pieuvre s.f., poulpe s.f.
    caracter = caractere s.m.
    caracteristic = caractéristique.
    caracteristica = caractéristique s.f., particularité s.f.
    caracteriza = (se) caractériser.
    caraghios = drôle, ridicule, cocasse. s.m.f. personne ridicule s.f., bouffon (fig.) s.m.
    caraghioslâc = drôlerie s.f., bouffonnerie s.f.
    cârâi = (despre găini) caqueter. (despre ciori) croasser.
    caramela = caramel s.m.
    caramida = brique s.f.
    caramiziu = brique adj. invar.
    carantina = quarantaine s.f.
    carapace = carapace s.f.
    carare = (potecă) sentier s.m. (în păr) raie s.f. (în expr.) Pe toate cărările partout, а chaque pas. A umbla pe două cărări tituber.
    carat = carat s.m.
    caraus = routier s.m., voiturier s.m.
    caraus = routier s.m., voiturier s.m.
    caravana = caravane s.f.
    carbonifer = carbonifere: Teren carbonifer terrain carbonifere. charbonnier(-iere): Industrie carboniferă industrie charbonniere.
    carboniza = (se) carboniser.
    carbonizare = carbonisation s.f.
    carbunar = charbonnier s.m.
    carbune = charbon s.m. (cu determinări) Cărbune de desen fusain. Cărbunele alb la houille blanche.
    carburant = carburant s.m.
    carburator = carburateur s.m.
    cârca = (în expr.) A lua (a duce) în cârcă porter sur les épaules. A pune cuiva în cârcă mettre sur le dos de qqn.
    carcasa = carcasse s.f.
    cârcel = crampe s.f.
    carcera = cachot s.m.
    cârciuma = cabaret s.m., bistrot s.m.
    cârciumar = cabaretier(-iere).
    cârciumioara = petit cabaret s.m., estaminet s.m.
    cârcotas = querelleur(-euse); rous-péteur(-euse).
    cârd = (de animale mamifere) troupeau (pl. -x) s.m. (de păsări zburătoare) vol s.m., volée s.f. (de oameni) groupe s.m.; bande s.f.
    cardiac = cardiaque adj., s.m.f.
    cardinal = cardinal(-ale; m. pl. -aux). s.m. cardinal (pl. -aux) s.m.
    care = pron. rel. (subiect) qui: Omul care munceşte l'homme qui travaille. (complement direct) que: Cartea pe care o citesc le livre que je lis. (complement indirect) а qui, de qui, dont: Omul căruia îi vorbesc l'homme а qui je parle. Omul de care vorbesc l'homme de qui (dont) je parle. (atribut) dont: Casa ale cărei ferestre sunt deschise la maison dont les fenêtres sont ouvertes. lequel, laquelle, lesquels, les-quelles (forme compuse precedate de o prep.): Creionul cu care scriu le crayon avec lequel j'écris. (în expr.) După care apres quoi. Care mai de care а qui mieux mieux. Care va să zică c'est-а-dire, ce qui veut dire. pron. interog. lequel, laquelle, lesquels, lesquelles: Care din voi? lequel de vous? adj. interog. quel, quelle, quels, quelles: Care e cauza acestui accident? quelle est la cause de cet accident?
    carenta = carence s.f.
    careu = carré s.m.
    careva = quelqu'un (une).
    cargobot = (mar.) cargo s.m.
    caria = se carier.
    cariera = carriere s.f.
    caritabil = charitable.
    caritate = charité s.f.
    cârja = béquille s.f.
    cârlig = crochet s.m. (de undiţă) hameçon s.m. (de rufe) pince а linge s.f. (de tricotat) aiguille а tricoter.
    carlinga = carlingue s.f.
    cârliont = boucle (de cheveux) s.f.
    cârliontat = (despre păr) bouclé(ée).
    cârma = gouvernail [guvernaj] s.m., timon s.m.
    cârmaci = timonier s.m.
    cârmi = cârmi vi. tourner, virer: A cârmi la stângă tourner а gauche.
    cârmui = diriger, conduire vt., vr. (se) gouverner.
    cârmuire = direction s.f.; gouvernement s.m.
    cârmuitor = dirigeant s.m.; gouverneur s.m.
    cârn = camus(-use), camard (-arde).
    cârnacior = saucisson s.m.; cervelas s.m.
    cârnat = saucisse s.f.
    cârnatar = charcutier(-iere).
    cârnatarie = charcuterie s.f.
    carnaval = carnaval (pl. -als) s.m.
    carne = (ţesut muscular) chair s.f. (folosită ca aliment) viande s.f.: Carne de vacă viande de boeuf. (în expr.) În carne şi oase en chair et en os.
    carnet = carnet s.m., calepin s.m.
    carnivor = carnivore.
    carnos = charnu (-ue).
    caroserie = carrosserie s.f.
    carou = carreau (pl. -x) s.m.
    cârpa = chiffon s.m. (de şters) torchon s.m.
    cârpaceala = bousillage s.m., gâchis s.m.
    cârpaci = (meseriaş nepriceput) bousilleur s.m. (de încălţăminte) savetier s.m. (de haine) ravaudeur s.m.
    cârpaci = ravauder, bousiller.
    carpanos = pingre, ladre.
    carpanos = pingre, ladre.
    cârpeala = ravaudage s.m., raccommodage s.m.
    carpen = (bot.) charme s.m.
    carpeta = carpette s.f.
    cârpi = raccommoder, ravauder: Ea cârpea o cămaşă elle raccommodait une chemise. (a petici) rapiécer, rapetasser. (ciorapi) repriser.
    cârpitura = raccommodage s.m., ravaudage s.m. (la haine, lenjerie) rapiéçage s.m. (la ciorapi) reprisage s.m.
    carte = (de citit) livre s.m., bouquin (fam.) s.m. carte s.f.: Carte de vizită carte de visite. Cărţi de joc cartes (а jouer). Carte poştală carte postale. (în expr.) A şti carte savoir lire et écrire, être instruit. A da în cărţi tirer les cartes.
    cârteala = récrimination s.f., rous-pétance s.f.
    cârti = rouspéter, récriminer.
    cartier = quartier s.m.
    cartof = pomme de terre s.f.: Cartofi prăjiţi (pommes) frites.
    carton = carton s.m.
    carturar = érudit s.m.
    cartus = cartouche s.f.
    carucior = (de copii) voiture d'enfant s.f., poussette s.f. (pentru transport de materiale) chariot s.m.
    carunt = grisonnant(-ante).
    carunti = grisonner.
    caruta = charrette s.f.
    carutas = charretier s.m., voiturier s.m.
    cas = fromage а la pie s.m.
    casa = maison s.f. (cu determinări) Casă de economii caisse d'épargne. Casă de bani coffrefort. Casă de odihnă maison de repos.
    casapi = massacrer, égorger.
    casatori = vr. (se) marier, épouser vt.
    casatorie = mariage s.m.
    casca = bâiller: A căsca de plictiseală bâiller d'ennui. vt. ouvrir: Cască gura! ouvre la bouche! vr. s'entrouvrir, s'entrebâiller.
    casca = (de protecţie) casque s.m. (de ascultat) casque а écouteurs. (de uscat părul) séchoir s.m.
    cascada = cascade s.f.
    cascat = bâillement s.m. adj. (despre oameni) niais(-aise), benêt adj. m. (despre ochi) écarquillé(-ée). (în expr.) A rămâne cu gura căscată rester bouche bée.
    cascaval = (sorte de) fromage а pâte pressée.
    cascheta = casquette s.f.
    caseta = cassette s.f.
    casier = caissier(-iere).
    casierie = caisse s.f.
    casnic = domestique, ménager(-ere): Treburi casnice travaux domestiques (ménagers). casanier(-iere): Viaţă casnică vie casaniere. s.f. (femme) casaniere s.f.
    casnicie = ménage s.m., vie conjugale s.f., mariage s.m.
    casta = caste s.f.
    castan = châtaignier s.m., marronnier s.m.
    castana = châtaigne s.f., marron s.m.
    castaniu = (despre păr, ochi) châtain (-aine). (despre lucruri) marron adj. invar.
    castel = château s.m.
    castelan = châtelain (-aine).
    câstig = gain s.m. profit s.m.
    câstiga = gagner: A câştiga bani gagner de l'argent. remporter: A câştiga o victorie remporter une victoire.
    câstigator = gagnant (-ante).
    castra = châtrer.
    castravecior = cornichon s.m.
    castravete = concombre s.m.
    castron = bol s.m. (de supă) soupiere s.f.
    casuna = impers. (în expr.) Îi căşună să il lui prend l'envie de. vi. (împotriva cuiva) s'en prendre а qqn. vi. (a se năpusti) se ruer (sur qqn.). vt. produire, causer: A căşuna cuiva o supărare causer а qqn. un ennui.
    cat = étage s.m.
    cât = adv. combien: Cât costă? combien cela coûte-t-il? comme, ce que: Cât e de frig! comme il fait froid! (în expr.) Cu cât... cu atât plus... plus. Cât de cât tant soit peu. Nu atât... cât pas tant... que. conj. tant que: Cât e vreme frumoasă, plimbă-te ! tant qu'il fait beau, promene-toi! autant que: Munceşte cât poate il travaille autant qu'il peut. (în expr.) Pe cât îmi aduc aminte autant que je m'en souvienne. Cât ai bate din palme en un clin d'oeil. Era cât pe ce (cât pe-aci) il s'en est fallu de peu. prep. que, comme: Copacul era înalt cât casa l'arbre était aussi grand que la maison, l'arbre était grand comme la maison. (în expr.) Cât despre quant а. s.n. (mat.) quotient [ksjÿ] s.m. cât num. nehot. (la pl.) ceux qui, tous ceux qui: Câţi au vazut-o, au admirat-o tous ceux qui l'ont vue, l'ont admirée. que, combien: Câtă răbdare! que de patience! combien: Câţi sunteţi? combien êtes-vous? (în expr.) Cât e ceasul? quelle heure est-il? În câte e azi? le combien sommes-nous?
    cataclism = cataclysme s.m.
    catacomba = catacombe s.f.
    catadicsi = daigner.
    catafalc = catafalque s.m.; chapelle ardente s.f.
    catalige = pl. échasses s.f. pl.
    cataliza = catalyser.
    catalog = catalogue s.m. (la şcoală) registre de classe s.m.
    cataloga = cataloguer.
    catapeteazma = iconostase s.f.
    catâr = mulet s.m.
    catara = grimper vi.: A se căţăra pe scară grimper а l'échelle. (în expr.) A se căţăra pe munţi escalader des montagnes.
    catarama = boucle (de ceinture) s.f.
    catarator = grimpant(-ante).
    catarg = (mar.) mât s.m.
    catastrofa = catastrophe s.f.
    catastrofal = catastrophique.
    câte = par: Trei câte trei trois par trois. (în expr.) Unul câte unul l'un apres l'autre.
    catea = chienne s.f.
    catedra = (în clasă) bureau (du professeur) s.m. chaire s.f.: Profesor titular al unei catedre professeur titulaire d'une chaire.
    catedrala = cathédrale s.f.
    categoric = catégorique.
    categorie = catégorie s.f.
    catel = petit chien s.m. (pui de câine) chiot s.m. (în expr.) Căţel de usturoi gousse d'ail.
    câtelea (câta) = le (la) combien: Al câtelea eşti pe listă? tu es le combien sur la liste?
    catelus = petit chien s.m. jeune chien s.m.
    câteodata = parfois, quelquefois, de temps en temps.
    catifea = velours s.m.
    catifelat = velouté(-ée).
    catolic = catholique.
    catrafuse = pl. hardes s.f.pl.; bagages s.m. pl. (în expr.) A-şi lua catrafusele plier bagages.
    catran = goudron s.m.
    catre = vers: Către casă vers la maison. Către seară vers le soir. (precedat de prep. de) par: Scrisoarea a fost citită de către toţi la lettre a été lue par tous. (faţă de) envers.
    catren = quatrain s.m.
    catun = hameau (pl. -x) s.m.
    catusa = (la pl.) menottes s.f:pl. (fig.) chaînes s.f.pl.
    câtusi = (în expr.) Câtuşi de puţin a) tant soit peu; b) (după negaţii) pas du tout.
    câtva (câtava, câtiva, câteva) = num. nehot. quelque: Câtva timp quelque temps. (la pl.) quelques, quelques-uns (-unes): Câţiva mi-au scris quelques-uns m'ont écrit.
    cauciuc = caoutchouc [kaut∫u] s.m. (de roată) pneu s.m.
    caustic = caustique.
    cauta = chercher: Îşi caută cartea il cherche son livre. rechercher: A căuta cauzele unui fenomen rechercher les causes d'un phénomene. chercher (а), tenter (de), tâcher (de) (urmate de un infinitiv): Caută să-l convingi tâche de le convaincre. vi. fouiller, chercher: Au căutat peste tot ils ont fouillé partout.
    cautare = recherche s.f. (în expr.) A avea căutare être recherché. În căutarea unei soluţii en quête d'une solution.
    cauza = causer, produire, provoquer.
    cauza = cause s.f.
    caval = flûte s.f.
    cavalcada = cavalcade s.f.
    cavaler = (feudal) chevalier s.m. (tânăr necăsătorit) célibataire s.m., garçon s.m. (adjectival) généreux (-euse); loyal (-ale; m.pl. -aux).
    cavaleresc = chevaleresque.
    cavalereste = loyalement.
    cavalerie = cavalerie s.f.
    cavalerism = loyauté s.f.
    cavalerist = officier (soldat) de cavalerie s.m.
    caverna = caverne s.f.
    cavitate = cavité s.f.
    cavou = caveau s.m.
    caz = cas s.m.: Un caz neprevăzut un cas imprévu. (în expr.) în cazul acesta dans ce cas-lа. În orice caz en tout cas. În cazul că au cas oщ. În cazul cel mai rău au pire des cas. Dacă va fi cazul le cas échéant.
    cazan = (de fiert apă sau mâncare) chaudron s.m. (de aburi) chaudiere s.f. (de baie) chauffe-eau s.m. invar., chauffe-bain (pl. chauffe-bains) s.m.
    cazangerie = chaudronnerie s.f.
    cazangiu = chaudronnier s.m.
    cazarma = caserne s.f.
    cazator = (în expr.) Stea căzătoare étoile filante.
    cazemata = casemate s.f.
    cazier = (în expr.) Cazier judiciar casier judiciaire.
    cazinou = casino s.m.
    cazma = bêche s.f.
    cazna = torture s.f., supplice s.m. peine s.f., effort s.m.
    cazni = s'efforcer (cu prep. de), s'appliquer (cu prep. а), s'évertuer (cu prep. а).
    ce = pron. interog. quoi? com-ment?: Ce? N-a venit? quoi? il n'est pas venu? que? qu'est-ce que?: Ce ai? qu'as-tu? qu'est-ce que tu as? (sens adjectival) quel (quelle, quels, quelles): Ce vânt te-aduce? quel bon vent t'amene? (în expr.) De ce? pourquoi? De ce nu? pourquoi pas? La ce bun? а quoi bon? Ce mai faci? Comment allez-vous? (cu valoare de pron. rel., pron. nehot.) (în expr.) Pe zi ce trece а mesure que le temps passe. N-aveţi pentru ce! il n'y a pas de quoi! Ce deştept e! comme il est intelligent! Din ce în ce de plus en plus. A fi cât pe ce să être sur le point de. Ceea ce ce qui, ce que.
    ceafa = nuque s.f.
    ceafa = nuque s.f.
    ceai = thé s.m. (medicinal) tisane s.f.
    ceainic = théiere s.f.
    ceapa = oignon [ђÝ] s.m.
    ceara = cire s.f. (de lustruit parchetul) encaustique s.f. (roşie) cire а cacheter s.f.
    cearcan = (la ochi) cerne s.m. (în expr.) A avea cearcăne la ochi avoir les yeux cernés.
    cearsaf = drap s.m.
    cearta = querelle s.f., dispute s.f.
    ceas = heure s.f.: Am aşteptat un ceas j'ai attendu pendant une heure. (în expr.) Cât e ceasul? quelle heure est-il? A întreba cât e ceasul demander l'heure. E ceasul două-sprezece (noaptea.) il est minuit. O jumătate de ceas une demi-heure. Un ceas şi jumătate une heure et demie. Într-un ceas bun ! а la bonne heure! montre s.f.: Ceasul meu merge bine ma montre marche bien. (cu determinări) Ceas de mână montre-bracelet s.f. Ceas deşteptător réveille-matin s.m., réveil s.m. Ceas de buzunar montre de gousset (de poche) s.f. Ceas de perete horloge s.f.; pendule s.f.
    ceasca = tasse s.f.
    ceasornic = montre s.f., horloge s.f.
    ceasornicar = horloger s.m.
    ceasornicarie = horlogerie s.f.
    ceata = (deasă) brouillard s.m. (pâclă) brume s.f. (abureală) buée s.f.
    ceata = bande s.f., groupe s.m.
    ceaun = chaudron s.m.
    cec = cheque s.m.
    ceda = céder.
    ceferist = cheminot s.m.
    ceh = tcheque. s.m.f. (cu maj.)
    cehoslovac = tchécoslovaque. s.m.f. Tcheque s.m.f.
    cel (cea, cei, cele) = art. adjectival le m.sg., la f.sg., les m.f.pl.: Ştefan cel Mare Йtienne le Grand. Cele mai frumoase rochii les plus belles robes. (în expr.) Cel mult tout au plus. Cel puţin au moins. În cele din urmă en fin de compte. pron. dem. celui m.sg., celle f.sg., ceux m.pl., celles f.pl.: Cel care munceşte celui qui travaille.
    celalalt (cealalta, ceilalti, celelalte) = pron. şi adj. dem. l'autre m.f.sg., les autres m. f.pl.: Ceilalţi au plecat les autres sont partis. Cealaltă parte l'autre partie. (în expr.) Celălalt la rând ! au suivant !
    celebra = célébrer.
    celebrare = célébration s.f.
    celebritate = célébrité s.f.
    celebru = célebre.
    celibatar = célibataire s.m.f.
    celofan = cellophane s.m.
    celula = cellule s.f.
    celuloid = celluloïd s.m.
    celuloza = cellulose s.f.
    cenaclu = cénacle s.m.
    centenar = centenaire s.m.
    centima = centime s.m.
    centimetru = centimetre s.m.
    central = central (-ale; m.pl. -aux).
    centrala = institution centrale s.f. (electrică) centrale (électrique) s.f. (telefonică) central s.m.
    centralism = centralisme s.m.
    centraliza = centraliser.
    centralizare = centralisation s.f.
    centralizator = centralisateur (-trice).
    centrifuga = f. (în expr.) Forţa centrifugă force centrifuge.
    centripeta = (în expr.) Forţă centripetă force centripete.
    centru = centre s.m.: Locuieşte în centru il habite au centre. Centri nervoşi centres nerveux.
    centura = ceinture s.f.
    cenusa = cendre s.f.: A preface în cenuşă réduire en cendres.
    cenusareasa = cendrillon s.f.
    cenusiu = gris(-ise).
    cenzor = censeur s.m.
    cenzura = censure s.f.
    cenzura = censurer.
    cep = fausset s.m. (în expr.) A da cep unei buţi mettre un tonneau en perce.
    cer = ciel (pl. cieux) s.m. (în expr.) Cerul gurii le palais. A dormi sub cerul liber dormir а la belle étoile. A cădea din cer tomber des nues.
    ceramica = céramique s.f.
    cerb = (zool.) cerf s.m.
    cerc = cercle s.m.: Raza cercului le rayon du cercle. Cerc literar cercle littéraire. (jucărie) cerceau s.m. (mai ales la pl.) milieux s.m.pl.: În anumite cercuri dans certains milieux.
    cercel = boucle d'oreille s.f.
    cerceta = examiner: A cerceta un manuscris examiner un manuscrit. faire des recherches: El cercetează un fenomen nou il fait des recherches sur un nouveau phénomene. interroger; enquêter: A cerceta un inculpat interroger un inculpé. A cerceta cazul enquêter le cas.
    cercetare = examen [εgzamß] s.m.: Cercetarea unui manuscris l'examen d'un manuscrit. (ştiinţifică) recherche s.f., investigation s.f. enquête s.f.
    cercetas = éclaireur s.m.
    cercetator = chercheur s.m.
    cercevea = (de fereastră) châssis s.m. (de uşă) cadre s.m.
    cerdac = (fără geamuri) terrasse s.f. (închis cu geamuri) véranda s.f.
    cere = demander: Mi-a cerut o carte il m'a demandé un livre. (a pretinde) exiger, réclamer, revendiquer. (în expr.) A cere socoteală demander compte. A cere voie demander la permission.
    cereala = céréale s.f.
    cerebral = cérébral(-ale; m. pl. -aux).
    ceremonie = cérémonie s.f.
    ceremonios = cérémonieux (-euse).
    cerere = demande s.f.: Cerere de serviciu demande d'emploi. (pretenţie) réclamation s.f., prétention s.f. (petiţie) pétition s.f., requête s.f.
    ceresc = céleste. (fig.) ravissant(-ante), merveilleux (-euse).
    cerinta = (nevoie) besoin s.m. (pretenţie) prétention s.f., exigence s.f.
    cerne = tamiser, bluter: A cerne făina tamiser la farine. vi. bruiner v. impers.: Cerne de azi dimineaţă il bruine depuis le matin.
    cerneala = encre s.f.
    cernit = (despre haine) de deuil. (despre oameni) en deuil. (fig.) affligé(-ée),attristé(-ée).
    cersetor = mendiant(-ante).
    cersi = mendier; quémander: Cerşi bani de la vărul său il qué-manda de l'argent а son cousin.
    cert = certain(-aine), sûr(-e).
    certa = se quereller, se disputer, se brouiller. vt. gronder, réprimander (qqn.).
    certaret = adj. querelleur(-euse), chamailleur(-euse).
    certifica = vt. certifier; attester.
    certificat = certificat s.m.; attestation s.f.
    certitudine = certitude s.f.
    cerui = vt. cirer.
    cetate = forteresse s.f.; château-fort s.m. ville fortifiée s.f. cité s.f.
    cetatean = citoyen(-enne).
    cetatenesc = civique.
    cetatenie = citoyenneté s.f.
    cetatuie = petite forteresse s.f.
    cetina = branche de sapin s.f. aiguilles s.f. pl.: Poteca era acoperită de cetină uscată le sentier était couvert d'aiguilles seches. sapin s.m.
    cetos = brumeux(-euse).
    ceva = pron. nehot. quelque chose: Caut ceva je cherche quelque chose. quelque, un peu: I-ar trebui ceva bani il lui faudrait quelque argent.
    cheag = (ferment) présure s.f. (de sânge) caillot s.m.
    chef = (petrecere zgomotoasă) bombe s.f., noce s.f. envie s.f. A avea chef de ceva avoir envie de qqch. (în expr.) A fi cu chef être pompette (éméché). A nu avea chef être mal en train.
    chefliu = noceur(-euse) s.m.f.
    chefui = faire la bombe (la noce).
    chei = quai s.m.
    cheie = clef (clé) s.f.: A încuia cu cheia fermer а clef. (la pl.; vale strâmtă) gorges s.f.pl.: Cheile Bica-zului les gorges du Bicaz.
    chel = chauve.
    chelalai = (despre câini) japper.
    chelalait = (de câini) jappement s.m.
    cheli = devenir chauve.
    chelie = calvitie [kalvisi] s.f.
    chelner = garçon s.m.
    chelnerita = serveuse s.f.
    cheltui = dépenser.
    cheltuiala = dépense s.f. (la pl.) frais s.m. pl.: Cheltuieli de deplasare des frais de déplacement. (în expr.) Pe cheltuiala cuiva aux frais de qqn.
    cheltuitor = dépensier(-iere).
    chema = appeler: Îşi cheamă câinele il appelle son chien. (în expr.) A chema în judecată citer en justice. A chema în ajutor a) appeler а l'aide; b) appeler au secours. convoquer; inviter. vt. unipers. s'appeler vr.: îl cheamă Ion il s'appelle Jean.
    chemare = appel s.m. convocation s.f., invitation s.f. (fig.) vocation s.f.
    chenar = bordure s.f.; cadre s.m.; encadrement s.m.
    chenzina = quinzaine s.f.
    chercheli = se griser, devenir pompette.
    cherchelit = grisé(-ée), pompette.
    cherem = (în expr). A fi la cheremul cuiva être а la merci de qqn.
    cherestea = bois de charpente s.m.
    cherhana = pêcherie s.f.
    chermesa = kermesse s.f.
    chestiona = questionner, interroger.
    chestionar = questionnaire s.m.
    chestiune = question s.f., probleme s.m.
    cheta = quête s.f., collecte s.f.
    chezasie = garantie s.f. gage s.m.
    chiabur = paysan(-anne) cossu(-ue), koulak s.m. adj. cossu(-ue), riche.
    chiar = juste, justement: E chiar ceea ce trebuie c'est juste ce qu'il faut. exactement: Era chiar în faţa uşii il était exactement devant la porte. même: Chiar el lui-même. Chiar dacă nu vine même s'il ne vient pas. réellement, effectivement: Chiar s-a întâmplat c'est réellement arrivé.
    chibrit = allumette s.f.
    chibzui = vi. réfléchir (cu prep. а), délibérer, peser le pour et le contre. vt. (a pune la cale) ourdir (qqch.).
    chibzuiala = réflexion s.f., délibération s.f.
    chica = chevelure abondante s.f., criniere s.f. (fum.)
    chichineata = cagibi s.m.
    chicineta = kitchenette s.f.
    chiciura = givre s.f.
    chicoti = pouffer (de rire).
    chifla = petit pain s.m.
    chiftea = croquette de hachis s.f.
    chihlimbar = ambre jaune s.m.
    chilie = (în mănăstire) cellule (de moine) s.f.
    chilipir = aubaine s.f. occasion s.f.
    chiloti = (bărbăteşti) caleçon s.m., slip s.m. (pentru femei) culotte s.f. (cu determinări) Chiloţi de baie slip s.m. Chiloţi de sport culotte de sport s.f.
    chimen = cumin s.m.
    chimic = chimique.
    chimie = chimie s.f.
    chimist = chimiste s.m.f.
    chin = torture s.f., supplice s.m.
    chinez = chinois(-oise). s.m.f. (cu maj.)
    chinezesc = chinois(-oise).
    chinga = sangle s.f. (în expr.) A strânge pe cineva în chingi contraindre qqn.
    chinina = quinine s.f.
    chintal = quintal s.m.
    chintesenta = quintessence s.f.
    chinui = torturer, tourmenter. (a necăji) tracasser. vr. se tourmenter, se tracasser. (a face eforturi) se donner du mal.
    chior = borgne. (fam.) myope. (în expr.) Apă chioară a) (despre băuturi) lavasse s.f.; b) (vorbărie) verbiage s.m. A nu avea para chioară être sans le sous.
    chiorâs = (în expr.) A privi chiorâş pe cineva regarder qqn. de travers.
    chiorî = devenir borgne. (fam.) voir moins bien. vr. (fam.) regarder de tout pres.
    chiosc = kiosque s.m.
    chiot = cri de joie s.m.
    chip = visage s.m.: Un chip frumos un joli visage. maniere s.f.: În nici un chip d'aucune maniere. moyen s.m.: Nu e chip sa-l întâlnesc il n'y a pas moyen de le voir. (în expr.) Cu orice chip а tout prix. (la pl. cu valoare adverbială) soi-disant: A fost chipurile bolnav il a été soi-disant malade.
    chiparoasa = tubéreuse s.f.
    chiparos = cypres s.m.
    chipes = de belle allure.
    chipiu = képi s.m.
    chirci = se recroqueviller, se ratatiner, être rabougri v. pasiv.
    chirias = locataire s.m.f.
    chirie = loyer s.m. (în expr.) A da (a lua) cu chirie louer.
    chirurg = chirurgien s.m.
    chirurgie = chirurgie s.f.
    chit = (in expr.) Chit că même si. A fi chit être quitte. s.n. mastic s.m.
    chitanta = reçu s.m., récépissé s.m. (pentru plata unei datorii) quittance s.f.
    chitara = guitare s.f.
    chitibus = (fapt lipsit de importanţă) vétille s.f. (tertip) truc s.m., subterfuge s.m.
    chitibusar = tatillon(-onne), pointilleux(-euse) adj.
    chitic = (în expr.) A tăcea chitic ne souffler mot.
    chitui = vt. mastiquer.
    chiui = pousser des cris de joie.
    chiul = (în expr.) A trage chiulul tirer au flanc. A trage cuiva chiulul manquer а sa parole.
    chiulangiu = tireauflanc s.m. invar.
    chiuli = tirer au flanc. (de la şcoală) faire l'école buissonniere.
    chiuveta = lavabo s.m. (de bucătărie) évier s.m.
    chivernisi = vt. épargner, mettre de côté. vr. se faire une bonne situation.
    chix = (în expr.) A da chix échouer, faire fiasco.
    ci = mais: Nu e doctor, ci inginer il n'est pas médecin, mais ingénieur.
    cicaleala = tracasserie s.f.
    cicali = tracasser.
    cicalitor = tracassier(-iere).
    cicatrice = cicatrice s.f.
    cicatriza = se cicatriser.
    cicatrizare = cicatrisation s.f.
    ciclic = cyclique.
    ciclism = cyclisme s.m.
    ciclist = cycliste.
    ciclon = cyclone s.m.
    ciclu = cycle s.m.
    cicoare = chicorée s.f.
    cifra = chiffre s.m.
    cifra = vr. s'élever: Cheltuielile se cifrează la o sumă importantă les dépenses s'élevent а une somme importante. vt. chiffrer.
    cifru = chiffre s.m.
    cilindric = cylindrique.
    cilindru = cylindre s.m.
    cimbru = (bot.) thym s.m.
    ciment = ciment s.m.
    cimenta = cimenter.
    cimitir = cimetiere s.m.
    cimpanzeu = chimpanzé s.m.
    cimpoi = cornemuse s.f.
    cimpoier = cornemuseur s.m.
    cina = dîner.
    cinci = cinq.
    cincilea = num. ord. le (la) cinquieme.
    cincime = cinquieme s.m.
    cincinal = adj. quinquennal (-ale; m.pl. -aux). s.n. quinquennat s.m.
    cincisprezece = num. card. quinze.
    cincisprezecelea = num. ord. le (la) quinzieme.
    cincizeci = num. card. cinquante.
    cincizecilea = num. ord. le (la) cinquantieme.
    cine = pron. interog., rel. qui: Cine e acolo? qui est lа? Pe cine ai chemat? qui as-tu appelé?
    cineast = cinéaste s.m.
    cinema = cinéma s.m.
    cinemascop = cinémascope s.m.
    cinemateca = cinématheque s.f.,
    cinematograf = cinéma s.m.
    cineva = pron. nehot. quelqu'un, on: Cineva bate la uşă quelqu'un frappe а la porte.
    cinic = cynique.
    cinism = cynisme s.m.
    cinste = (onestitate) honnêteté s.f., probité s.f. (onoare) honneur s.m. (în expr.) Cu cinste honorablement. În cinstea cuiva en l'honneur de qqn. A face cinste offrir une tournée.
    cinsti = vt. honorer: A cinsti memoria cuiva honorer la mémoire de qqn. respecter: A-şi cinsti părinţii respecter ses parents. (a ospăta, a trata) régaler (qqn.). vr. trinquer vi.
    cinstit = adj. honnête. adv. honnêtement, loyalement.
    cioara = corneille s.f.
    ciob = tesson s.m.
    cioban = berger s.m.
    ciobanesc = pastoral(-ale; m. pl. -aux); de berger.
    ciobanita = bergere s.f.
    ciobi = ébrécher.
    cioc = (la păsări) bec s.m. (barbişon) barbiche s.f.
    ciocan = marteau (pl. -x) s.m.: Ciocan pneumatic marteau pneumatique.
    ciocani = frapper: A ciocăni la uşă frapper а la porte. (cu ciocanul) marteler
    ciocanit = martellement s.m.
    ciocanitoare = pic s.m.
    ciocârlie = alouette s.f.
    cioclu = croque-mort s.m.
    ciocni = vr. (despre autovehicule mai ales) se heurter. (despre idei, convingeri) se heurter, s'affronter. vt. trinquer: Au ciocnit în sănătatea ta ils ont trinqué а ta santé. heurter, cogner.
    ciocnire = heurt s.m., choc s.m. (între vehicule) collision s.f., tamponnage s.m., télescopage s.m. (de idei, interese) conflit s.m.
    ciocnit = (despre obiecte fragile) ébréché(-ée); fêlé(-ée).
    ciocolata = chocolat s.m.
    ciolan = (os cu carne) a) (de vită) gîte s.f; b) (de porc, viţel, oaie) pied s.m. (os fără carne) os [sg. s; pl. o] s.m.
    ciomag = gourdin s.m., bâton s.m.
    ciomageala = bastonnade s.f. rossée s.f.
    ciomagi = rouer de coups, rosser.
    ciondani = se chamailler.
    ciopârti = (carne) dépecer. (un teritoriu) morceler, démembrer. (stofă) déchiqueter.
    ciopli = vt. dégrossir: A ciopli o bucată de lemn dégrossir une piece de bois. sculpter [skylte]. vr. (despre oameni) se dégrossir.
    ciorap = (lung) bas s.m. (scurt) chaussette s.f.
    ciorba = potage aigre s.m.
    ciorchine = grappe s.f.
    ciorna = brouillon s.m.
    ciorovai = se chamailler, se disputer.
    ciorovaiala = chamaillerie s.f., dispute s.f.
    ciot = (de copac) souche s.f. (al unui membru amputat) moignon s.m.
    ciozvârta = quartier (de viande) s.m.
    circ = cirque s.m.
    circa = environ, а peu pres, approximativement.
    circuit = circuit s.m.
    circula = circuler.
    circular = circulaire adj., s.f.
    circulatie = circulation s.f. (de véhicule) trafic s.m.: Circulaţia rutieră le trafic routier.
    circulator = (în expr.) Aparat circulator appareil circulatoire.
    circumferinta = circonférence s.f.
    circumflex = (în expr.) Accent circumflex accent circonflexe.
    circumscrie = circonscrire.
    circumscriptie = circonscription s.f.
    circumspect = circonspecte.
    circumstanta = circonstance s.f.
    circumstantial = (gram.) circon-stanciel(-ielle).
    cireada = troupeau s.m.
    cireasa = cerise s.f.
    cires = cerisier s.m.
    ciripi = gazouiller.
    ciripi = gazouiller.
    cismea = fontaine s.f.
    cisterna = citerne s.f.
    cita = citer.
    citadela = citadelle s.f.
    citat = citation s.f.
    citatie = citation s.f.
    citet = lisible. adv. lisiblement.
    citi = vt. lire: A citi o carte lire un livre.
    citire = lecture s.f.
    citit = adj. (despre oameni) instruit (-ite), cultivé(-ée).
    cititor = lecteur(-trice). (adjectival, în expr. ) Publicul cititor les lecteurs.
    citric = adj. citrique: Acid citric acide citrique. (în expr.) Fructe citrice agrumes s.m. pl.
    citronada = citronnade s.f.
    ciubar = baquet s.m.
    ciubotica-cucului = (bot.) primevere s.f.
    ciucure = frange s.f.
    ciuda = dépit s.m. (în expr.) În ciuda en dépit de, malgré. A avea ciudă pe cineva en vouloir а qqn. A face cuiva în ciudă faire enrager qqn.
    ciudat = bizarre, étrange.
    ciudatenie = bizarrerie s.f., étrangeté s.f.
    ciuf = toupet s.m., touffe de cheveux s.f.
    ciufuli = ébouriffer.
    ciuguli = vt. (despre păsări) picorer, becqueter. (despre oameni) chipoter.
    ciuli = vt. (în expr.) A ciuli urechea dresser l'oreille.
    ciulin = (bot.) chardon s.m.
    ciuma = (med.) peste s.f. (fig.) laideron(-onne).
    ciumat = pestiféré(-ée).
    ciung = manchot (-ote).
    ciunti = vt. (o parte a corpului) amputer. (un text) tronquer, couper.
    ciuntire = amputation s.f. coupure s.f.
    ciuperca = champignon s.m.
    ciupi = pincer. (a şterpeli) chiper, chaparder.
    ciupit = troué(-ée): Stofă ciupită de molii étoffe trouée par les mites. (în expr.) Ciupit de vărsat grêlé (-ée).
    ciur = crible s.m. (sită) tamis s.m.
    ciuruc = rebut s.m., laissé pour compte s.m. (om vrednic de dispreţ) déchet s.m. (fig.)
    ciurui = (a cerne) cribler, passer au crible.
    ciuta = biche s.f.
    ciutura = seau s.m.
    civic = civique.
    civil = adj. civil(-ile). s.m. civil.
    civiliza = vr. (se) civiliser.
    civilizare = civilisation s.f.
    civilizatie = civilisation s.f.
    cizela = ciseler.
    cizelare = ciselement s.m.
    cizma = botte s.f.
    cizmar = (care repară încălţăminte) cordonnier s.m. (care confecţionează încălţăminte) bottier s.m.
    cizmarie = métier du cordonnier s.m. cordonnerie s.f.
    clabuc = (de săpun) mousse de savon s.f. (spumă) écume s.f.
    cladi = bâtir, construire. édifier.
    cladire = édifice s.m., construction s.f., bâtiment s.m.
    claie = (de fân, snopi) meule s.f. (de lucruri) tas s.m., amas s.m. (în expr.) Claie peste grămadă pêlemêle.
    clama = agrafe s.f.
    clandestin = clandestin(-ine).
    clanta = (de uşă) poignée de porte s.f.
    clantani = claquer: A clănţăni din dinţi claquer des dents. (fig). jacasser.
    clapa = (la pian) touche s.f. (la buzunar) patte de poche s.f.
    clar = adj. clair(-aire). adv. clairement. clair (însoţind mai ales verbele voir, parler): Vedeam clar je voyais clair. s.n. (în expr.) Un clar de lună un clair de lune.
    clarifica = clarifier; éclairer.
    clarinet = (muz.) clarinette s.f.
    claritate = clarté s.f.
    clarobscur = clair-obscur (pl. clairs-obscurs) s.m.
    clarvazator = clairvoyant (-ante).
    clarviziune = clairvoyance s.f.
    clasa = classe s.f.
    clasa = vr. (se) classer.
    clasament = classement s.m.
    clasic = classique.
    clasicism = classicisme s.m.
    clasifica = classifier.
    clasificare = classification s.f.
    clati = vr. (se) rincer.
    clatina = branler vi., vt., secouer. (în expr.) A clătina din cap hocher la tête. vr. branler vi.: Un scaun care se clatină une chaise qui branle. (în mers) tituber vi., chanceler vi.
    clatit = rinçage s.m.
    clatita = crêpe s.f.
    clauza = clause s.f.
    claviatura = clavier s.m.
    claxon = avertisseur s.m., klaxon s.m.
    claxona = klaxonner vi., vt., corner vi., vt.
    clei = colle forte s.f.
    cleios = gluant(-ante), pois-seux(-euse). (în expr.) Ouă cleioase des oeufs mollets. Pământ cleios de la terre glaiseuse.
    clement = clément(-ente).
    clementa = clémence s.f.
    cler = clergé s.m.
    clerical = clérical(-ale; m. pl. -aux).
    cleste = tenailles s.f.pl., pinces s.f.pl.
    cleveteala = médisance s.f.
    cleveti = médire (de qqn.) vi., diffamer (qqn) vt.
    clevetitor = médisant (-ante), mauvaise langue s.f.
    clica = clique s.f.
    client = client(-ente).
    clientela = clientele s.f.
    clima = climat s.m.
    climat = climat s.m.
    climateric = climatique.
    clin = biais s.m. (în expr.) Fustă în clini jupe а godets. A nu avea nici în clin nici în mânecă n'avoir rien de commun, n'avoir aucun rapport.
    clinchet = (de clopoţel) tintement s.m. (de pahare sau alte obiecte) cliquetis s.m.
    clinic = clinique.
    clinica = clinique s.f.
    clinti = vr. (s')ébranler. vr. (despre oameni) broncher vi.: Nimeni nu îndrăzni să se clintească personne n'osa broncher.
    clipa = instant s.m. (în expr.) Într-o clipă en (dans) un instant. Din clipă în clipă d'un moment а l'autre.
    clipi = cligner. (a clipi des; şi fig., despre surse de lumină) cligno-ter .(în expr.) Cât ai clipi din ochi en un clin d'oeil.
    clipi = cligner. (a clipi des; şi fig., despre surse de lumină) cligno-ter .(în expr.) Cât ai clipi din ochi en un clin d'oeil.
    cliseu = cliché s.m.
    cloci = vt. couver. vi. (fig.) paresser, traînasser: El cloceşte în casă toată ziua il paresse toute la journée а la maison.
    clocitoare = couveuse s.f.
    clocot = bouillon s.m.: La primul clocot au premier bouillon. (în expr.) A da în clocot commencer а bouillir.
    clocoti = bouillir: Apa clocoteşte la de grade l'eau bout а degrés. (despre ape, râuri) bouillonner. (în expr.) A clocoti de mânie bouillonner de rage.
    clocotitor = (despre lichide) bouillonnant(-ante). (despre sentimente) tumultueux(-euse). (despre viaţă, tinereţe) ora-geux(-euse), agité(-ée).
    cloncani = glousser.
    cloncanit = gloussement s.m.
    clopot = cloche s.f. (în expr.) Clopot scufundător cloche а plongeur.
    clopotel = clochette s.f. (aliniate la gâtul bovinelor mai ales) sonnaille s.f. (zurgălău) grelot s.m.
    clopotnita = clocher s.m.
    clor = chlore [klr] s.m.
    closca = couveuse s.f. (în expr.) Cloşca-cu-pui (constelaţie) la Pléia-de s.f.
    closet = cabinets s.m.pl., W.C. [vese] s.m., toilettes s.f. pl.
    clovn = clown [klun] s.m.
    club = club [kloeb] s.m.
    coabita = cohabiter.
    coacaza = groseille s.f.
    coace = vr. (la cuptor) cuire vt., vi.: A coace pâinea cuire le pain. vr. (despre fructe, seminţe) mûrir vi.: Fructele se coc la soare les fruits mûrissent au soleil. (despre oameni) étouffer: Ne coceam de căldură nous étouffions de chaleur. vi. (despre bube, inflamaţii) mûrir vi.
    coada = (la animale) queue s.f. (de păr la femei) tresse s.f., natte s.f. (a unei flori) tige s.f. (mâner) manche s.m.: Coada măturii le manche du bălai. (în expr.) Câinele dă din coadă le chien remue la queue. A se întoarce cu coada între picioare revenir bredouille. A privi cu coada ochiului regarder du coin de l'oeil. A nu avea nici cap nici coadă n'avoir ni queue ni tête. A face coadă faire la queue. A trage pe dracul de coadă tirer le diable par la queue.
    coafa = coiffer. vr. se faire coiffer, se coiffer.
    coafeza = coiffeuse s.f.
    coafor = coiffeur s.m.
    coafura = coiffure s.f.
    coagula = se coaguler.
    coaja = (de copac) écorce s.f. (de fructe, legume) pelure s.f., épluchure s.f. (de ou) coque s.f. (de pâine) croûte s.f. (de nucă) coquille s.f. (de lămâie) zeste s.m.
    coala = feuille s.f.: O coală de hârtie une feuille de papier.
    coalitie = coalition s.f.
    coaliza = se coaliser.
    coama = (de păr) criniere s.f. (culme) crête s.f.
    coapsa = cuisse s.f.
    coarda = corde s.f.: Corzile unei viori les cordes d'un violon.
    coasa = faux s.f.
    coase = coudre.
    coasta = (os toracic) côte s.f. (parte laterală a corpului) flanc s.m., côté s.m. (pantă) pente s.f. (mal, ţărm) côte s.f.
    cobai = (zool.) cobaye [kbaj] s.m.
    cobi = vt. présager un malheur. vi. être de mauvais augure.
    cobilita = palanche s.f.
    coborâre = descente s.f.: abaissement s.m.
    coborâtor = (despre drumuri, terenuri) incliné (-ée), en pente. (despre game) descendant(-ante). s.m.f. descendant(-ante).
    coborî = vi. descendre (se conjugă cu être): Călătorii coboară din tren les voyageurs descendent du train. baisser: Termometrul coboară le thermometre baisse. vt. descendre (se conjugă cu avoir): El a coborât valiza il a descendu la valise. (a lăsa în jos) baisser: A coborât storul il a baissé le store. vr. s'abaisser.
    coc = chignon s.m.
    coca = pâte s.f.
    cocarda = cocarde s.f.
    cocean = (de porumb) tige de maïs s.f. (ştiulete) rafle s.f.
    cochet = coquet(-ette).
    cocheta = coqueter.
    cochetarie = coquetterie s.f.
    cochilie = coquille s.f.
    cocina = porcherie s.f.
    cocioaba = masure s.f., taudis s.m.
    cocleala = vert-de-gris s.m. invar.
    cocli = se couvrir de vert-de-gris.
    coclit = vert-de-grisé(-ée).
    cocoasa = bosse s.f.
    cocolos = boule s.f.: Cocoloş de hârtie boule de papier. (în mâncare) grumeau (pl. x) s.m.
    cocolosi = vt. (a muşamaliza) étouffer. (a răsfăţa) gâter, choyer. (a mototoli) chiffonner. vr. (a se înfofoli) s'emmitoufler. (a se mototoli) se chiffonner.
    cocor = grue s.f.
    cocos = coq s.m. (la puşcă) chien de fusil s.m.
    cocosa = se voûter.
    cocosat = bossu(-ue).
    cocota = vr. (se) percher, (se) jucher.
    cocs = coke s.m.
    coctail = cocktail s.m.
    cod = code s.m.: Codul muncii le code du travail.
    codas = traînard(-arde).
    codi = hésiter. reculer devant une difficulté.
    codru = forêt épaisse s.f. (în expr.) Un codru de pâine un quignon (de pain) s.m.
    coechipier = coéquipier(-iere).
    coeficient = coefficient s.m.
    coerent = cohérent(-ente).
    coerenta = cohérence s.f.
    coexista = coexister.
    coexistenta = coexistence s.f.
    coeziune = cohésion s.f.
    cofa = seille s.f.; broc s.m.
    cofetar = (producător, vânzător de prăjituri) pâtissier s.m. (producător, vânzător de bomboane şi alte zaharicale) confiseur s.m.
    cofetarie = (în care se vând prăjituri) pâtisserie s.f. (în care se vând bomboane şi alte zaharicale) confiserie s.f.
    cofraj = coffrage s.m.
    coif = casque s.m.
    coincide = coïncider.
    coincidenta = coïncidence s.f.
    cointeresa = coïntéresser.
    coji = (copaci) écorcer. (fructe) peler. (legume) éplucher, peler. (nuci) écaler. vr. (despre epidermă) se desquamer. (despre perete) s'écailler.
    cojoc = touloupe s.f.
    cojocar = pelletier-fourreur s.m.
    cojocarie = pelleterie s.f., atelier ou boutique du pelletier-fourreur s.m.
    colabora = collaborer.
    colaborare = collaboration s.f.
    colaborationist = collabora-tioniste s.m.f., collabo s.m.f. (fam.)
    colaborator = collaborateur (-trice).
    colac = gimblette s.f. (în expr.) Colac de salvare bouée de sauvetage s.f. Colac peste pupăză par surcroît de malheur.
    colan = collier s.m.
    colateral = collatéral (-ale; m. pl. -aux).
    colcai = (a mişuna) grouiller, foisonner, fourmiller
    colea = ici. (în expr.) Ba ici, ba colea tantôt ci, tantôt lа.
    colecta = collecter.
    colecta = collecte s.f.
    colectie = collection s.f.
    colectiona = vt. collectionner.
    colectionar = collectionneur (-euse).
    colectiv = adj. collectif(-ive). s.n. équipe s.f., groupe s.m.: Un colectiv de cercetători une équipe de cher-cheurs. (în expr.) Muncă în colectiv travail d'équipe.
    colectivist = membre d'une coopérative agricole de production.
    colectivitate = collectivité s.f.
    colectiviza = collectiviser.
    colectivizare = collectivisation s.f.
    colector = adj. collecteur(-trice). s.m., s.n. collecteur s.m.
    coleg = (de şcoală) camarade s.m.f.: Coleg de clasă camarade de classe. (de profesie) collegue s.m.f.
    colegial = collégial (-ale; m. pl. -aux).
    colegiu = college s.m.
    colet = colis s.m.
    coliba = chaumiere s.f., hutte s.f.
    colier = collier s.m.
    colina = colline s.f.; butte s.f.
    colind = (muz.) noël s.m.
    colinda = chanter des noëls. (a umbla) flâner, errer.
    colindator = chanteur(-euse) de noëls.
    colivie = cage s.f.
    colo = lа, lа-bas. (în De colo până colo a) d'un endroit а l'autre; b) d'ici, lа. Când colo et c'est... qui (que): Îl aşteptam pe el şi când colo a venit ea, je l'attendais lui et c'est elle qui est venue. Se vede cât colo ça creve les yeux.
    coloana = colonne s.f.
    colocatar = colocataire s.m.f.
    colocviu = colloque s.m.
    colonada = collonnade s.f.
    colonel = colonel s.m.
    colonial = colonial(-ale; m.pl. -iaux).
    coloniale = denrées d'épicerie s.f. pl.
    colonialism = colonialisme s.m.
    colonialist = colonialiste adj., s.m.
    colonie = (în expr.) Apă de colonie eau de Cologne. colonie s.f. colonie s.f.: Colonie de copii colonie d'enfants.
    coloniza = coloniser.
    colonizare = colonisation s.f.
    colonizator = colonisateur (-trice)
    colora = vt. colorer: Soarele colorează asfinţitul le soleil colore le couchant. (a aplica culori, mai ales pe hârtie) colorier. vr. se colorer.
    colorant = adj. colorant(-ante). s.m. colorant s.m.
    colorare = coloration s.f.
    colorat = coloré(-ée). (despre hărţi, desene) colorié (-ée). (în expr.) Creion colorat crayon de couleur.
    colorit = coloris s.m.
    colos = colosse s.m.
    colosal = colossal(-ale; m.pl. -aux).
    colporta = colporter.
    colportor = colporteur(-euse) de nouvelles.
    colt = coin s.m.: La colţul străzii au coin de la rue. encoignure s.f.: Patul era aşezat în colţ le lit était placé dans l'encoignure. (colţ retras, ungher) recoin s.m. (în expr.) A da din colţ în colţ être aux abois. s.m. (la unele animale) croc s.m.: Colţii câinelui les crocs du chien. (cu determinări) Colţii elefantului, ai mistreţului les défenses de l'éléphant, du sanglier. (de stâncă) pic s.m. (în expr.) A-şi arăta colţii montrer ses crocs. Floare-de-colţ edelweiss s.m., immortelle des neiges s.f.
    coltar = (la bocanci de munte) crampon s.m.
    coltos = (arţăgos) hargneux (-euse).
    coltuc = coin de pain s.m., quignon s.m.
    colturos = anguleux(-euse).
    comanda = commander.
    comanda = commande s.f. commandement s.m.: Ton de comandă ton de commandement. (în expr.) La comandă sur commande. Haine de comandă habits sur mesure.
    comandament = commandement s.m.
    comandant = commandant s.m.
    combatant = combattant (-ante).
    combate = combattre.
    combativ = combatif(-ive).
    combativitate = combativité s.f.
    combina = combiner.
    combina = moissonneuse-batteuse s.f.
    combinatie = combinaison s.f.
    combinezon = (articol de lenjerie pentru femei) sous-vêtement s.m., combinaison s.f. (salopetă) bleu de travail s.m.
    combustibil = combustible s.m.
    comedie = comédie s.f.
    comemora = commémorer.
    comemorare = commémoration s.f.
    comemorativ = commémoratif (-ive).
    comenta = commenter.
    comentariu = commentaire s.m.
    comentator = commentateur (-trice)
    comercial = commercial(-ale; m.pl. -iaux).
    comercializa = commercialiser.
    comercializare = commercialisation s.f.
    comerciant = commerçant (-ante).
    comert = commerce s.m.
    comesean = convive s.m.
    comestibil = comestible.
    cometa = comete s.f.
    comic = comique adj., s.m.
    comicarie = drôlerie s.f., bouffon-nerie s.f.
    comisar = commissaire s.m.
    comisie = commission s.f., jury s.m.
    comision = commission s.f.
    comisionar = commissionnaire s.m. (în hoteluri) groom [grum] s.m., chasseur s.m.
    comite = commettre.
    comitet = comité s.m.
    comoara = trésor s.m.
    comod = commode.
    comoditate = commodité s.f.; Din comoditate par commodité.
    compact = compact(-acte).
    companie = compagnie s.f.
    compara = (se) comparer.
    comparabil = comparable.
    comparatie = comparaison s.f. (în expr.) A nu suferi comparaţie être hors pair.
    comparativ = adj. comparatif (-ive). adv. comparativement. s.n. (gram.) comparatif s.m.
    compartiment = compartiment s.m.
    compas = compas s.m.
    compatibil = compatible.
    compatibilitate = compatibilité s.f.
    compatimi = plaindre (qqn).
    compatimire = compassion s.f.
    compatimitor = compatissant (-ante).
    compatriot = compatriote s.m.f.
    compensa = compenser.
    compensatie = compensation s.f.
    competent = compétent (-ente).
    competenta = compétence s.f.
    competitie = compétition s.f.
    compila = compiler.
    compilatie = compilation s.f.
    complacea = se complaire.
    complement = complément.
    complementar = complémentaire.
    complet = adj. complet(-ete). adv. completement.
    completa = compléter. remplir: A completa un formular remplir un formulaire.
    completare = (la o lucrare) complément s.m., addenda [adßda] s.m. (adăugare) addition s.f. (la un spectacol) supplément s.m.
    complex = complexe adj., s.m.
    complexitate = complexité s.f.
    complezenta = complaisance s.f.
    complica = (se) compliquer. (a (se) agrava) (s')aggraver. (a (se) încurca) (s')embrouiller.
    complicat = compliqué (-ée). (încurcat) embrouillé (-ée), confus (-use).
    complicatie = complication s.f. (încurcătură) confusion s.f. (agravare) aggravation s.f.
    complice = complice s.m.f.
    complicitate = complicité s.f.
    compliment = compliment s.m.
    complot = complot s.m.
    complota = comploter.
    component = adj. composant (-ante). s.n. composant s.m.
    componenta = composition s.f., structure s.f.
    comporta = vt. comporter, impliquer: Orice regulă comportă excepţii toute regle comporte des exceptions. vr. se comporter; se conduire.
    compot = compote s.f.
    compozitie = composition s.f.
    compozitor = compositeur s.m.
    compresa = compresse s.f.
    compresor = compresseur s.m.
    comprima = comprimer.
    comprimare = compression s.f.
    comprimat = adj. comprimé (-ée). s.n. comprimé s.m.
    compromis = adj. compromis (-ise). s.n. compromis s.m.
    compromitator = compromettant(-ante).
    compromite = (se) compromettre.
    compromitere = compromission s.f.
    compune = (se) composer.
    comun = commun(-une): Interese comune intérêts communs. (obişnuit, banal) commun(-une), banal(-ale; m.pl. -als): Un loc comun un lieu commun. (în expr.) În comun en commun. A nu avea nimic comun cu cineva n'avoir rien de commun avec qqn. (de proastă calitate) ordinaire, de mauvaise qualité.
    comuna = commune s.f.
    comunal = communal(-ale; m.pl. -aux).
    comunica = communiquer.
    comunicare = communication s.f.
    comunicat = communiqué s.m.
    comunicatie = communication s.f.
    comunicativ = communicatif (-ive).
    comunism = communisme s.m.
    comunist = communiste.
    comunitate = communauté s.f.
    comutator = commutateur s.m.
    con = cône s.m. (în expr.) Con de brad pomme de pin.
    conac = manoir s.m.
    concav = concave.
    concedia = congédier, licencier, renvoyer.
    concediu = congé s.m., vacances s.f.pl.
    concentra = (se) concentrer.
    concentrare = concentration s.f.
    concentratie = concentration s.f.
    concentric = concentrique.
    concepe = concevoir.
    conceptie = conception s.f.
    concern = trust s.m.
    concert = concert s.m.: Sală de concerte salle de concerts. (partitura unui concert) concerto s.m.: Un concert de Mozart un concerto de Mozart.
    concertist = concertiste s.m.
    concesie = concession s.f.
    concetatean = concitoyen (-yen-ne).
    conchide = conclure.
    concilia = concilier.
    conciliant = conciliant(-ante).
    conciliator = conciliateur (-trice).
    conciliere = conciliation s.f.
    concis = concis(-ise).
    concizie = concision s.f.
    concludent = concluant(-ante).
    concluzie = conclusion s.f.
    concomitent = concomitant (-ante).
    concorda = concorder, correspondre.
    concordanta = concordance s.f., correspondance s.f. (gram.) concordance s.f.
    concret = concret(-ete).
    concretiza = (se) concrétiser, (se) matérialiser.
    concura = concourir.
    concurent = concurrent (-ente).
    concurenta = concurrence s.f.
    concurs = concours s.m.
    condamna = condamner [kÝdane].
    condamnabil = condamnable [kÝdanabl]; blâmable.
    condamnare = condamnation [kÝdanasjÝ] s.f.
    condamnat = condamné(-ée) [kÝdane] s.m.f.
    condei = porte-plume s.m. (fig.) plume s.f.: Nu trăieşte decât din condeiul lui il ne vit que de sa plume. (în expr.) A scrie din fuga condeiului écrire au courant de la plume.
    condensa = (se) condenser.
    condensare = condensation s.f.
    condensator = condensateur s.m.
    condescendent = condescendant(-ante).
    condescendenta = condescendance s.f.
    condica = registre s.m.
    condiment = condiment s.m., épice s.f.
    condimenta = épicer, assaisonner.
    conditie = condition s.f. (în expr.) Cu condiţia să а condition que (urmat de conjunctiv), а condition de (urmat de infinitiv).
    conditiona = conditionner.
    conditional = conditionnel(-elle). s.n. (gram.) conditionnel s.m.
    conditionare = conditionnement s.m.
    condoleante = condoléances s.f.pl.
    conducator = adj. conducteur (-trice): Metal bun conducător de electricitate métal bon conducteur d'électricité. directeur(-trice). s.m.f. dirigeant(-eante), chef s.m.
    conduce = vr. (se) diriger, (se) conduire.
    conducere = direction s.f.; conduite s.f.
    conducta = conduit s.m., tuyau s.m., conduite s.f: Conductă de apă, electricitate conduit (conduite) d'eau, d'électricité.
    conductor = (de tren) contrôleur s.m. s.n. (electric) conducteur s.m.
    conduita = conduite s.f., comportement s.m.
    conecta = connecter.
    conexiune = connexion s.f.
    confectie = confection s.f.: Casă de confecţii maison de confection. prêt-а-porter (pl. prêts-а-porter) s.m.
    confectiona = confectionner.
    confectionare = confection s.f.
    confederatie = confédération s.f.
    conferentiar = conférencier (-iere). (grad universitar) maître de conférences s.m.
    conferi = conférer.
    conferinta = conférence s.f.
    confesiune = confession s.f.
    confeti = confettis s.m.pl.
    confidenta = confidence s.f.
    confidential = confidentiel (-ielle).
    configuratie = configuration s.f.
    confirma = confirmer, attester. (în expr.) A confirma primirea (unui lucru) accuser réception (de qqch.).
    confirmare = confirmation s.f., attestation s.f.
    confisca = confisquer.
    confiscare = confiscation s.f.
    conflagratie = conflagration s.f.
    conflict = conflit s.m. (într-o operă literară) intrigue s.f., action s.f.
    conform = adj. conforme. adv. conformément.
    conforma = se conformer.
    conformatie = conformation s.f.
    conformitate = conformité s.f.
    confort = confort s.m.
    confortabil = confortable.
    confrate = confrere s.m.
    confrunta = confronter.
    confunda = confondre, faire une confusion.
    confuz = adj. confus(-use). adv. confusément.
    confuzie = confusion s.f.
    congela = congeler, surgeler.
    congelare = congélation s.f.
    congestie = congestion s.f.
    congres = congres s.m.
    coniac = cognac s.m.
    conic = conique.
    conifer = (bot.) conifere s.m.
    conjuga = vr. (se) conjuguer.
    conjugal = conjugal(-ale; m. pl. -aux).
    conjugare = (gram.) conjugaison s.f.
    conjunctie = (gram.) conjonction s.f.
    conjunctiv = adj. conjonctif (-ive): Ţesut conjunctiv tissu conjonctif. (gram.) subjonctif (-ive): Modul conjunctiv le mode subjonctif. s.n. (gram.) subjonctif s.m.
    conjunctura = conjoncture s.f.
    conlocuitor = cohabitant (-ante).
    conlucra = collaborer.
    conopida = chou-fleur (pl. choux-fleurs) s.m.
    consacra = vr. (se ) consacrer.
    consacrare = consécration s.f.
    consatean = pays (payse).
    consecinta = conséquence s.f. (în expr.) În consecinţă a) par conséquent, donc; b) en consé-quence.
    consecutiv = consécutif (-ive).
    consecvent = adj. conséquent (-ente). adv. conséquemment.
    consemn = consigne s.f.; ordre s.m.
    consemna = consigner.
    conserva = vr. (se) conserver.
    conserva = conserve s.f.
    conservare = conservation s.f.
    conservator = adj. conservateur (-trice). s.n. conservatoire s.m.
    consfatui = se concerter, se consulter, délibérer vi.
    consfatuire = délibération s.f., conciliabule s.m.
    consfinti = consacrer; sanctionner.
    consfintire = consécration s.f.; sanction s.f.
    considera = vr. (se) considérer. vt. envisager
    considerabil = considérable.
    considerare = considération s.f.: A lua în considerare prendre en considération.
    consideratie = considération s.f.
    consignatie = consignation s.f.
    consilier = conseiller s.m.
    consiliu = conseil s.m.
    consimtamânt = assentiment s.m., consentement s.m., acquiescement s.m.: A-şi da consimţământul donner son assentiment, consentir (а qqch).
    consimti = consentir vi. (cu prep. а), acquiescer(cu prep. а), donner son assentiment. vi.
    consista = consister.
    consistent = consistant(-ante).
    consistenta = consistance s.f.
    consoana = consonne s.f.
    consola = vr. (se) consoler.
    consolare = consolation s.f.
    consolida = consolider.
    conspect = abrégé s.m., résumé s.m.
    conspira = conspirer.
    conspiratie = conspiration s.f.
    conspirativ = conspiratif(-ive).
    conspirator = conspirateur (-trice).
    consta = consister.
    constant = constant(-ante).
    constanta = constance s.f.
    constata = constater.
    constatare = constatation s.f.
    constelatie = constellation s.f.
    consterna = consterner.
    consternare = consternation, stupeur s.f., stupéfaction
    consternat = consterné(-ée).
    constient = conscient(-ente).
    constiincios = adj. consciencieux (-euse). adv. consciencieusement.
    constiinciozitate = sérieux s.m.: S-a remarcat prin conştiinciozitatea lui il s'est fait remarquer par son sérieux. (în expr.) Cu conştiinciozitate consciencieusement, scrupuleusement.
    constiinta = conscience s.f. (în expr.) A fi cu conştiinţa împăcată avoir la conscience nette. Cu mâna pe conştiinţă en toute sincérité.
    constipa = constiper.
    constipatie = constipation s.f.
    constitui = (se) constituer.
    constituire = constitution s.f.
    constitutie = constitution s.f.
    constitutional = constitutionnel (-elle).
    constitutiv = constitutif(-ive).
    constrânge = contraindre.
    constrângere = contrainte s.f.
    constructie = construction s.f., édification s.f. (clădire) bâtiment s.m., édifice s.m., bâtisse s.f
    constructiv = constructif(-ive).
    constructor = constructeur(-trice) s.m., adj.
    construi = construire, batir, édifier.
    construire = construction s.f., édification s.f.
    consul = consul s.m.
    consulat = consulat s.m.
    consult = (med.) consultation s.f.
    consulta = (se) consulter.
    consultatie = consultation s.f.
    consultativ = consultatif (-ive).
    consum = consommation s.f.
    consuma = vt. (a mânca) consommer: A consuma fructe consommer des fruits. consumer: Acest motor consumă multă benzină, ce moteur consume beaucoup d'essence. (fig.) consumer, épuiser: Grijile îl consumau les soucis le consumaient. vr. se consumer.
    consumatie = consommation s.f.
    cont = compte [kÝt] s.m.
    conta = compter [kÝte] (cu prep. sur): A conta pe cineva (ceva) compter sur qqn. (qqch.)
    contabil = comptable [kÝtabl] s.m., adj.
    contabilitate = comptabilité [kÝtabilite] s.f.
    contact = contact s.m.
    contagios = (med.) contagieux (-ieuse).
    contagiune = (med.) contagion s.f.
    container = conteneur [kÝtnoer] s.m.
    contamina = (med.) contaminer.
    contaminare = (med.) contamination s.f.
    conte = comte [kÝt] s.m.
    contempla = contempler.
    contemplare = contemplation s.f.
    contemplatie = contemplation s.f.
    contemplativ = contemplatif (-ive).
    contemporan = contemporain (-aine).
    conteni = cesser.
    contesa = comtesse s.f.
    contesta = contester.
    contestabil = contestable.
    contestatie = contestation s.f.
    context = contexte s.m.
    contine = contenir.
    continent = continent s.m.
    continental = continental(-ale; m. pl. -aux).
    contingent = contingent s.m., classe s.f.
    contingenta = contingence s.f.
    continua = continuer.
    continuare = continuation s.f.; suite s.f. (în expr.) În continuare a) sans interruption; b) par la suite.
    continuitate = continuité s.f.
    continut = contenu s.m.
    continuu = adj. continu(-ue): Curent continuu courant continu. continuel(-elle): Eforturi continue des efforts continuels. adv. sans arrêt; sans cesse.
    contopi = fusionner vi., s'unir.
    contopire = fusion s f., union s.f.
    contopist = gratte-papier (pl. gratte-papiers) s.m., rond-de-cuir (pl. ronds-de-cuir) s.m.
    contor = compteur [kÝtoer] s.m.
    contra = contre (în expr.) Din contra au contraire.
    contraatac = contre-attaque (pl. contre-attaques) s.f.
    contraataca = contre-attaquer.
    contrabanda = contrebande s.f.
    contrabandist = contre-bandier(-iere).
    contrabas = contrebasse s.f.
    contracara = contrecarrer.
    contract = contract s.m.
    contracta = contracter: A contracta o datorie contracter une dette. contracta vt., vr. (se) contracter: Metalele se contractă la frig les métaux se contractent au froid.
    contractare = engagement contractuel s.m. contractare s.f. contraction s.f.: Contractarea metalelor la contraction des métaux.
    contractie = contraction s.f.
    contradictie = contradiction s.f.
    contradictoriu = contradictoire.
    contraface = contrefaire.
    contrafort = contrefort s.m.
    contragreutate = contrepoids s.m.
    contraindicat = contre-indiqué(-ée).
    contraindicatie = contre-indication (pl. contre-indications) s.f.
    contramaistru = contremaître s.m.
    contramanda = contremander, décommander.
    contraofensiva = contre-offensive s.f.
    contrapagina = verso s.m.
    contrapunct = (muz.) contrepoint s.m.
    contrar = adj. contraire, opposé (-ée). adv. contrairement,
    contrarevolutie = contre-révolution (pl. contre-révolutions) s.f.
    contraria = contrarier.
    contrariu = contraire s.m.
    contrast = contraste s.m.
    contrasta = contraster.
    contratimp = contretemps s.m. În contratimp а contretemps.
    contravaloare = contre-valeur (pl. contre-valeurs) s.f.
    contraveni = contrevenir (cu prep. а), enfreindre vt.
    contraventie = contravention s.f.
    contrazice = (se) contredire.
    contrazicere = contradiction s.f.
    contribuabil = contribuable s.m.f.
    contribui = contribuer.
    contributie = contribution s.f.
    control = contrôle s.m.
    controla = contrôler.
    controlor = contrôleur (-euse).
    controversa = controverse s.f.
    contur = contour s.m.
    convalescent = convalescent (-ente).
    convalescenta = convalescence s.f.
    convenabil = convenable, acceptable.
    conveni = convenir.
    conventie = convention s.f.
    conventional = conventionnel (-elle).
    converge = converger.
    convergent = convergent (-ente).
    conversa = converser, causer, s'entretenir vr.
    conversatie = conversation s.f., causerie s.f., entretien s.m.
    converti = (se) convertir.
    convertire = conversion s.f.
    convex = convexe.
    convingator = convaincant (-ante), concluant(-ante).
    convinge = (se) convaincre.
    convingere = conviction s.f.
    convoca = convoquer.
    convocare = convocation s.f.
    convoi = convoi s.m.
    convorbire = entretien s.m., discussion s.f.
    coopera = coopérer.
    cooperare = coopération s.f.
    cooperatie = coopération s.f.
    cooperativa = coopérative s.f.: Cooperativă agricolă de producţie coopérative agricole de production.
    cooperator = coopérateur (-trice).
    coopta = coopter.
    cooptare = cooptation s.f.
    coordona = coordonner.
    coordonare = coordination s.f.
    coordonata = coordonnée s.f.
    coordonator = coordon-nateur(-trice).
    copac = arbre s.m.
    copaie = pétrin s.m.
    copca = (la haine) agrafe s.f. (în expr.) A se duce pe copcă s'en aller а vau-l'eau.
    coperta = couverture s.f.
    copia = copier.
    copie = copie s.f.
    copil = enfant s.m. (cu determinări) Copil mic bébé s.m., nourrisson s.m. Copil minune enfant prodige s.m.
    copila = enfant s.f. (fiică) fille s.f.
    copilaresc = enfantin(-ine), puéril (-ile).
    copilari = passer son enfance: A copilărit la ţară il a passé son enfance а la campagne.
    copilarie = enfance s.f. (fig.) enfantillage s.m.
    copilaros = enfantin(-ine), puéril (-ile).
    copios = copieux(-ieuse), abondant(-ante).
    copita = sabot s.m.
    coplesi = combler: A copleşi pe cineva de onoruri combler qqn. d'honneurs. accabler: E copleşit de griji il est accablé de soucis.
    coplesitor = accablant(-ante).
    copoi = lévrier s.m., limier s.m.
    coproductie = coproduction s.f.
    copt = adj. (despre fructe şi plante) mûr(-e). (despre alimente) cuit (-ite): Pâine bine coaptă du pain bien cuit. (fig.) mûr(-e): Are o minte coaptă il a un esprit mûr. (în expr.) Cartofi copţi des pom-mes de terre en robe de chambre. s.n. cuisson s.f.: Coptul pâinii la cuisson du pain. (în expr.) Merele dau în copt les pommes commencent а mûrir.
    cor = choeur [koer] s.m.
    corabie = bateau а voiles s.m., navire а voiles s.m.
    corabier = navigateur s.m., marin s.m.
    coral = (zool.) corail [kraj] (pl. -aux) s.m.
    corb = corbeau s.m.
    corci = (despre animale) se croiser. (despre plante) s'hybrider.
    corcit = (despre animale) croisé-(-ée); (despre câini) mâtiné (-ée). (despre plante) hybride adj., s.m.
    corcitura = (animal) bâtard(-arde). (plantă sau animal) hybride s.m.
    corcodus = mirabellier s.m.
    corcodusa = mirabelle s.f.
    cord = (med.) c©ur s.m.
    cordial = adj. cordial(-ale; m. pl. -aux). adv. cordialement.
    cordialitate = cordialité s.f.
    cordon = (cingătoare) ceinture s.f. cordon s.m.: Cordon sanitar cordon sanitaire.
    corean = adj. coréen(-enne). s.m.f. (cu maj.).
    corect = adj. correct(-cte). adv. correctement.
    corecta = corriger.
    corectie = correction s.f.
    corectitudine = exactitude s.f., fidélité s.f., justesse s.f.: Corectitudinea unei traduceri l'exactitude d'une traduction. droiture s.f.: El e de o mare corectitudine il est d'une grande droiture.
    corector = correcteur(-trice).
    corectura = correction s.f. (de tipografie) épreuve s.f.
    coregrafie = chorégraphie [kre-grafi] s.f.
    corelatie = corrélation s.f.
    coresponda = correspondre, entretenir une correspondance.
    corespondent = correspondant(-ante) s.m.f., adj.
    corespondenta = correspondance s.f. courrier s.m.: factorul a adus corespondenţa le facteur a apporté le courrier. (gram.) concordance s.f.: Corespondenţa timpurilor la concordance des temps.
    corespunde = correspondre.
    corespunzator = correspondant (-ante).
    coridor = corridor s.m., couloir s.m.
    corifeu = coryphée s.m.
    corigent = éleve ajourné (-ée). (în expr.) A ramâne corigent être ajourné.
    corigenta = examen de repêchage s.m.
    corija = (se) corriger.
    corist = choriste [krist] s.m.f.
    corn = (bot.) cornouiller s.m. (muz.) cor s.m. (de vânatoare) cor s.m. s.n. corne s.f.: Coarnele boului les cornes du boeuf. (cu determinări) Coarnele cerbului les bois (les ramures) du cerf. Coarnele plugului les mancherons de la charrue. Cornul lunii le croissant de la lune. (franzeluţă în formă de semilună) croissant s.m.
    cornut = cornu(-ue).
    coroana = couronne s.f.
    corobora = corroborer.
    coroborare = corroboration s.f.
    coroiat = (despre cioc) crochu (-ue). (despre nas) aquilin adj. m.
    corola = (bot.) corolle s.f.
    corolar = corollaire s.m.
    corosiv = corrosif (-ive).
    coroziune = corrosion s.f.
    corp = corps s.m.: Corpul omenesc le corps humain. Corpul didactic le corps enseignant. (în expr.) O luptă corp la corp un combat corps а corps.
    corporal = corporel(-elle).
    corporatie = corporation s.f.
    corpuscul = corpuscule s.m.
    corsaj = corsage s.m.
    corsar = corsaire s.m.
    corset = corset s.m.
    cort = tente s.f.
    cortegiu = cortege s.m.
    cortina = rideau s.m.
    corupe = (se) corrompre.
    corupt = corrompu(-ne).
    coruptie = corruption s.f.
    corvoada = corvée s.f.
    cos = panier s.m., cabas s.m. corbeille s.f.: Coş cu flori corbeille de fleurs. (cu determinări) Coş pentru evacuarea fumului cheminée s.f. Coş la jocul de baschet panier de basket-ball. Coşul pieptului la cavité thoracique, la poitrine. (med.) bouton s.m.
    cosar = (pentru animale) claie de parc (а bestiaux) s.f. (pentru porumb) grange s.f. s.m. ramoneur s.m.
    cosas = faucheur s.m.
    cosciug = cercueil s.m., biere s.f.
    coscovi = (despre tencuială, zugrăveală) s'écailler.
    cosi = faucher.
    cosit = fauchage s.m.
    cosita = natte s.f., tresse s.f.
    cositor = étain s.m.
    cositori = étamer.
    cosmar = cauchemar s.m.
    cosmetic = cosmétique adj., s.m.
    cosmetica = cosmétique s.f.
    cosmic = cosmique.
    cosmonaut = cosmonaute s.m.f.
    cosmopolit = cosmopolite.
    cosmopolitism = cosmopolitisme s.m.
    cosmos = cosmos s.m.
    cosnita = panier а provisions s.m.
    cost = coût s.m. (în expr.) Preţ de cost prix de revient. A vinde în cost vendre а prix coûtant. A vinde sub cost vendre а perte.
    costa = coûter: Cât costă? combien cela coûte-t-il? cela coûte combien? qu'est-ce que cela coûte?
    costisa = pente s.f., flanc de coteau s.m.
    costisitor = coûteux(-euse).
    costita = côtelette s.f.
    costum = costume s.m.: Un costum naţional un costume national. (bărbătesc) complet s.m., costume s.m. (pentru femei) tailleur s.m. (în expr.) Costum de baie (pentru bărbaţi) culotte de bain, slip; (pentru femei) maillot (de bain).
    costuma = se costumer.
    cot = coude s.m. tournant s.m.: Şoseaua face un cot la route fait un tournant (în expr.) A munci cot la cot travailler coude а coude. A da din coate faire jouer les coudes. A-şi da cu cotul se donner des coups de coude. s.m. (în expr.) A scoate limba de un cot être hors d'haleine.
    cota = (cotă-parte) contribution s.f., quote-part s.f. (înălţime) cote s.f. (în expr.) Cotele apelor les niveaux des eaux.
    cotcodaci = glousser.
    cotet = (pentru păsări) poulailler s.m. (pentru câine) niche s.f. (pentru porci) étable а cochon s.f.
    coti = tourner.
    cotidian = adj. quotidien (-ienne). s.n. quotidien s.m., journal (pl. -aux) s.m.
    cotitura = tournant s.m.
    cotiza = cotiser.
    cotizatie = cotisation s.f.
    cotlet = côtelette s.f.
    cotofana = (zool.) pie s.f.
    cotoi = matou s.m.
    cotonogeala = rossée s.f.
    cotonogi = rosser.
    cotor = (tulpină) tige s.f. (la un chitanţier, bonier) souche s.f.; talon s.m.
    cotrobai = fouiller, fureter; fouiner.
    cotropi = envahir.
    cotropire = envahissement s.m.
    cotropitor = adj. envahissant (-ante). s.m. envahisseur. s.m.
    covârsi = accabler
    covârsitor = accablant (-ante): O mărturie covârşitoare un témoignage accablant. écrasant(-ante): Majoritate covârşitoare majorité écrasante.
    covata = pétrin s.m.
    coverta = (mar.) pont supérieur (d'un navire) s.m.
    coviltir = bâche s.f.
    covor = tapis s.m.
    covrig = craquelin rond s.m. (în expr.) A se face covrig se recroqueviller.
    cozonac = brioche s.f.
    cozoroc = visiere s.f.
    craca = branche s.f.
    craciun = Noël s.m.
    crâcni = rouspéter.
    crainic = speaker [spikoer] s.m., speakerine [spikrin] s.f. s.m. (vestitor) héraut s.m.
    crama = pressoir s.m.; chai s.m.
    crampa = (med.) crampe s.f.
    crâmpei = morceau s.m., bout s.m.; fragment s.m.
    crampona = se cramponner.
    crâncen = acharné(-ée), cruel (-elle), violent(-ente): O luptă crâncenă un combat acharné.
    crâng = forêt de jeunes arbres s.f.
    craniu = crâne s.m.
    crap = carpe s.f.
    crapa = se fendre vr.: Zidul a crăpat le mur s'est fendu. se fêler vr.: Geamul a crăpat la vitre s'est fêlée. se fendiller vr.: Stratul de vopsea a crăpat la couche de peinture s'est fendillée. (despre epidermă) se gercer vr., se fendiller vr. (în expr.) A crăpa de ciudă crever de dépit. E un ger de crapă pietrele il gele а pierre fendre. vt. fendre: A crăpa lemne fendre du bois. vt., vr. (s')entrouvrir, (s')entrebâiller. (în expr.) Se crapă de ziuă le jour point.
    crapatura = fente s.f. (la un obiect casabil) fêlure s.f. (pe epidermă) gerçure s.f. (adâncă) crevasse s.f., faille s.f. (foarte subţire) fissure s.f.
    crater = cratere s.m.
    cratita = casserole s.f.
    cravasa = cravache s.f.
    cravata = cravate s.f.
    créa = créer.
    creanga = branche s.f., rameau (pl. -x) s.m.
    creasta = (la unele păsări de curte) crête s.f. (moţ de pene) huppe s.f. (de munte, deal) crête s.f., cime s.f.
    creatie = création s.f.
    creator = créateur (-trice).
    creatura = créature s.f.
    crede = vt. croire: Cred ceea ce spuneţi je crois ce que vous dites. vi. croire: A crede în ceva croire а une chose. A crede în cineva croire en qqn. (în expr.) Cred şi eu je (le) crois bien. A nu-şi crede ochilor ne pas en croire ses yeux. vr. se croire.
    credincios = fidele, dévoué(-ée).
    credinta = foi s.f.: Un om de bună (rea) credinţă un homme de bonne (mauvaise) foi. conviction s.f., croyance s.f.: Am credinţa că va reuşi j'ai la conviction qu'il réussira. fidélité s.f., dévouement s.m.: A servi cu credinţă servir avec fidélité.
    credit = crédit s.m.: A vinde pe credit vendre а crédit.
    credita = créditer.
    creditor = adj. (despre instituţii sau operaţiuni financiare) créditeur(-tri-ce). s.m.f. créancier(-iere).
    credul = crédule, naïf(-ive).
    creier = (organ al gândirii) cerveau s.m. (creier de animal consumat ca aliment) cervelle s.f. (cu determinări) Creierul mic le cervelet. Creierul mare le cerveau.
    creion = crayon s.m. (cu determinări) Creion colorat crayon de couleur. Creion chimic crayon indélébile. Creion de sprâncene crayon а sourcils.
    creiona = crayonner, esquisser.
    crem = creme adj. invar.
    crema = creme s.f.: Cremă de ciocolată creme au chocolat. (cu determinări) Cremă de ghete cirage s.m. Cremă de ras creme а raser. Cremă de faţă creme de beauté.
    crematoriu = crématoire s.m.
    cremene = silex s.m.
    crenel = créneau s.m.
    crenvurst = hot-dog s.m.
    crepuscul = crépuscule s.m.
    crepuscular = crépusculaire.
    cresa = creche s.f.
    crescator = éleveur(-euse) s.m.f.
    crescatorie = ferme d'élevage s.f.
    cresta = entailler: A cresta un arbore entailler un arbre.
    crestatura = entaille s.f.
    creste = vi. (despre copii) grandir. (despre plante) pousser, croître. (despre păr, barbă) pousser. (despre ape) grossir. (despre salarii, preţuri) augmenter. (despre aluat) lever. (despre sentimente, emoţii) s'accroître vr., grandir, augmenter. vt. élever: A creşte copii, animale élever des enfants, des animaux.
    crestere = (a copiilor) croissance s.f., développement s.m., éducation s.f. (a plantelor, a părului) croissance s.f. (a apelor) crue s.f. (a animalelor) élevage s.m. (a salariilor) augmentation s.f. (a preţurilor) hausse s.f. (în expr.) Fără creştere mal élevé.
    crestet = tête s.f.: Din crestet până în tălpi de la tête aux pieds. (de munte) sommet s.m., cime s.f.
    crestin = chrétien(-ienne) [kretjß].
    crestinism = christianisme [kris-tjanism] s.m.
    crestomatie = chrestomathie [krεs-tmati (si)] s.f.
    cret = adj. (despre păr) bouclé(-ée); crépu(-ue). (despre ţesături) froncé(-ée). s.n. (în păr) boucle s.f. (la ţesături) fronce s.f., pli s.m.
    creta = craie s.f.
    cretin = crétin(-ine).
    crez = crédo s.m.: Crezul său este munca son crédo est le travail.
    crezare = créance s.f.: A da crezare unui lucru donner créance а une chose.
    crima = crime s.m.
    criminal = criminel (-elle).
    crin = lis (lys) s.m.
    cripta = crypte s.f.
    crispa = se crisper.
    cristal = cristal (pl. -aux) s.m.
    cristalin = cristallin (-ine).
    cristaliza = (se) cristalliser.
    cristalizare = cristallisation s.f.
    criteriu = critere s.m., critérium s.m.
    critic = critique adj., s.m.
    critica = critiquer.
    critica = critique s.f.
    criticabil = critiquable.
    crivat = bise s.f.
    criza = crise s.f.
    crizantema = chrysantheme [kri-zÿtεm] s.m.
    croaziera = croisiere s.f.
    crochiu = croquis s.m.
    crocodil = crocodile s.m.
    croi = (haine) couper, tailler. (în expr.) A-şi croi un drum se frayer un chemin.
    croiala = coupe s.f.
    croitor = (pentru bărbaţi) tailleur s.m. (pentru femei) couturier s.m.
    croitoreasa = couturiere s.f.
    croitorie = (meşteşugul) couture s.f.: Ea învaţă croitoria elle apprend la couture. (atelierul) (pentru femei) maison de couture s.f.; (pentru bărbaţi) atelier du tailleur s.m.
    cromatic = chromatique [kr-matik].
    croncani = croasser.
    croncanit = croissement s.m.
    cronic = chronique [krnik].
    cronica = chronique [krnik] s.f.
    cronologic = chronologique [kr-nlgik].
    cronologie = chronologie [kr-nlgi] s.f.
    cronometra = chronométrer [krnmetre].
    cronometru = chronometre [kr-nmεtr] s.m.
    cros = (sport) cross-country [krs-kuntri] s.m., cross s.m.
    croseta = crochet s.m.
    croseta = faire (une dentelle) au crochet.
    cruce = croix s.f. (în expr.) A pune cruce la ceva en faire son deuil. A-şi face cruce se signer, faire le signe de la croix.
    cruci = s'émerveiller.
    cruciada = croisade s.f.
    crucial = crucial(-ale; m.pl. -aux).
    cruciat = croisé s.m.
    crucis = en croix. obliquement, de travers. (în expr.) A se uita cruciş loucher; regarder de travers.
    crucisator = (mar.) croiseur s.m.
    crud = (despre alimente) pas assez cuit(-uite): Pâinea asta e crudă ce pain n'est pas assez cuit. (despre fructe) vert(-te), cru(-ue). (fig.) cruel(-elle).
    crunt = cruel(-elle), féroce; affreux(-euse).
    crusta = croûte s.f.
    cruta = épargner, ménager.
    crutare = ménagement s.m. (în expr.) A fi fără cruţare être impitoyable.
    cruzime = cruauté s.f.
    ctitor = fondateur(-trice).
    ctitorie = fondation s.f.
    cu = prep. avec: O casă cu grădină une maison avec jardin. а (prin contracţie au, aux): El seamănă cu tatăl lui il ressemble а son pere. de: Un butoi cu vin un tonneau de vin. (în expr.) Cu toate acestea malgré cela, pourtant. A fi plătit cu luna être payé au mois. Zi cu zi jour apres jour. Cu fiecare zi chaque jour davantage. Cu toate că bien que, quoique.
    cuaternar = quaternaire [kwa-tεrnεr].
    cub = cube s.m., adj.
    cubic = cubique. (în expr.) Zahăr cubic sucre en morceaux.
    cuc = coucou s.m. (în expr.) A fi singur cuc être tout seul. Ceas cu cuc pendule а coucou.
    cuceri = conquérir.
    cucerire = conquête s.f.
    cuceritor = conquérant (-ante). séducteur(-trice) adj. séduisant(-ante).
    cucernic = pieux(-ieuse), dévot (-ote).
    cucernicie = piété s.f., dévotion s.f.
    cucoana = dame s.f. (termen de politeţe) Madame s.f.
    cucui = bosse s.f.
    cucuta = ciguë s.f.
    cucuvea = chouette s.f.
    cufar = malle s.f., coffre s.m.
    cufunda = plonger, immerger. vr. se plonger. (fig.) s'abîmer, se plonger: A se cufunda în studiu s'abîmer dans l'étude.
    cuget = esprit s.m., pensée s.f. conscience s.f.: Cuget curat conscience nette. (în expr.) A-l mustra (pe cineva) cugetul avoir des remords.
    cugeta = méditer, penser: réfléchir.
    cugetare = pensée s.f., réflexion s.f.
    cugetator = penseur s.m.; philosophe s.m.
    cui = clou s.m. (în expr.) A-şi pune pofta-n cui en faire son deuil.
    cuib = nid s.m.
    cuibari = (despre păsări) nicher vi. (fig., despre oameni şi animale) se nicher, se blottir.
    cuier = portemanteau (pl. -x) s.m.
    cuirasa = cuirasse s.f.
    cuirasat = (mar.) cuirassé s.m.
    cuisoare = pl. (culin.) clous de girofle s.m.pl.
    culca = vr. se coucher, se mettre au lit, s'étendre vt. coucher (qqn.).
    culcare = coucher s.m.: E ora de culcare c'est l'heure du coucher. (în expr.) A merge la culcare aller se coucher.
    culcus = (de paie pentru animale) litiere s.f. (pentru animale sălbatice)gîte s.m., repaire s.m., taniere s.f. (pentru oameni) couche s.f.; abri s.m.
    culegator = moissonneur (-euse). (zeţar) compositeur s.m.
    culege = cueillir. (în expr.) A culege via faire la vendange. A culege fructele faire la cueillette des fruits. A culege porumbul faire la récolte du maïs. A culege de pe jos ramasser. (a zeţui) composer.
    culegere = recueil s.m.: Culegere de poezii recueil de poésies.
    cules = (cu determinări) Culesul fructelor la cueillette des fruits. Culesul viilor la vendange. Culesul porumbului la récolte du maïs.
    culinar = culinaire.
    culisa = coulisse s.f.
    culme = (de munte, de deal) cime s.f. (în expr.) Asta-i culmea! c'est le comble. E în culmea fericirii il est au comble du bonheur.
    culmina = culminer.
    culminant = culminant(-ante).
    culoar = couloir s.m.
    culoare = couleur s.f.
    culpa = délit s.m., méfait s.m.
    culpabil = coupable.
    cult = cultivé(-ée), instruit (-uite). s.n. culte s.m.
    cultiva = cultiver. vr. s'instruire, se cultiver.
    cultivator = cultivateur (-trice).
    cultura = culture s.f.
    cultural = culturel(-elle).
    cum = adv. comment: Cum ai intrat aici? comment es-tu entré ici? combien: Cum s-a schimbat! combien il a changé ! comme: Cum mai ninge! comme il neige! (în expr.) Cum de comment se faitil que. Cum să nu! mais comment donc! conj. comme: Priviţi cum aleargă ! regardez comme il court! des que: Cum ajungi, scrie-mi des que tu arrives, écris-moi. com-ment: Nu ştiu cum făcea je ne sais pas comment il faisait. (în expr.) Ca şi cum comme si. Cum s-ar zice comme qui dirait.
    cuminte = sage.
    cumintenie = sagesse s.f.
    cuminti = (s')assagir.
    cumnat = beau-frere (pl. beaux-freres) s.m.
    cumnata = belle-soeur (pl. belles-soeurs) s.f.
    cumpana = (de fântână) bras s.m., chadouf s.m. (de zidar) niveau s.m. (în expr.) A sta în cumpănă hésiter. Cumpăna apelor ligne de partage des eaux.
    cumpani = (a echilibra) équilibrer. (a chibzui) peser, estimer.
    cumpanire = équilibre s.m. (chibzuială) réflexion s.f.: După îndelungă cumpănire apres mûre réflexion.
    cumpanit = (despre oameni) équilibré(-ée), pondéré(-ée).
    cumpara = acheter.
    cumparare = achat s.m., acquisition s.f.
    cumparator = acheteur(-euse)
    cumparatura = emplette s.f.
    cumpat = contenance s.f., équilibre moral s.m. (în expr.) A-şi pierde cumpătul perdre la tête.
    cumpatare = sobriété s.f., modération s.f.
    cumpatat = sobre, modéré (-ée), pondéré(-ée).
    cumplit = terrible, implacable. (adverbial) Cumplit de excessivement, exagérément: E cumplit de sever il est excessivement sévere.
    cumsecade = brave, comme il faut: E un om cumsecade c'est un brave homme.
    cumul = cumul s.m.
    cumula = cumuler.
    cumulard = cumulard(-arde).
    cumva = jamais, par hasard, éventuellement: Dacă cumva îl întâlneşti si jamais tu le rencontres. peut-être: E cumva supărat pe mine? serait-il peut-être fâché contre moi? (în expr.) Să nu care cumva gardez-vous (de).
    cunoaste = connaître.
    cunoastere = connaissance s.f.
    cunoscator = connaisseur (-euse).
    cunoscut = adj. connu (-ue) renommé(-ée), réputé(-ée). (în expr.) A face cunoscut faire connaître. s.m.f. connaissance s.f.
    cunostinta = connaissance s.f. (în expr.) În cunoştinţă de cauză en connaissance de cause. A face cunoştinţă cu cineva faire la connaissance de qqn. A aduce la cunoştinţă faire savoir (connaître).
    cununa = couronne s.f.
    cununa = (se) marier.
    cununie = mariage religieux s.m.
    cupa = coupe s.f.
    cupla = coupler.
    cuplaj = couplage s.m.
    cuplet = (muz.) couplet s.m.
    cuplu = couple s.m.
    cupola = coupole s.f.
    cupon = coupon s.m.
    cuprinde = (cu braţele) entourer de ses bras: Acest copac e aşa de gros că nu-l poţi cuprinde cet arbre est si gros qu'on ne peut pas l'entourer de ses bras. (cu privirea, cu mintea) embrasser. El cuprinse dintr-o privire toată priveliştea il embrassa d'un coup d'oeil tout le paysage. comprendre: Casa mai cuprinde un garaj şi o pivniţă la maison comprend en outre un garage et une cave. contenir; renfermer: Acest dicţionar cuprinde peste zece mii de cuvinte ce dictionnaire contient plus de dix mille mots. (despre sentimente, emoţii) envahir: Îl cuprinsese un sentiment de melancolie un sentiment de mélancolie l'avait envahi. envelopper: Ceaţa cuprinsese tot muntele le brouillard avait enveloppé toute la montagne. (în expr.) A fi cuprins de frică être saisi de peur. A cuprinde în braţe prendre dans ses bras, embrasser.
    cuprins = contenu s.m. table de matiere s.f. (întindere) étendue s.f.
    cuprinzator = large, étendu(-ue).
    cupru = cuivre s.m.
    cuptor = four s.m.: Cuptor de pâine four а pain.
    cura = cure s.f.
    curaj = courage s.m.
    curajos = courageux(-euse).
    curând = bientôt: Vom reveni curând nous reviendrons bientôt. (în expr.) De curând depuis peu, récemment. În curând bientôt, sous peu. Pe curând а bientôt.
    curat = propre: Un hotel modest dar curat un hôtel modeste, mais propre. (despre apă) clair(-aire), limpide. (despre aer) pur(-ure), frais (fraîche). (în expr.) Nu-i lucru curat il y a anguille sous roche.
    curata = (casa, haine) nettoyer. (fructe, legume) éplucher, peler. (peşte) écailler. (vase de bucătărie) récurer. (de noroi) décrotter. (de praf) épousseter. (copacii de ramuri) émonder.
    curatat = (despre casă, haine) nettoyage s.m. (despre legume, fructe) épluchage s.m. (despre peşte) écaillage s.m. (despre vase de bucătărie) récurage s.m. (despre obiecte murdare de noroi) décrottage s.m. (despre copaci) émondage s.m., émondement s.m. (în expr.) A da haine la curăţat donner des vêtements а nettoyer.
    curatenie = propreté s.f.: Curăţenia casei la propreté de la maison. (purgativ) purge s.f. (în expr.) A face curăţenie faire le nettoyage.
    curb = courbe.
    curba = courber.
    curba = courbe s.f.
    curca = dinde s.f.
    curcan = dindon s.m.
    curcubeu = arc-en-ciel (pl. arcs-en-ciel) s.m.
    curea = courroie s.f.: Curea de transmisie courroie de transmission. ceinture s.f.: A strânge cureaua serrer la ceinture.
    curea = courroie s.f.: Curea de transmisie courroie de transmission. ceinture s.f.: A strânge cureaua serrer la ceinture.
    curelar = bourrelier s.m.
    curent = adj. courant(-ante). adv. couramment. s.m., s.n. courant s.m.: Curent electric courant électrique. Curent literar courant littéraire. (în expr.) A fi (a ţine) la curent être (tenir) au courant.
    curgator = (despre ape) courant(-ante). (despre stil) coulant (-ante), aisé(-ée).
    curge = couler. (în expr.) A curge gârlă ruisseler Butoiul curge le tonneau est percé.
    curier = courrier s.m.
    curios = curieux(-euse). bizarre, étrange.
    curiozitate = curiosité s.f. étrangeté s.f., bizarrerie s.f.
    curma = faire cesser, mettre fin: A curma o durere faire cesser une douleur. A curma o discuţie mettre fin а une discussion. (în expr.) A-şi curma zilele se suicider.
    curmal = dattier s.m.
    curmala = datte s.f.
    curmatura = col s.m., gorge s.f., détroit s.m.
    curmezis = (transversal) en (de) travers. (pieziş) obliquement, en (de) biais. (în expr.) A se pune de-a curmezişul se mettre en travers.
    curs = cours s.m.
    cursa = course s.f.: O cursă de automobile une course d'automobiles. (de prins animale sălbatice) a) piege s.m., traquenard s.m.; b) (cu determinări) Cursă de şoareci souriciere s.f. Cursă de şobolani ratiere s.f. (fig.) guet-apens s.m.: A cădea într-o cursă tomber dans un guet-apens.
    cursiv = cursif(-ive). (despre litere de tipar) italique. s.f. pl. italique s.m. sg.: Text tipărit în cursive texte imprimé en italique.
    curte = cour s.f. (cu determinări) Curte de păsări basse-cour (pl. basses-cours) s.f. (în expr.) Păsări de curte volailles. A face curte faire la cour.
    curtenitor = courtois(-oise).
    curtoazie = courtoisie s.f.
    cusatura = couture s.f.
    cusca = cage s.f. (cu determinări) Cuşca câinelui la niche du chien. Cuşca sufleorului le trou du souffleur.
    custode = (de bibliotecă muzeu) conservateur s.m. surveillant s.m.
    cusur = défaut s.m.
    cuta = pli s.m.
    cutare = adj. nehot. tel (telle): Voi sosi în cutare zi j'arriverai tel jour. pron. nehot. un tel (une telle): Cutare mi-a spus un tel m'a dit.
    cuteza = oser.
    cutezator = audacieux(-ieuse), téméraire, hardi(-ie).
    cutie = boîte s.f.: Cutie de scrisori boîte aux lettres. Cutie de viteze boîte de vitesses. (în expr.) Scos ca din cutie tiré а quatre épingles.
    cutit = couteau (pl. -x) s.m. (în expr.) A fi la cuţite cu cineva être а couteaux tirés avec qqn.
    cutitar = coutelier s.m.
    cutra = hypocrite s.m.f., intrigant (-ante) s.m.f.
    cutreiera = parcourir. vi. (a hoinări) errer, flâner, vagabonder.
    cutremur = tremblement de terre s.m.
    cutremura = (despre pământ) trembler vi. (despre oameni) frémir vi., frissonner vi.
    cuvânt = parole s.f., mot s.m. discours s.m.: Cuvânt de deschi-dere discours introductif. Parte de cuvânt partie du discours. (în expr.) Joc de cuvinte jeu de mots. Cuvinte încrucişate mots croisés. Purtător de cuvânt porte-parole. Cuvânt de ordine mot d'ordre. Cuvânt de onoare parole d'honneur. A se ţine de cuvânt tenir sa parole. A nu se ţine de cuvânt manquer а sa parole. A-şi spune cuvântul exprimer son opinion. Om de cuvânt homme d'honneur. Cuvânt cu cuvânt mot а mot. Cu drept cuvânt а juste titre. Sub nici un cuvânt pour rien au monde.
    cuvântare = discours s.m.
    cuveni = être dû v. pasiv: Aceşti bani i se cuvin cet argent lui est dû. mériter: I se cuvine o recompensă il mérite une récompense. (în expr.) Se cuvine să il convient de. Cum se cuvine comme il sied.
    cuvertura = couverture s.f.
    cuviincios = poli(-ie), bienséant (-ante).
    cuviinta = bienséance s.f., politesse s.f. (în expr.) A găsi de cuviinţă trouver bon.
    cuvios = pieux(-ieuse), dévot(-ote).
    cvartet = quatuor [kwatyr] s.m.
    cvintet = quintette s.m.
Cele mai cautate cuvinte
1. css
2. c
3. _
5. de
6. a
8. ca
9. pr
Super Slim